Mergi la conţinut

Bloguri

Blogurile comunităţii noastre

  1. Am ascultat ieri o selectie numita"Cele mai frumoase cantece de balena". Acum doar ghicesc, dar departajarea nu cred ca s-a facut pe baza versurilor. Versuri care sunt probabil doar fraze gen "hei, tu de colo", sau "o sa mananci tot planctonu' ala?" si "cacat, m-am taiat intr-o scoica".

    Astept cu nerabdare un cantec de balena cu tourette.

    Ca tot veni vorba de apa, am doi prieteni care adora sa faca sex in natura, in special cand ploua. Intr-o seara, ea zice "hmmm....miroase a ploaie", la care el "doar picura, ca-s obosit".

  2. Atunci când vrei cu adevărat să ajungi la o întrunire moto cum este Born Free, nimic nu te mai poate opri. Born Free este o întrunire moto dedicată motocicletelor custom, care se ţine anual în luna Iunie Oak Canyon Park, Orange County, în USA.

    Şi cum fata despre care discutăm dorea atât de mult să ajungă la Born Free, a făcut tot ce a putut pentru a-şi atinge ţelul. Fetelor, aşa se face autostopul cu succes:

  3. Dupa ce în 2017 Gabriela Airinei a devenit prima persoană cu diabet tip 1 care a făcut «Turul României pe bicicletă», proiectele ‘’Da, şi eu pot!’’ au continuat.

    In cadrul proiectului “Turul Romaniei pe bicicleta, cu diabet” echipa formata din Gabriela Elena si Cristian Daniel AIRINEI a parcurs parcurs intre 25 iunie 2017 si 25 iulie 2017, 2.600 kilometrii pe biciclete, facand turul României cat mai aproape de granita. Acea provocare a insemnat 26 zile, insumand 135 ore petrecute in sa, 21 judete vizitate, intalniri cu comunitatile locale de personae cu diabet, intalniri cu autoritatile. Tricourile albastre au fost vazute timp de o luna, pedaland prin soare, vant si ploi, perioada in care s-au strans si donat sisteme de monitorizare si consumabile pentru acestea in valoare de peste 12,000 euro.

    da-si-eu-pot-diabet-tip-1-bicicleta-01.j da-si-eu-pot-diabet-tip-1-bicicleta-02.j

    Actiunile « Da, si eu pot » au continuat si in 2018 prin programele :

    • ‘’Acces la sanatate, acces la viata’’ (editia 1) – prezentari in scolile din judetul Giurgiu ;
    • ‘’Fletche Romania’’- tura cu bicicleta de 260 km intr-o zi ;
    • ‘’Interiorul Carpatilor pe Bicicleta’’ – 1,200 km cu 10,000 m diferenta de nivel. Gabriela a dovedit ca o persoana cu DZ1 poate face miscare, ii face bine miscarea si se poate comporta exact ca o persoana normala ;
    • ‘’Provocare si Vointa’’ (editia 1)

    ACCES LA SANATATE, ACCES LA VIATA!

    Acest proiect s-a adresat persoanelor cu diabet si tuturor celor care sunt in jurul acestei afectiuni – cadre medicale, didactice, parinti, familiile persoanelor cu diabet, din judetul Giurgiu.

    da-si-eu-pot-diabