Mergi la conţinut

Bloguri

Blogurile comunităţii noastre

  1. BMW a lansat oficial, după o îndelungată așteptare anticipată prin frânturi de informații, noile R 1250 GS și R 1250 RT, dotate cu noul motor boxer cu distribuție variabilă, denumită de BMW ShiftCam Technology. Nu este vorba de o înnoire totală a modelelor, care își păstrează, în linii mari, dimensiunile și aspectul exterior, dar tehnologia nouă este dublată de un facelift și de noi opțiuni, mai ales în materie de electronică.

    P90321740_highRes.jpg

    Cum era de așteptat, principala noutate pe ambele modele este motorul boxer care are acum cilindreea de 1.254 cmc, o creștere de 84 cmc față de vechiul motor. Mai important, însă, este noul sistem de distribuție variabilă, ShiftCam, care permite, prin deplasarea axială a arborelui cu came de admisie, trecerea de la o camă mai mică, cu profil mai „blând”, pentru sarcini parțiale, la alta mai mare, cu profil mai agresiv, pentru sarcină totală. Astfel, se modifică atât timpul de deschidere al supapelor de admisie, cât și cursa pe care se deschid acestea. Scopul este un compromis cât mai bun între o rulare lină, rotundă, fără sincope, la turații mici și deschideri mici ale clapetelor de accelerație, și o performanță optimă atunci când se acccelerează în plin. Deplasarea arborelui cu came se face prin intermediul unui actuator electronic, care acționează în funcție de poziția clapetei de accelerație și de turația motorului.

    P90321744_highRes.jpg

    Tot la nivelul distribuției se află cele mai interesante noutăți ale propulsorului boxer de ultimă generație. Astfel, puterea este transmisă la arborii cu came din chiulase prin intermediul unui lanț dințat (înainte se folosea un lanț cu role), pentru diminuarea zgomotului mecanic. În plus, supapele de admisie se deschid decalat una față de cealaltă, pentru crearea unui vârtej în camera de ardere, ceea ce îmbunătățește eficiența arderii.

    P90321779_highRes.jpg

    Rezultatul acestor schimbări? În materie de putere maximă, am putea spune că nu avem rezultate spectaculoase. Puterea crește cu 11 CP, ajungând la 136 CP, încă destul de departe de adversarii de la KTM sau de la Ducati, care trec de 160 CP. Cuplul maxim, însă, are o creștere impresionantă, ajungând de la 125 Nm la 143 Nm, confirmând din nou faptul că inginerii bavarezi par să se concentreze, în general, pe performanțe utilizabile în viața de zi cu zi. Astfel, cuplul este semnificativ mai mare pe toată plaja de turație, iar vârful de cuplu este obținut cu 250 rpm mai devreme decât înainte, la 6.250 rpm. Ceea ce înseamnă că noile GS și RT ar trebui să aibă reprize simțitor mai bune decât ale modelelor actuale.

    La nivel estetic, schimbările sunt mult mai puțin spectaculoase decât am crede, având în vedere schimbarea totală de model. Atât noul GS, cât și noul RT arată aproape la fel ca modelele precedente, de la distanță. Când te uiți mai atent, observi în primul rând versiuni de culoare complet noi pentru ambele modele. Apoi ies în evidență alte mici diferențe stilistice, dar linia generală a modelelor este păstrată, la fel ca și cotele ciclisticii și dimensiunile exterioare. Practic, de la distanță, va fi greu pentru un ochi neantrenat să sesizeze diferența dintre noile și vechile modele.

    P90321758_highRes.jpg

    Noul R 1250 GS va avea două versiuni speciale, Exclusive și HP (care înlocuiește actuala versiune Rallye), plus două variante de culoare de bază. Versiunea HP poate primi suspensie mai înaltă și mai dură, gândită pentru pilotaj sportiv în off-road. Pentru R 1250 GS, bordul multifuncțional cu ecran color TFT de 6,5 inci va fi în echiparea de serie de acum. Tot în echiparea standard va fi farul cu LED, sistemul ABS și asistența la pornirea în rampă Hill Start Control, la fel ca modurile de pilotaj „Rain” și „Road”. Opționale vor fi modurile de pilotaj Pro, care includ modurile „Dynamic”, „Dynamic Pro”, „Enduro” și „Enduro Pro”, plus controlul tracțiunii DTC și o versiune avansată a controlului pornirii în rampă, Hill Start Control Pro. Noutatea este sistemul Dynamic Brake Control, care ajută la frânările puternice limitând accelerațiile involuntare în timpul frânării, cu beneficii pentru stabilitate.

    P90321780_highRes.jpg

    Noul R 1250 RT are tot două culori de bază și două versiuni speciale, Sport și Elegance. RT are în echiparea standard sistemul ABS Pro, care intervine în funcție de înclinarea motocicletei, plus două moduri de pilotaj, Hill Start Control și multe altele. Modurile de pilotaj „Rain” și „Road” sunt în echiparea de serie, iar modul „Dynamic” la pachet cu modurile de pilotaj Pro, care includ și controlul tracțiunii.

    P90321773_highRes.jpg

    Încă o noutate interesantă pentru ambele modele o constituie posibilitățile de personalizare foarte variate. Divizia BMW Motorrad Spezial se ocupă de personalizare și există o multitudine de elemente custom care se pot monta atât pe GS, cât și pe RT, de la manete de frână și ambreiaj, la scărițe, pedale, oglinzi, capace etc.

    P90321751_highRes.jpg

    Încă nu se știe prețul la care se vor vinde noile R 1250 GS și RT, dar putem estima că va fi similar cu prețul actual.


  2. Pentru prima dată în Romania, instructorii California Superbike School vă așteaptă în această toamnă pe circuitul Motorpark Adâncata la două sesiuni de instruire.

    California Superbike School

    Înființată în anul 1980, California Superbike School este probabil cea mai veche școala de pilotaj și perfecționare în activitate, fondatorul ei fiind Keith Code, fost pilot de motociclism, instructor și scriitor.

    De la înființare, cursurile școlii au avut loc în 48 țări, pe 90 de circuite și au fost absolvite de peste 250.000 de cursanți din întreaga lume.

    Fiind considerat de mulți cel mai cunoscut instructor pentru circuit și ca cel mai încununat de succes, Keith Code a dezvoltat o metodologie specială, cursurile fiind predate de instructori pregătiți de el personal, în Europa existând un colectiv de 25 de astfel de instructori (nici unul din România), care călătoresc între circuitele pe care sunt organizate cursurile.

    Tehnicile predate pot fi folosite de orice motociclist și se aplică oricărui tip de motocicletă, fie că este una sportivă, un touring, cruiser sau un supermoto.

    Cursurile școlii sunt structurate pe patru niveluri, de la identificarea și abordarea celor mai frecvente șase erori făcute atăt de începători cât și de piloții profesioniști, până la dezvoltarea unui program personalizat pentru fiecare cursant în parte, în ultimul stagiu.

    Absolvenții cursurilor au reușit de-a lungul anilor să cucerească competiții importante, cel mai cunoscut dintre piloți fiind campionul mondial la clasa 500 cmc Wayne Rainey, în timp ce cărțile scrise de Keith Code, “A Twist of the Wrist” și „Soft Science of Roadracing Motorcycles”, au devenit cele mai vândute cărți de profil, fiind traduse în mai multe limbi: germană, spaniolă, franceză, italiană, rusă, poloneză, olandeză, estoniană, turcă și japoneză.

    În România premiera va avea loc vineri 21 septembrie când, începând de la ora 7.30, până la ora 18.00, se va desfășura prima zi de cursuri California Superbike School pe circuitul Motorpark Adâncata, urmată de cea de-a doua sesiune, pe 15 octombrie.

    Mai multe informații despre program și alte aspecte legate de California Superbike School puteți afla accesând pagina www.facebook.com/Romaniasuperbikeschool, sau   www.superbikeschool.ro.

    Le urez succes celor care au demarat această inițiativă, orice școală nouă este binevenită, mai ales că școlile de conducere din România sunt un dezastru, poate și din cauza legislației din domeniu.

    Singura remarcă este că orarul anunțat este puțin cam optimist, fiind dificil de ajuns în timp util și de a porni activitatea la ora 7.30 dimineața.

    Bine ai venit, California Superbike School și succes băieți, ne vedem vineri la Adâncata !

    California Superbike School

    Dacă nu aţi văzut toate testele şi cursele moto postate până acum pe blogul POVEŞTI CU MOTOARE şi pe pagina de Facebook, sau dacă vreţi să urmăriţi materialele pe care le voi posta, calea cea mai sigură este să vă abonaţi la canalul YouTube.


    Vezi articolul integral

  3. The Invitation

    I was a warm summer afternoon a few weeks back when I received a call from the Yamaha Israel sales manager Yotam. “Have you heard of the Niken?” he asked. “Sure” I said “why?” “Well we’re launching it in Israel and we wanted you to come do a test ride tell us what you think.” Truth be said I had never ridden a trike before let alone a sports trike, so I jumped at the opportunity. someone also mentioned a free lunch so who could resist.

    4.pngThe growling beast

    Off to the mountains

    on the designated sunny afternoon I set off towards Jerusalem. Its a cool 120km, from my office in the north of Israel, but my Super Tenere just loves when clock the long hauls on it so no sweat. Almost. I arrived at the Cramim (vineyards in Hebrew) Hotel around 14:00 which was the designated time for our 30 minute ride on it. A refreshment, some signatures, a short briefing (It’s a MT-09 with 2 wheels in the front) , and we’re off.

    7.pngWelcome to the Cramim Hotel

    The Ride

    I through my leg over, straitened it off the stand – you need to hold it like a bike – and took a look at the dashboard. It’s huge, wide, and very plush, giving you a sense of something very expensive and luxurious. Nice displays, a  good on-board computer all the functionality you can hope for and the Yamaha 900 triple growling from underneath.

    2.pngThe Niken Cockpit

    Every thing is very much Mt-09 in its feeling as we launch off, and I’m waiting to get going so that I can see what this funny front end is really about. After a few curves the Niken feels positively easy and I am finding it very conventional in its behavior.  Once we are on the High way its sure footedness comes in handy and acceleration is smooth as it is rapid. Its only a short ride on the Highway when we break off to the mountain twisty lanes. Here few things become apparent: The extra rubber can be used for running extra speed into corners, which otherwise we may have not taken. Here is where things get a little interesting, While grip is better through corners, counter steering is less pronounced (due to the smaller wheels probably) which in turn causes you to turn with the need for a more sure kind of a shove to the handlebars. Another dynamic phenomenon I found is the ability of the Niken to hold a line in a corner and react to throttle changes. I felt I needed to hold the bar to keep the line unlike MY Super Tenere where once a I’ve set the lean it will hold the line as long as you hold the throttle at its current position.

    Riding back

    3.pngWhat a head turner 3 Nikens

    Riding back we try the grip at a hard stop and get excellent results including a dual ABS up front, I also ride over road bumps at a relatively high speed and got great results in terms of damping the bumps.we head back to the hotel for another drink, a very good finger-food lunch, and some motorcycling mingling and talk over this new innovative motorcycle.

    6.pngBeautiful surroundings for a motorcycle launch.

    So what the hell is it?

    Well if its not a bird and its not a plane then it must be superman. This is something new, refreshing, out of box. Just as we like it. It seems less demanding than a motorcycle. this may be a call for heavy scooters to take the next step toward motorcycling through the Niken. The luxury ad comfort it brings with it and the extra grip, may also appeal to the end of the road cyclist, an extend his riding days for another 5 years that maybe without the Niken would not hold. Last but not least if you are a scooter man and want something like it but manual and very powerful maybe this could be it. All in all its a brilliant piece of machinery that only time will tell if it will cut itself a little niche of the motorcycle market.

    5.pngThe Niken innovative front

    Way to go Yamaha.

    Eytan Magen is the CEO of TAMARBIKES (www.tamamrbikes.com/moto-adventures) the leading boutique motorcycle touring company, with tours world wide. Eytan is an entrepreneur and an adventure riding with thousands of miles on all 5 continents.

    to contact Eytan please use whatsapp, facebook, linkedIn, or e-mail


  4. Gata cu speculațiile și cu fotografiile-spion. BMW anunță, oficial, noile R1250GS și R1250RT. Avem date tehnice și fotografii oficiale. Iar dacă le privim, ne dăm seama că stilistic nu diferă prea mult de modelul actual. Doar un ochi antrenat le deosebește din prima. 

    Se pare că BMW n-a vrut să schimbe prea mult formula câștigătoare. De ani de zile R1200GS domină clasamentul vânzărilor de pe piața adventure-touring și orice schimbare trebuie făcută cu mare grijă. Iar privirile trebuie să se îndrepte spre motor, pentru că acolo sunt noutățile. Boxerul primește câțiva cmc în plus și tehnologia ShiftCam –  adică distribuție varibilă – ceea ce oferă performanțe mai mari și un comportament rafinat, afirmă BMW. Numere: 136 de cai putere la 7.750 rpm și 143 de NM la 6.250 rpm. Cilindreea a crescut la 1.254 cmc.

    R1250GS-HP.jpg

    Principalul beneficiu vine pe partea de cuplu. Noile boxere BMW oferă cuplu mai mare pe toată plaja de turație –  de exemplu, ai 110 NM încă de la 2.000 rpm, urmând ca de la 3.500 rpm să ai deja 120 NM. 

    Ce inseamnă tehnologie TwinCam? Aceasta permite varierea sincronizării distribuției și a cursei supapelor pe partea de admisie. În plus, arborii cu came de admisie sunt gândiți pentru deschiderile decalate ale celor două supape de admisie, rezultând în realizarea unui vârtej optimizat al amestecului carburant proaspăt și, implicit, într-o ardere mai eficientă. Alte schimbări tehnice ale motorului sunt legate de transmisia către arborele cu came – care acum se face prin intermediul unui lanț dințat (înainte era un lanț cu role) – un traseu optimizat al sistemului de ungere, injectoare de benzină cu dublu jet și un nou sistem de evacuare, se arată în comunicatul BMW. 

    Screenshot-2018-09-17-17.24.47.png Screenshot-2018-09-17-17.24.58.png Screenshot-2018-09-17-17.25.14.png

    Sistemele electronice includ modul Dynamic Pro (până acum acesta era prezent doar la modele precum S1000R sau XR), pe lângă modurile clasice. Totodată, există un sistem numit Dynamic Brake Control – care impiedică acționarea accidentală a accelerației în timpul frânării. ASC-ul (tranction control) este sensibil la înclinare, iar opțiunea Hill Control este în dotare standard. 

    Greutatea. BMW R1250GS are 249 de kg gata de drum, cu rezervorul plin. R1250RT are 279 de kg. 

    R1250GS va fi disponibil în două teme – Exclusive și HP, aceasta din urmă având jante aurii și cadrul vopsit în alb. Opțional, există și o suspensie cu cursă mai lungă pentru piloții ce vor să folosească motocicleta mai mult pe off-road, într-un regim intens. 

    R1250RT are, de asemenea, mai multe variante de culoare, inclusiv ediția Spezial, aparuta inițial la K1600GTL. Vom vedea ambele modele la Salonul Moto de la Koln.  

    R1250GS.jpg

    R1250RT2.jpg R1250RT.jpg R1250RT-Spetzial.jpg R1250GS-HP4.jpg R1250GS-HP3.jpg R1250GS-HP2.jpg R1250GS-Exclusive.jpg


    Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

  5. Herlings_champion_MXGP_2018_R19_RA_8736-

    Interview of the Month: The words of a master – Herlings talks mammoth 2018

    One week after his 24th birthday Jeffrey Herlings blew out the candle on an utterly dominant MXGP season so we collected a few exclusive words with the world’s fastest dirtbike racer.

    2018 is just four numbers among a thick ledger of other digits for Red Bull KTM’s newest World Champion (and just his second season in the premier class of the FIM Motocross World Championship) Jeffrey Herlings. His first title with the KTM 450 SX-F was secured in Assen last weekend and crowned a season of emphatic achievement; only the training accident that led to collarbone surgery and his absence from round eleven in Italy in June remains the sole blot on a peachy copybook.

    Talking about the commitment to defeat the world’s best – including nine times No.1 and teammate Tony Cairoli (runner-up in 2018) – and the effort into construction of a record-breaking campaign Herlings gave us the low-down.

    Herlings_champion_MXGP_2018_R19_RA_8736-

    Jeffrey Herlings (NED) Assen (NED) 2018 © Ray Archer

    Argentina and the last lap victory by passing Tony: it seemed to set the tone for the season. Did you feel like it was a big statement at the time?
    “I came into Argentina with high expectations but I also did not know what to expect. On Saturday I was really nervous. I think I was fastest in Timed Practice but then in the Qualification Heat Tony passed me on the third-fourth lap and I wanted to fight back but went down. I was seventh or eighth and I wasn’t riding well. I had two bad starts on Sunday and things were not really going my way but in that second moto I started picking off riders like Desalle and Van Horebeek and then with seven-eight minutes to go it was only Tony in front of me but with a serious gap. To close that gap to the reigning world champion at the first round was something special. To then take the lead on the last lap was a way of making a statement. I was saying: “I’m here for the big picture”.”

    Was that the perfect start? How much did it help your confidence?
    “It gave me a boost. Every year you come out of the winter period and you never really know what will happen. Some riders do the Italian championship and some riders look to other races but [the first Grand Prix] is the first time where everything really comes together, and with all the top guys. I think everybody wants to make some sort of statement at the first round. I came home from Argentina and thought ‘Ok, good …’ but also thought ‘nineteen rounds to go, must stay fit, must stay healthy’. Obviously, my confidence grew during the season with more and more wins. It was pretty amazing what we have achieved this year and to win so many motos and overall GPs, despite missing a round, I don’t think many people have done that.”

    You’ve only dropped something like 17 points all season, which is incredible …
    “Yes, I had a couple of second places and a third but to race 36 motos and win 31 of them is pretty cool.”

    222717-800x533.jpg

    Jeffrey Herlings (NED) & Tony Cairoli (ITA) KTM 450 SX-F Neuquen (ARG) 2018 © Ray Archer

    What was the secret to beating a nine times world champion and a force of consistency like Tony Cairoli?
    “At the beginning of 2017 I did not take the MXGP class that seriously or behave in the way I should because I was not ‘all-in’ and was still going out with friends and doing things that I should normally be doing at my age! I realized quickly that to win in MXGP you have to go for it 110% and be totally committed to the sport from the moment you wake up until the minute you go to bed for ten months of the year. That’s’ what I did this time. The key to winning was making sure that ‘nothing was left on the table’. I watched out for anything and everything: my food, the training, the travelling, resting, testing. Everything had to click together as well as the people around me. It was necessary to beat a great champion like Tony. We raced 18 times together and I beat him 17 times: I think it is not pure luck any more.”

    You said you lived like a “monk” to make the results happen – great quote – but that must carry quite a cost …
    “If that’s what it takes to win then I have to do it. It was something I milled since the beginning of last winter. Maybe if I was somewhere in between the commitment of 2018 and 2017 then I could still win but I wanted to make sure I gave the maximum and make sure it was enough to win. I’d rather do that for a short number of years and try to collect titles and win races and GPs instead of going easy for fifteen years and maybe not winning much at all. I prefer to go all-out and shorter.”

    It has been a season of dreams, real domination. How can you beat it or muster motivation to go again or try to repeat it?
    “As a kid I always wanted to win a premier class world championship. MX2 is a world title … but it is nothing compared to this and what I had to do for it. I felt that in MX2 – especially the last years – people would think “Herlings is here, which means he is either going to win or probably go to the hospital’. This time it was against the hard guys, the heavy-hitters, like Tony, [Tim] Gajser, [Romain] Febvre and those that have been taking titles. I really wanted to beat Tony at his best and I don’t think he was at his best this year but he was close. I’ve seen races from him a few years back and also close-up now and personally I don’t think he has been riding as well as he is now and to beat him straight-up? Pretty cool. I have been studying and watching him for a number of years and I’ve always thought ‘I want to beat that guy …’ and to do it for the championship is something really nice.”

    246594_MXGP-of-Bulgaria_-Sevlievo_-Round

    Jeffrey Herlings (NED) KTM 450 SX-F Sevlievo (BUL) 2018 © Ray Archer

    One negative is that you’ve made it look easy, almost like an MX2 campaign. You’ve said repeatedly that the level is so high but it must be tricky to make people believe that …
    “Yeah, it is difficult. People might see it like MX2, but if I look back now then MX2 was a bit like for ‘children’ whereas this [MXGP] is like for the big boys. Winning an MX2 championship is still not easy – believe me – there were still some amazing riders there. The level of MX2 might not be the same as it was in the past now, but everybody looks at it in a different way and from their own perspective. I think the MXGP class is one of the ‘heaviest’ it has ever been; there are multiple world champions in the class and a lot of GP winners. Even now there are some top riders who are struggling to find a ride for 2019. It is a very tough class so that’s why you have to go all-out and put all of your heart into it. Some people might see that and some might not but I’m sure that most in the sport and the industry will.”

    What about the emotion of a day like Assen?
    “When I woke up in the morning I felt ‘today’s the day’ and I had all the flashbacks of getting up and doing the routine: getting on the road bike, going into the gym … all the ten months of hard work and dedication went down to this day when it was most likely going to happen. My mum and I had tears in our eyes this morning. It was definitely emotional and going into the last lap I knew I was world championship because I’d lapped up to 7th-8th and everything went through my head of what we’d done this year and in the past. I was a big fan of Tony back in 2004 and then he won in Lierop I thought ‘one day I want to be like those guys’ and here we are fourteen years later fighting the biggest racers in the world and I have won the biggest championship I could possibly win.”

    Herlings_MXGP_2018_R19_RX_3188-533x800.j

    Jeffrey Herlings (NED) KTM 450 SX-F Assen (NED) 2018 © Ray Archer

    You’ve credited the team and said the KTM 450 SX-F has been almost perfect. Is there much to improve with the bike because you have an unbeatable package at the moment?
    “Well, we have some new things [to come] and the competition is always working to get closer. I think they are really pushing to take the crown away from KTM. This year the team will again have MXGP and MX2 championship and the group also took the Supercross title as well as the 250 West. I think the other manufacturers are looking and trying to stand up to beat us. We have to improve. If we stop development then we won’t be number one any more. We have things to test: something on the engine and also with the chassis to keeping working and to try to be better. Up until now the package has been really good … but if you look at the bikes ten years ago then they were great but compared to now they are pretty crappy! Our 2018 bike is awesome now but again in ten years it will be something that’s not good enough. Development never stops.”

    How will you treat yourself in the coming weeks and do you have any other ambitions?
    “The plan after the Motocross of Nations is to not ride for about six weeks: I asked for some time off! Obviously, there are still some [promo] things I need to do but that’s my job and I love to do them as part of the marketing but I asked not to ride the bike for a few weeks and finally be able to hang out with some friends and have a holiday. Even small things like when friends go out for fast food and I have to have a salad: scrap that! I want to enjoy a little bit of being a normal 24-year-old kid. We have to make a lot of sacrifices [as a rider] and that’s what I do to try and win. KTM are really supportive of that; they see how hard I have worked and understand wanting a few weeks away from it. I think it is also necessary: I have to recharge the battery if I want to win next year and do it all over again. I don’t really have any burning challenge away from the bike. I just want that normality that I have to avoid during the year! Halfway through November we’ll start the preparation for next year.”

    Herlings_podium_MXGP_2018_R19_RX_3347-80

    Jeffrey Herlings (NED) & Red Bull KTM Factory Racing Team (NED) 2018 © Ray Archer

    Photos: Ray Archer


  6. După șapte ani de la cea mai îndepărtată călătorie am fost iar într-o tură mai vivace cu motocicleta… In drum spre Atlantic am trecut prin Rhône-Alpes, apoi pe valea râurilor Drôme și Durance. După o pauză la Guggenheim – Bilbao, am dat o raită în Munții Pirinei și am fost blocat de Mistral în Provence, iar spre casă am traversat Alpii Mediteraneeni; totul pe un traseu mai lung de 7 mii de km, în care am văzut un ocean, două mări, traversai și nouă țări. 🙂

    IMG_20180813_142835

    Dar până să ajung în țara vinului și a gustărilor rafinate bag de seamă că sârbii nu se încurcă în general cu mărunțișuri, nici dacă-i vorba de carne friptă… Cu strângere de inimă, vindecată doar de o porție zdravănă din animalul ce-l vedeți, decolez din mireasma de bou la proțap și tocmai până la Torino alunec iute pe autostradă și intru în Alpii din Sud-Estul Franței, pe la Briançon.

    IMG_20180816_131800

    Inaintez apoi prin munți, către Gap, cu direcția Crest. Sunt în mijlocul provinciei Hautes-Alpes și peisajele îmi par cumplit de frumoase pe aici…

    IMG_20180816_182042

    In patru zile de mers susținut ard două mii de km și odihnesc la Mirabel-et-Blacons, pe malul râului Drôme. Aici, apa strălucește de parcă cineva toarnă colorant în ea.

    IMG_20180817_133248

    Sunt oaspetele răsfățat al lui Melanie & Mișu, prietenii mei grozavi, ce sărbătoresc aici un eveniment important al vieții lor… Viață lungă și frumoasă împreună, dragilor!

    IMG_20180819_000600

    De-aici, plec mai departe, prin Parcurile d’Ardèche și  des Chevennes, către Millau. Opera arhitectului Sir Norman Foster, viaductul Millau este o spectaculoasă plăsmuire – ce am ținut musai s-o văd cu ochii mei.

    IMG_20180821_123953

    Până sa ajung aici, o mulțime de detalii îmi stârnesc atenția. Am plecat la drum încredințat de ideea, scornită de mintea mea pe baza unei scurte călătorii anterioare în Franța, pe cum că francezii sunt o specie de oameni mofturoși, superficiali și ce se cred superiori… M-am înșelat, detaliile întâlnite în drumul meu mi-au schimbat această impresie falsă. Am întâlnit oameni drăguți, politicoși, iar țara lor este o bijuterie care strălucește, da, prin detalii – nu întâmplător folosesc așa des acest cuvânt. Totul îmi pare foarte bine așezat la locul său și dincolo de peisajele dureros de frumoase, oamenii m-au captivat prin politețe, comunicarea deschisă cu un călător prăfuit ce vine de departe, firea lor care pare liniștită și privirea luminoasă a tuturor, lipsită de griji… Asta se vede în special în detalii. Nu am cum descrie asta prin vorbe sau fotografii, trebuie mers acolo, prieteni…

    IMG_20180821_102311

    Precum știți, evit de obicei orașele mari în călătoriile mele cu motocicleta și prefer să merg pe la țară. Mă uimește cum animalele fermierilor francezi par spălate, ca scoase din cutie, lucru ce nu l-am observat până acum la alții… In imagine, niște capre care îmi par desenate de frumoase ce sunt:

    IMG_20180820_165548

    Iar în biserica unui sat îl întâlnesc pe St. Cristophe…

    IMG_20180820_185727

    El este cunoscut la noi și ca Sfântul Hristofor, sfântul cu cap de câine. Ocrotitor al călătorilor și al animalelor, văzut drept păzitor de moartea neașteptată, St Christophe/Hristofor a fost pe nedrept înlăturat de-a lungul timpului din elita sfinților, poate pentru că mutra lui de câine lui nu inspira prea multă încredere – aici este arătat salvând un miel, dar capul său câinesc (evitat și în înfățișarea sa din această biserică sătească) a fost șters din multe reprezentări medievale.

    Well, dacă tot s-a întâmplat ca fără nici un înțeles ori motiv logic drumul să mă facă să  mă opresc aici, m-am rugat Sfântului Cristophe, în vechea biserică pustie, să îmi dea puterea de a ajunge cu bine, iarăși, acasă… Harta drumului de până acum e aici.

    IMG_20180820_191445

    Rămâi aproape de mine, pentru povestea următoare, spre Oceanul Atlantic.

    Reclame

    Vezi articolul integral

  7. cheile-moara-dracului-muntii-rarau.jpg

    Echipa România pe Bicicletă, prezintă un nou traseu de făcut vara: urcare spre cheile Moara Dracului dinspre Câmpu-Lung Moldovenesc, cu aproximativ 16 km pentru urcare și aproape 12 pe coborare. Track-ul poate fi găsit aici.


    Sursa: Freerider

  8. muresan ipolito srb

    Cu ocazia etapei mondiale de MotoGP care a avut loc la Misano la sfarsitul saptamanii trecute, la invitatia Presedintelui Federatiei Italiane de Motociclism, domnul Presedinte al Federatiei Romana de Motociclism – Cristian Muresan a participat la discutiile privind problemele si viitorul  motociclismului mondial si al Federatiei Internationale de Motociclism – FIM.

    Domnul Presedinte a purtat de asemenea discutii despre viitorul si evolutia sportului motociclist de performanta din Europa de Est (în fotografia din partea stânga, domnia sa este alaturi de Presedintele FIM Europe – Dr. Wolfgang Srb si de Presedintele Federatiei Internationale de Motociclism – Vito Ippolito).

    Au fost prezenti la aceasta reuniune urmatorii presedinti de federatii moto (de la stanga la dreapta in fotografia de mai jos):
    Presedintele Federatiei Sarbe de Motociclism – Mirko Butulija;
    Presedintele Federatiei de Motociclism din San Marino – Denis Zanotti;
    muresan misanoPresedintele FIM Africa – Marco Comana;
    Presedintele FIM Europe – Dr. Wolfgang Srb;
    Presedintele Federatiei Italiene de Motociclism – Giovanni Copioli;
    Presedintele FIM – Vito Ippolito;
    Vicepresedintele FIM – Jos Driessen;
    Presedintele Federatiei Australiene de Motociclism – Peter Goddard;
    Presedintele Federatiei Române de Motociclism – Ioan Cristian Muresan;
    Vicepresedintele Federatiei Elvetiene de Motociclism – Claude Clément;
    Fostul presedinte al Federatiei de Motociclism din San Marino – Amedeo Michelotti.

    Multumim pe aceasta cale Federatiei Italiene de Motociclism pentru increderea acordata Federatiei Romane de Motociclism.


  9. Dementor
    Ultima postare

    Late in his splendid career Sylvain Geboers switched to Husqvarna, hoping for success. The Belgian had never made it to the top of the podium, forced to be content with runner-up positions as country-man Joel Robert beat him to the finish line. After two second places and three third spots in the 250cc world championship, Geboers set out to try his luck with Husqvarna in 1975. Here's how it happened.

    allg-style1_sylvain_geboers.jpg

    Sylvain Geboers was born on the 28th of March in 1945. He lives in Mol, which is the Flemish part of Belgium where the sand tracks are plentiful. He soon became interested in motocross. He started racing by the time he was 16, straddling a big-bore, heavy 4-stroke machine. At the age of 17, Sylvain won his first title and became the national junior champion in the 500cc class. Geboers rode a sturdy BSA Goldstar, which he managed with impressive strength. A year later he was representing Belgium at the team world championship that were run at Hawkstone Park. They finished second at this Moto Cross des Nations, which was Geboers first big breakthrough. With this impressive ride Matchless offered the young Belgian support for the 1965 season when Sylvain yet again was a member of the Belgian 500-team coming home as silver men at the MCdN.

    geboers_portrait.jpg

    For 1966 Sylvain Geboers had ties with the Swedish performance tuner Lindström, who contracted the Belgian to race in the half-litre championship. Lindström had close ties with Husqvarna and it was these 2-stroke machines that were turned around according to Lindström's technical knowhow. Sylvain returned the favours by clinching his first WC points when he finished third in the Danish Grand Prix. This rendered him his initial four career points. But the season was a big disappointment and did not result in any further points. He came 16th in the final standings, which tempted the Belgian to switch brands for 1967.

    hstyle1_sylvain_geboers.jpg

    In the following eight seasons Sylvain Geboers was at the h of his successful career. Being runner-up in the 250cc championship twice and third three times, the Belgian was well-known all over the globe as he also raced in the American Trans-AMA championships. In 1971 Geboers won this series outright in the 500cc class.

    Sylvain Geboers was not only famous for his good stamina and his fantastic rides on sandy tracks, he was also a popular rider because of his nice manners. Always a happy and positive man, Sylvain thrilled his fans - and competitors - with enthusiasm and good pride.

    “I considered the mental and physical health as being just as important as my riding ability,” said the sympathetic man from Mol, who still travels a lot in the MX business.

    mc1_sylvain_geboers.jpg

    After 14 Grand Prix victories Sylvain Geboers switched to Husqvarna for the 1975 season. At that time he not only cherished the Swedish brand, but also had good experiences from his days riding for the Lindström company. “I was always impressed by the results from the Swedish factory,” said Geboers, “and I wanted to have a go at it in 1975.”

    The year started very well on his new mount. In the opening round at Sabadell in Spain, Sylvain finished fourth on his Husqvarna in the first heat. “It seemed the machine and I were a good couple,” he laughed after his impressive ride.

    sylvain_geboers_1965.png

    After the first round, the Belgian lay 5th in the title chase. But Sylvain Geboers had seen his best days in motocross. When half the season was over, he came 7th in one leg of the Polish GP in Szcecin. In the following round Sylvain hit 10th position after a decent ride. But that was it during his short Husqvarna career, which only lasted for one-year. His final position in the 250cc championship table this year was a meagre 21st place with 13 scored points.

    Sylvain then raced motocross for another two seasons before he definitely quit. “The last two years were more for fun than anything else,” he said after his Husqvarna season. “I knew that my successful years were over.”

    On the 15th of August in 1978 Sylvain Geboers rode his last active race on home turf for KMC Mol at the Keiheuvel-Balen track outside of his native town. He still lives on Smallestraat 10 in Mol.


  10. Acest articol participă la concursul organizat de Freerider împreună cu Green Dental.

    Portugalia. Camino Portughez. Eu, cu o bicicleta si un rucsac de aproape 8 kilograme in spate. Nepregatita, dar temerara… primele 3 zile imi organizasem trasee de peste 100 km/zi, crezand ca sunt relativ plate. Nu erau plate. Numai prima zi vreo 10 dealuri.
    A doua zi: Santarem – Coimbra, aproximativ 110 km. Plec la 7.30 dimineata, ajung in Coimbra pe la 18:30 (dupa o pauza de masa de doar 30 de minute avuta pe parcursul zilei din cauza de serpi morti pe marginea strazii si de stres ca ma prinde noaptea pe drum). Nu gasesc adresa. Coimbra este… un alt oras cu multe dealuri care mai inalte, care mai joase… si eu eram terminata. Pentru prima data in viata simteam ca muschii de la picioare se dezintegreaza… Dupa ce am coborat o vale adanca intalnesc, in sfarsit, un student vorbitor de limba engleza si care mai si merge cu mine pana la cel mai apropiat hotel, sa ne lamurim cu adresa negasibila… Doamna receptionista extrem de amabila, cauta pe google, nu gaseste. Ok, eu am numarul de telefon, o rog sa vorbeasca cu proprietarul si sa-i zica sa ma culeaga cumva de la hotel ca eu sunt praf si nu ma mai misc nici un centimetru. Se face. “Vine in 10 minute! Sa stiti ca are un Mercedes negru!” Suuuper!

    2.jpg?x20673
    Vine un Mercedes negru in fata hotelului, parcheaza, eu zambesc si dau sa zic “buna ziua”, soferul coboara, se uita la mine nedumerit si ca la ultimul huligan de pe pamant, nu cumva sa-l ating! …ok, cred ca nu e asta Mercedesul… bine ca n-am deschis gura…
    Trece timpul si vine in sfarsit Mercedesul negru. Soferul-proprietar de hotel vine spre mine, na, nu ma asteptam sa fie cine stie ce model, dar nenea…. parea mai degraba un “peste” cu lantuc, cu maieu si pantaloni scurti, putin transpirat… si zambeste: “V-ati ratacit? Hai sa mergem!” Imi ia bicla, o rezolva cu portbagajul, mai iesea o roata, dar daca e permis… Ma sui in spate, cu telefonul in mana si cu vocea tremuranda incropesc un dialog:
    – Au mai venit pelerini pe la dumneavoastra?
    – Da, dar pe jos, nu cu bicicleta.
    – Erau multi?
    – Da, grupuri! Nu ca dumneavoastra, singura! … Dar de unde veniti acum?
    – Din Santarem…
    – De unde????? Doamne fereste!!!!

    3.jpg?x20673
    Eu in tot timpul asta privesc pe fereastra cum mergem fix in directia din care eu venisem… strang telefonul in mana si ma tot gandesc “domne ce mi-a trebuit sa merg singura, mi se intampla naibii ceva, ce fac cu telefonul, cum il ascund, cum o sa sun la politie….“ – mai multe ganduri si scenarii de-astea… adaug:
    – Pai eu pe aici am venit! Unde mergeti acum?
    – Da, da, pai asta este drumul! E singurul drum!
    Ne intelegem… si ajungem la hotel. Totul frumos! Aveam sa aflu dupa, ca “pestele” fusese avocat in Brazilia, asa reusise sa deschida hotelul si sa sa se stabileasca in Portugalia. Mi-a comandat mancare si mi-a adus-o intr-o sala de mese care era de o frumusete desavarsita. Candelabru cu o mie de lumini, fata de masa alba scrobita, totul de o curatenie impresionanta, un peisaj de Brazilie coloniala de unde incepusem sa-mi imaginez femei negre si grase cu fuste lungi si colorate…cantand. Am mancat singura, a venit o doamna si mi-a servit un platou cu fructe si cu o umbra de admiratie pentru domnisoara rosie de la soarele de peste o zi de neuitat. “Luati mai multe!”
    A doua zi domnul nici nu a vrut sa auda de planurile mele fabuloase de a ajunge in Porto (numai 108 km). M-a condus cu masina la gara si m-a suit in tren (a stat efectiv sa se convinga ca ma sui in tren) si a zis ca “macar un pic sa va odihniti”. Dupa negocieri aprige cu oameni de neinduplecat, am mers pana la Santa Maria da Feira, unde aveam sa traiesc o alta zi plina de peripetii.

    Articol trimis de Elena Cengiz


    Sursa articolului - Freerider

  11. Luand in calcul experienta de anul trecut de la M.A.N. Romania Transfăgărășan EPICA Ediția V am hotarat ca la aceasta editie sa ne implicam mai mult si sa aducem o data cu noi si cativa dintre parteneri si pentru a respecta traditia, desi festivalul a inceput de joi 12 iulie 2018, am fost invitati sa participam incepand cu data de 11 iulie la o seara cu mancare gatita la ceaun alaturi de organizatori si alti cativa parteneri ai festivalului. Desi nu a fost mazarea gatita de Nik (Nicola Cornateanu) de anul trecut, am ramas surprins cand am gustat din tocana de ciuperci cu carne gatita de Hanul DIOSZEGI – han care a pregatit delicatesele pe toata durata festivalului. Concluzie: tot mazarea lui NIK e mai buna 😀

    DSC_3734.jpg

    Incepe nebunia

    Fiind printre primii ajunsi in Tabara Galaciuc, locul unde a fost organizat festivalul in acest an, ne-am inceput dimineata de 12 iulie cu o cafea si cu punerea in aplicare a strategiei de plasare a stand-ului. Si cum e normal intr-o comunitate am fost ajutati de prietenii de la BikerMag.ro, EstBike.ro, EVOMOTO.ro, gentimoto.ro si nu in ultimul rand de bunul nostru prieten NIK. Si asa cum e normal si noi la randul nostru am dat o mana de ajutor celor mentionati, ba chiar mai mult cu totii am participat la unele mici lucrari de amenajare a locului unde avea sa aibe loc festivalul.

    Desi nu ne asteptam ca joi sa apara multi motociclsti am fost surprinsi sa vedem ca tabara incepea sa prinda viata inainte de deschiderea oficiala (ora 16). Pe langa noi si firmele mentionate mai sus, am avut placerea sa ne intalnim din nou cu APAN MOTORS – dealer BMW Iasi, DUCATIROMANIA– importator DUCATI Bucuresti, MADRAS MOTOPARTS – dealer Yamaha Iasi si MOTODYNAMICS – importator Yamaha Bucuresti.

    Ca sa aducem un plus de profesionalism si sa putem face ceva frumos pentru comunitatea moto din Romania prezenta la festival, am reusit sa aducem in stand-ul MotoSUPORT mai multe brand-uri precum: IPONE, Rebelhorn, Ozone, KRIEGANZI, Falco, ICON si Alpinestars, brand-uri care au putut fi probate si testate. Pe langa acestea, cei care au vizitat stand-ul nostru au putut testa cateva dintre produsele EINHELL care se potrivesc si in domeniului moto. Desi nu e ceva la care ne asteptam nici noi, EINHELL produce redresoare de baterii de diferite marimi potrivite si pentru noi, motociclistii. Totodata la stand-ul nostru am avut si ghidurile Carpathian 2 Wheels Guide, ghiduri care deja au ajuns foarte cautate in tara si nu numai.

    Festivalul moto la care trebuie sa participi

    Spun acest lucru deoarece Cristi aka Gospodarul reuseste de la an la an sa ne surprinda cu mai multi parteneri participanti, cu formatii din ce in ce mai cunoscute si care au deja un renume in acest domeniu si cu evenimente si concursuri la care toata lumea abia asteapta sa participe. In acest an am avut parte de:

    • Jurnal de calatorie cu Mihai Tica si Adrian Badea „Mongolia, 25ooo de kilometri. 56 zile. 11 tari. 2 continente
    • Sax-show cu Roman Ciuganschi
    • stand-up comedy Bobi Dumitras
    • superconcert Mihai Margineanu si Banda
    • Fara Zahar Unplugged cu Bobi Dumitras
    • parada moto pe traseul Galaciuc- Panciu si retur
    • sesiuni de ride-test
    • instruire cu personal specializat din cadrul SMURD
    • cursuri demonstrative de pilotaj Rider Academy
    • concursuri moto cu premii
    • superconcert Dave Evans, primul solist AC/DC & The ROCK
    • campania caritabila „Donam pe 2 roti, culegem zambete!!!"
    DSC_3754-e1532539785958.jpg

    Tombola cu premii

    DSC_3749-e1532539833223.jpg

    Pentru a ne implica si mai mult, toti participantii la festival au putut participa gratuit la tombola organizata de noi, cu premii oferite de partenerii MotoSUPORT.ro . Toti cei care au completat un talon au avut sansa sa castige premii precum: kit-uri IPONE de intretinere casca si motocicleta, materiale promotionale IPONE – sepci, tricouri, ochelari, esarfe, breloace si manusi Rebelhorn si Ozone. Pe langa premiile oferite la tombola au fost puse in joc si premii pentru castigatorii concursurilor organizate – ulei IPONE, casti NZI, manusi Rebelhorn / Ozone si vouchere cu discount pentru toate brand-urile promovate de noi la M.A.N ROMANIA.

    Premiile au fost puse la dispozitie de:

    Desi au fost 5 zile in care a trebuit sa lucram, am reusit sa imbinam munca cu distractia iar concluzia este ca au fost cateva zile in care am petrecut alaturi de prieteni si colegi motociclisti. M.A.N ROMANIA merita aplauzele noastre si recomandam tuturor motociclistilor sa participe la acest festival. Noi cu siguranta vom fi prezenti in fiecare an si vom incerca sa facem ceva frumos de fiecare data. Felicitari GOSPO si echipei care a fost alaturi de tine la aceasta editie.

    Multumim tuturor pentru implicarea in proiectul MotoSUPORT.ro la M.AN ROMANIA editia VI - LEPSA MAGICA

    Parteneri MotoSUPORT.ro :
    CocMotors.ro
    • echipament ALPINESTARS
    • produse IPONE
    ASFALT-USCAT.ro
    • echipament Rebelhorn
    • echipament OZONE
    • genti si rucsaci Kriega
    • casti NZI
    • incaltaminte FALCO
    POL DISTRIBUTION
    • logistica IPONE
    PARTS EUROPE
    • casca ICON Airflite
    Carpathian2WheelsGuide
    • ghid-uri trasee moto
    sculeieftine.ro
    • redresoare de baterii
    • pistol aer comprimat
    • pompa de aer electrica

    LA MULTI ANI NICOLA !!!


    Vezi sursa

  12. Enduro la Scoala de Soferi AMI. Te antrenezi cu cei mai buni instructori

    Enduro la Scoala Moto AMI - Cursuri cu campion Alex Ionescu

    Alex Ionescu

    Motociclismul este o pasiune perpetua

    In cei 20 de ani de mers cu motorul, Alex a castigat multiple locuri pe podium si titlurile de Campion National si Campion Balcanic la Motocross. Acum, Alex va fi instructorul tau la cursurile de Enduro.

    De la el vei invata sa manevrezi mai bine motocicleta si iti vei cunoaste mai bine propriile limite. Pana la sfarsitul cursului de Enduro la scoala AMI, gropile din asfalt, petele de nisip sau liniile de tramvai nu iti vor mai crea momente de panica si nu ti se vor parea greu de abordat.

    Ce facem?

    Cursul de enduro la Scoala Moto AMI cu Alex Ionescu este conceput special pentru a te invata cum sa manevrezi mai bine o motocicleta. Exersam pe teren denivelat cu motociclete adaptate pentru incepatori, iar exercitiile sunt structurate in asa fel incat sa te acomodezi treptat.

    Vei invata cum sa iti adaptezi pozitia pe motocicleta in functie de ce manevra ai de facut. Fie ca te ridici in scarite sau te apleci odata cu motocicleta. Vei exersa abordari de gropi si denivelari, plecarea din rampa si coborarea pantelor, evitari de obstacole si multe altele.

    Detalii

    Modulul de baza este conceput cu 4 ore de antrenament = 600 lei
    Echipament de protectie avem noi. Tu trebuie sa vii cu pantaloni lungi si bocanci.
    Se organizeaza in Bucuresti – iesirea spre Autostrada Soarelui.
    Vezi harta >> aici
    Cursurile au loc in weekend
    Locuri disponibile per zi = 8

    Reducere Scoala Moto AMI

    Cursantii inscrisi si/sau promovati ai scolii AMI 2017-2018 beneficiaza de 50% reducere la modulul Enduro de baza.

    Programari

    Da un SMS la 0728225933 cu textul Enduro
    Noi te vom contacta pentru a stabili programarea si orice alte detalii organizatorice.

    Scoala AMI sustine cursurile gratuite organizate de Asociatia Moto Incepatori.

    Cuvinte relevante: campion enduro, Alex Ionescu, enduro, ore enduro, curs enduro, scoala moto, scoala moto bucuresti, scoala moto bucuresti ami, scoala soferi bucuresti, reducere scoala de soferi, reducere scoala moto, scoala moto categoria a, scoala categoria a, scoala moto ami, scoala categoria a bucuresti, permis de conducere categoria A.


    Vezi articolul integral

  13. Articolul anterior: ziua 1

    20180513_102341.jpg

    Duminica dimineața. Aseară când am parcat motorul în spatele pensiunii, m-am gândit sa pun o piatra sub cric dar m-am lăsat putin pe motor și am văzut ca nu se afunda, asa ca am renunțat. Pe la 3, când ne-am culcat ploua torențial; acum ma uit pe geam si vremea este perfecta: soare cu câțiva nori pufoși. Ma uit si pe fereastra care da spre parcare și ... ce sa vezi, white motor down!. Nu ma îngrijorez prea tare pentru ca probabil s-a lăsat ușor pe o parte pe măsura ce s-a afundat cricul. Si când te gândești ca patronul pensiunii ne-a pus sa le parcam acolo, zicând ca e mai sigur pentru ca in parcarea din fata dimineața este agitație si cică ar fi mai sigur sa le lăsam in spate... sigur pe dracu!
    Coboram jos sa evaluam pagubele si asa cum ma asteptam, nu s-a intamplat absolut nimic, doar oglinda s-a rasucit locsul ei si s-a murdarit ghidonul putin de noroi :)

    20180513_090100.jpg
    white motor down
    Plecam pe la ora 10.00 dupa un mic dejun saracacios inclus in pretul camerei. Suntem la vreo 5-6 km de monumentul Arch of Freedom asa ca in 10 minute ajungem in varful muntelui la monument. Trecatoarea Beklemto ajunge la altitudinea de 1520m, iar din punctul de maxim se face un drum ingust care urca pe varful muntelui chiar pana la monument. Suntem la aproximativ 1600m si de aici avem parte de o panorama de 360 grade. E superb! e soare cu cativa nori si dupa ploaia de azi noapte atmosfera este clara si se poate vedea in toate directile pe o distanta de aproximativ 70-80km.
    Monumentul a fost finalizat in 1978 la 100 de ani de la terminarea războiului de independenta in care a luptat si Romania alături de Rusia împotrivă imperiului otoman. Arhitectul care a conceput acest monument se numește Georgi Stoilov.

    20180513_103138.jpg
    Arch of Freedom
    20180513_102306.jpg
    vedre spre nord de la Arch of Freedom
    20180513_102042.jpg
    Arch of Freedom
    20180513_102058.jpg
    vedere spre sud de la Arch of Freedom
    O luam din loc pentru ca și azi avem de parcurs aproape 400 km. Coborârea este spectaculoasa, mai ales ca de data asta vegetația este ceva mai rarefiata si putem admira peisajul ce se deschide spre sud. Șoseaua este bordata pe ambele parți de salcâmi infloriți si mirosul se poate simți chiar si în casca. Sunt sute de curbe pana jos, de toate felurile: si largi si mai strânse si chiar si câteva ace de par, dar din păcate nu le putem aborda relaxați pentru ca aproape fără excepție in fiecare curba dam peste o pata de nisip sua peste o groapa.
    Odată ajunși in vale, intram pe drumul național 6 care leagă Sofia de Burgas, dar care acum este dublat de o autostrada asa ca traficul este suportabil. Șoseaua este aproape perfecta: multe curbe largi, asfalt ca'n palma si priveliști frumoase mai ales către nord, către lanțul muntos pe care tocmai l-am traversat.
    La Karlovo reușim sa o luam putin aiurea dar ne întoarcem rapid in șoseaua principala. Pe la 13.30 ajungem in Kazanluk. De aici o luam pe un drum secundar care urca abrupt către Buzludzha monument, un monument comunist ce a fost construit in cinstea primei întruniri a unui grup de socialiști ce s-au adunat pentru prima oara pe acest vârf de munte in anul 1891 si au format Partidul Socialist Democrat ce avea sa devina Partidul Comunist Bulgar. Construcția se pare ca a costat echivalentul a 35 milioane de dolari si au dinamitat vârful muntelui astfel incat sa creeze platoul pe care este asezat monumentul, reducând înălțimea acestui vârf cu aproximativ 9m. Proiectul a fost realizat de același arhitect care a proiectat Arch of Freedom, Georgi Stoilov.

    20180513_132248.jpg
    monumentul Buzludzha
    20180513_132149.jpg
    platforma din fata monumentului Buzludzha


    Acum monumentul este părăsit si nu se poate vizita, mai ales ca exista un paznic care nu permite accesul in interior.
    Plecam mai departe pe drumul care ne va scoate la Shipla pass. Sunt vreo 10 km groaznici! problema este ca sunt extrem de multe gropi iar din cauza ca drumul traverseaza o padure de foioase, umbra aruncata de copaci si frunze pe sosea face identificarea tuturor gropilor aproape imposibila. Andrei nu mai suporta clănțănitul dinților, asa ca își bagă picioarele si bagă viteza, sa scape mai repede. Eu nu am suspensiile lui, asa ca croșetez in continuare printre sutele de gropi.

    20180513_132307.jpg
    Shipka pass
    Ajungem in sfarsit in drumul principal adica in Shipka pass. Nu mai mergem sa vizitam monumentul pentru ca si eu si Andrei l-am ia vazut si sincer ne-am cam saturat de drumurile astea cu gropi.
    Mâncam rapid ceva si începem coborârea catre Gabrovo. Seamăna izbitor cu drumul de pe versantul nordic al trecatorii Beklemeto, adică un drum extrem de virajat care aproape 100% din lungime străbate o pădure de foioase, astfel încât nu prea poți vedea nimic in jur si nici nu iti dai seama cat mai e pana jos.
    Continuam pe drumul national pana la vreo 20km de Veliko Tarnovo si apoi o luam la dreapta pe drumurile secundare 609 si 303. E o scurtătură către cascada Kanya Bunar. Ca lungime ar fi o scurtătură, doar ca drumul foarte ingust si năpădit de tufișurile si copacii de pe margine. In multe curbe vizibilitatea extrem de limitata si riscul de a te lovi frontal cu o mașină este destul de ridicat. Noroc ca nu prea e circulat. Este foarte întortocheat si din cauza asta durează ceva pana iesim in drumul național 4. Pe acesta mergem doar vreo 2-3 km ca apoi sa o luam la stânga pe un drum si mai mic. Asta nici măcar nu are un număr pe harta. E destul de denivelat si plin de gropi pe alocuri dar stiu ca ar trebui sa ne scoată chiar la cascada.
    Pe la ora 16, reușim sa ajungem la Kaya Bunar. Aici este un fel de Mecca a pasionaților de picnic din zona, este plin ochi de masini si oameni iesiti la iarba verde. Ne aduce aminte de Romania, dar macar aici nu fumega toată pădurea de la grătare si nu miroase a mici si a manele.
    Daca aveti chef puteti urca pana sus, in pucntul de unde incepe cascada si se mai mege printr-un conion foarte ingust de-a lungul raului, dar eu am mai fost si lui Andrei ii e le ne sa urce, iar atmosfera nu prea ne place asa ca o luam din loc.

    20180513_160157.jpg
    cascada Kaya Bunar
    Dupa ultima noapte suntem destul de obosiți asa ca nu prea ne mai arde de alte opriri, deci ne îndreptam vertiginos spre Ruse. Odată reintrați pe drumul național, dam de o droaie de tiruri care nu înțeleg unde se duc la ora asta, duminica seara. Chestia e ca drumul e plin de tiruri. Deși de la oboseala, incepuse sa ma cam ia somnul, acum ca am de lucru cu depășit tiruri, oboseala mi-a cam trecut si pe nesimtite, iata ca ajungem in Ruse.
    Înspre Romania se vad nori negri de furtuna. Trecem de vama bulgărească si de coada unde se plătește taxa de pod (noi nu avem treaba cu asta) si intram pe "podul prieteniei". Eu cred ca de fapt s-au im prietenit muncitorii cand lucrau sa-l repare pentru ca deja au apărut petice in asfalt si banuiesc ca muncitorii abia așteaptă sa se reîntâlnească.
    Trecem relativ repede de granita, si apoi ne mai oprim pentru o ultima pauza de realimentar / tigare / golit vezica, etc. Spre Bucuresti cerul este negru si prognozle nowcasting ne spun ca o sa ne ploua.
    Dupa atatia ani de mers cu motoarele, suntem atat de satui de prognoze meteo, incat ne cam lasa rece tot ce vedem pe telefoane. Dupa vreo juma' de ora de odihna la benzinarie, plecam catre Bucuresti. Sunt multe zone unde se vede ca a plouat de curând, dar pe noi nu uda nici măcar o picătură. Pe la 19.30 ajungem in Bucuresti. Suntem perfect uscati dar la orizont cerul este negru. Macar de data asta am avut noroc. Si de fapt tot weekendul am avut noroc, vreme aproape perfecta, temperatura perfecta, Bulgaria e ok cu preturi mici si peisaje frumoase!


    • 1
      postare
    • 0
      comentarii
    • 624
      vizualizări

    Postări Recente

    Runda 1 a raliurilor hard enduro Extreme XL Lagares a avut loc intre 11 – 13 mai in Portugalia.

     

    Pe parcursul celor trei zile de competitii din nordul Portugaliei, localitatile Lagares si Porto, s-au desfasurat raliurile de motociclism la categoriile EnduroCross, Urban si Hard Enduro.

     

    Competitia destinata exclusiv riderilor de motociclete a debutat vineri, cu o cursa nocturna Endurocross, iar sambata scena a fost rezervata curselor pe traseul urban, in timp ce ziua de duminica a marcat aventura pe malurile alunecoase si stancoase si pe drumurile forestiere din Penafiel, pe unul dintre cele mai solicitante si spectaculoase trasee.

     

    Raliurile Extreme Lagares sunt recunoscute drept cele mai dure raliuri enduro din lume, avand loc pe teren alunecos si numai cei mai pregatiti piloti pot face fata cu brio acestui test.

    Unul dintre riderii care s-au remarcat este si Billy Bolt (Rockstar Energy Husqvarna Factory Racing), acesta cucerind o prima victorie semnificativa intr-o competitie de talie internationala. Rezultatul obtinut il plaseaza intr-o pozitie de conducere in Campionatul Mondial Enduro Super Series 2018. De asemenea, riderul Husqvarna Graham Jarvis a urcat cu partenera sa TE 300i pe locul 5.

     

    47321_graham.jarvis_WESS-2018-Rnd1_10273.jpg

     

    In prima zi, riderul britanic Billy Bolt s-a descurcat fara probleme pe traseul umed si noroios, a condus fara efort in cursa de incalzire, apoi s-a clasat in fata lui Jonny Walker si a colegului de echipa Colton Haaker. In a doua zi de raliuri, concurentii au avut drept provocare sa se intreaca pe strazile orasului Porto – Urban Prologue. Intrecerea pe strazile inguste si pietruite a punctat insa o lupta dura cu rivalul Walker. Duminica, Bolt a facut uz de intreaga sa experienta pentru a ataca dur in turul doi, si-a croit drum spre linia de finis si a cucerit prima victorie din campionat.

     

    47312_billy.bolt_WESS-2018-Rnd1_11985 (1).jpg

     

    Castigator de trei ori al raliurilor Extreme XL Lagares, Graham Jarvis a fost unul dintre principalii favoriti ai celei de-a 14-a editii, concurand la clasa Pro unde s-au inscris nu mai putin de 47 de rideri. Acesta a muncit din greu pentru a-si consolida pozitia, insa in timpul negocierii unei sectiuni extrem de alunecoase a traseului, s-a accidentat la piciorul stang si a continuat cursa, terminand pe locul 5.

    Pentru prima data la raliurile Extreme XL Lagares, Colton Haaker – dublu campion mondial SuperEnduro, a avut o evolutie impresionanta, insa a ratat turul final din cauza prabusirii in mijlocul cursei.

     

    47320_colton.haaker_WESS-2018-Rnd1_9128.jpg

     

    Conform declaratiilor lui Billy Bolt, „raliurile au fost atat de solicitante si tehnice, impunand o experienta temeinica pentru podium. Prologul din Porto a fost incredibil si a dat nastere unor senzatii deosebite. Am avut de luptat cu Jonny Walker si Cody Webb, dar am castigat treptat teren si am ajuns in frunte, marsand catre linia de finis.

     

    walker-prolog.jpg

     

    Resultate Top 10 Extreme XL Lagares

     

    1. Billy Bolt (Husqvarna)

    2. Jonny Walker (KTM)

    3. Manuel Lettenbichler (KTM)

    4. Taddy Blazusiak (KTM)

    5. Graham Jarvis (Husqvarna)

    6. Cody Webb (KTM)

    7. Wade Young (Sherco)

    8. Paul Bolton (KTM)

    9. Travis Teasdale (Beta)

    10. Pol Tarres (Husqvarna)

     

    Vezi această știre și multe altele pe site-ul ATVRom

     

     

    billy.bolt_WESS_2018_Rnd1_4023_Enduro21_1200.jpg

    c4eeabfc-eb33-45df-b548-aad8ff482084.jpg

    extreme-xl-lagares-2018_wess_02I2281.jpg

     

     

     

    jonny.walker_extreme-xl-lagares-2017_02I2647.jpg

  14. United Motors
    Ultima postare

    United Motors: Unic distribuitor Kawasaki în Romania

    United Motors este un concept născut in anul 2004, din pasiune, ambiţie şi nu în ultimul rând muncă. Echipa noastră, formată din profesionişti, conduşi la rândul lor de aceiaşi pasiune pentru motociclete, scutere, skijet-uri, atv-uri, este gata să vă ajute să găsiti soluţia care să vi se potrivească cel mai bine.

    Astfel, activitatea noastră se structurează pe 3 componente, în ideea stabilirii unor relaţii de lungă durată între dumneavoastră şi noi:

    Vânzări vehicule noi şi second hand - Motociclete, Scutere, ATV-uri, Jetski-uri, unde suntem reprezentanţii oficiali ai Kawasaki in România dar comercializăm şi brandurile Triumph, Kymco, Linhai, precum şi motociclete second hand, verificate in prealabil de mecanicii nostrii.

    Accesorii şi echipamente, unde reprezentând oficial în România brandul Schuberth şi importând direct mărcile Dainese, AGV, Oxford, dorim să vă oferim produse de cea mai bună calitate, la cele mai bune preţuri, produse de care aveti nevoie pe lânga motocicletă, de la cască sau mânuşi până la huse sau mânere incălzite.

    Service-ul, având tehnicieni specializaţi anual la Kawasaki şi fiind dotat cu tehnologie de vârf pentru diagnoză şi reparaţii, cum ar fi standul Dynojet pentru măsurarea efectivă a puterii motorului sau calibrarea injecţiei, vă oferă servicii pentru toate tipurile şi mărcile de motociclete, scutere, ATV-uri, sau Jetski-uri, piese şi accesorii de origine sau after market.

    Un număr mare de firme colaboratoare şi parteneri vă vor oferi servicii similare în centre autorizate de distribuţie atât în Bucureşti cât şi în restul ţării.


    Sursa: United Motors

  15. NDX
    Ultima postare

    Aflata la cea de a -VI-a editie, operatiunea “martisorul” a fost o premiera pentru noi anul acesta din punct de vedere termic. Daca in anii trecuti ne-am bucurat.

    EDD_8332-600x398.jpgEDD_8335-398x600.jpgEDD_8337-398x600.jpgEDD_8338-398x600.jpgEDD_8341-398x600.jpgEDD_8344-600x398.jpgEDD_8345-600x398.jpgEDD_8349-398x600.jpgEDD_8351-398x600.jpgEDD_8356-398x600.jpgEDD_8357-398x600.jpgEDD_8358-398x600.jpgEDD_8359-600x398.jpgEDD_8360-398x600.jpgEDD_8362-398x600.jpgEDD_8365-600x398.jpgEDD_8366-398x600.jpgEDD_8369-600x398.jpgEDD_8372-600x397.jpgEDD_8373-600x398.jpgEDD_8377-398x600.jpgEDD_8378-398x600.jpgEDD_8380-600x398.jpgEDD_8389-398x600.jpgEDD_8391-398x600.jpgEDD_8395-398x600.jpgEDD_8396-600x398.jpgEDD_8398-398x600.jpgEDD_8402-398x600.jpgEDD_8408-600x398.jpgEDD_8413-398x600.jpgEDD_8421-398x600.jpgEDD_8443-398x600.jpgEDD_8444-600x398.jpgEDD_8452-398x600.jpgEDD_8457-600x398.jpgEDD_8461-600x397.jpgEDD_8464-600x398.jpgEDD_8467-600x398.jpgEDD_8470-600x398.jpgEDD_8472-600x398.jpgEDD_8473-600x398.jpgEDD_8477-600x398.jpgEDD_8479-600x398.jpgEDD_8491-600x398.jpgde temperaturi pozitive si de prezenta pe motoare, la aceasta editie am infruntat un ger de -15 grade care nu a reusit sa ne stavileasca dorinta de a imparti o floare, un martisor si o urare de primavara frumoasa soferitelor cu indemnul de ” atentie la motociclisti” . Speram ca anul viitor sa nu mai vina cu surprize menite sa ne tina departe de motoare si vremea sa fie mai ingaduitoare. Pentru noi a fost o experienta si speram sa fi dat din energia noastra pozitiva si celorlalti.

     

    EDD_8357-398x600.jpg


  16. Prima saptamana a RAMS MX Camp Sardegna 2018 a debutat. Duminica (4.02) pilotii au sosit pe insula, iar dupa ce s-au cazat au inspectat locul care urma sa le devina “basecamp” pentru urmatoarea saptamana.

    rams-mx-camp-150x150.jpg adrian-raduta-moto-150x150.jpg adrian-raduta-moto-cross-150x150.jpg adi-raduta-moto-150x150.jpg adi-raduta-moto-cross-copii-150x150.jpg adi-raduta-scoala-moto-150x150.jpg scoala-moto-cross-adi-raduta-150x150.jpg moto-school-romania-adi-raduta-150x150.j cantonament-moto-adi-raduta-150x150.jpg sardinia-antrenamente-moto-150x150.jpg scoala-moto-sardinia-150x150.jpg moto-cross-sardinia-150x150.jpg sardinia-italy-150x150.jpg moto-camp-150x150.jpg moto-school-italy-150x150.jpg scoala-moto-adi-raduta-sardinia-150x150. atrenament-motocross-enduro-150x150.jpg camion-actros-top-cross-tcs-racing-team-


    View the full article

  17.   Ce este ghidul România Off-Road?

    România Off-Road este primul ghid turistic la nivel național, cu trasee pe off-road și drumuri secundare.

      Te-am convins deja?

    Comandă ghidul sau cumpără unul dintre pachetele de aventură de aici:

    Formular de precomandă

    2_RO_res.jpg

    Nu te-am convins? Citește povestea întreagă mai jos.

    O să fie printat în română, engleză și cehă (minim 800 exemplare/limbă), pentru cei care adoră mirosul cărților. Dar va fi disponibil și pe smart-phone (Android și iOS), printr-o aplicație mobilă cu o funcție de navigare offline.

    Traseele propuse pot fi parcurse de motocicliști, bicicliști sau cu mașini de teren. Orice variantă vrei să încerci, trebuie doar să îți placă să ieși de pe drumurile asfaltate și să nu îți fie frică de noroi.

    Am ales doar rutele pe drumurile publice, în afara rezervațiilor sau arealelor protejate. Vrem să promovăm mediul rural românesc și să îl punem pe acesta în prim plan.

    Bineînțeles, nu excludem obiectivele turistice importante din România: Cazanele Dunării, operele lui Brâncuși din Tg. Jiu, orașul Sibiu, Valea Oltului, Transfăgărășanul, bisericile fortificate din Transilvania, Cetatea Râșnov, Muntele Ceahlău, ceramica de la Marginea, mănăstirile din Moldova, culmile din Bucovina, Satele din Maramureș, orașul Cluj-Napoca, Platoul Padiș, Țara Moților, Satele din Munții Poiana Ruscă sau Banatul Montan.

      Ce va cuprinde ghidul România Off-Road ?

    Lungimea totală a traseelor este de peste 3050 de km

    4_RO_res.jpg

    Ghidul și aplicația vor conține descrieri ale traseelor, detalii despre obiectivele turistice care merită vizitate, hărți pentru navigare, datele de contact ale cazărilor recomandate și legende despre locurile străbătute.

      Aplicația mobilă

    Va permite descărcarea hărților și navigarea în mod offline.

    Printul are hărți detaliate, perfecte să îți dezvolți calitățile de orientare, dar oferă și track-urile GPS ale traseelor.

      Cu ce putem ajuta turismul în România?

    Vrem să setăm o direcție de dezvoltare a turismului pe două roți în România

    Puține activități turistice au fost dezvoltate în baza unui plan sau de către profesioniști. Efectele deja sunt vizibile în multe locații turistice cunoscute și în viitor o să se amplifice. Turismul pe două roți este unul din cele mai expuse dintre aceste activități turistice, din cauza unui aspect foarte simplu: nimeni nu știe cu exactitate pe unde este permis să mergi cu motocicleta.

    De ce vom reuși să facem asta? Pentru că fiecare membru al echipei este profesionist în domeniul lui, că pentru noi călătoriile sunt un mod de viață. Echipa care lucrează la acest volum a mai publicat trei ghiduri turistice: “Munții Apuseni”, “Touring în România” și “Trasee Offroad în Bosnia-Herțegovina”. Credem că imaginea României în lume trebuie asociată mai mult cu mediul rural, sălbăticia și alte valori în afară de arhicunoscutul brand “Dracula”.

    Încă de la primul volum am promovat afacerile mici de familie care erau pe “frontul” din Roșia Montană și am povestit tuturor despre legendele auzite de la cei care au lucrat în minele de aur din Munții Metaliferi.

    Mai credem că interacțiunea cu oameni, vizitarea unor locuri de legendă sau gustarea unor mâncăruri făcute pe sobă pot schimba radical o experiență trăită în România.

    3_RO_res.jpg

      Deja am făcut partea cea mai distractivă

    Ne-am organizat toate detaliile proiectului și toată vara am bătut țara în lung și lat ca să cartăm cele mai interesante locații și să le fotografiem.

      Ce mai avem de făcut?

    Cât timp încă visăm la nopțile înstelate petrecute la cort o să scriem toate lucrurile văzute și trăite, ca să convingem cât mai mulți călători să ne calce pe urme.

    Când totul este scris, cu puțină magie, cu ajutorul designer-ului și echipei de development, pregătim layoutul pentru print și aplicația mobilă.

      Lansarea

    În primăvara anului 2018, la SMAEB (Salonul de Motociclete, Accesorii și Echipamente, București) vom lansa ghidul România Off-road. Cei care au precomandat ghidul sau unul dintre pachete le vor primi mai repede.

    În final, o să pornim la drum spre destinațiile la care visăm toată iarna. Partea aceasta nu mai ține de proiect, doar ne lăudăm.

    Te-am convins ?

    Comandă ghidul sau cumpără unul dintre pachetele de aventură de aici:

    Formular de precomandă

    DSC_0388_res.jpg

      Echipa

    Fotografi și rideri: Diana Cordea, Marian Bălan.

    Traducere și proofreading: Florin Ștefan și Ana-Maria Cordea

    Designer: Petre Nicolescu

    Echipa development aplicație mobilă: Radu Savu, Radu-Alexandru Mereuță și Peter Szasz

    Rideri: Felix Predescu și Marian Bălan.

    Coordonator, cartograf, autor și rider: Călin Nucuță


    Vezi articolul integral

  18. 115828_2018_GL1800_Goldwing_Tour-1-350x350.jpg

    Preturile celor trei variante de Honda Gold Wing model 2018 sunt publicate oficial de Honda Motor Europe:


    -    HONDA GL1800 GOLD WING 2018                        Pret: 25.990 euro cu tva

    HONDA GL1800 GOLD WING TOUR 2018                   Pret: 31.990 euro cu tva

    HONDA GL1800 GOLD WING TOUR DCT & AIRBAG 2018     Pret: 34.990 euro cu tva

    115643_2018_GL1800_Goldwing.jpg c4.png 115830_2018_GL1800_Goldwing_Tour-1.jpg


    Vezi articolul integral

  19. articol micDementor KTM Black Friday 17 Noiembrie - 17 Decembrie

    Te intampinam cu super oferte la piese, accesorii echipamente si motociclete. Exclusiv in perioada 17 noiembrie - 17 decembrie!


    Vezi articolul integral

×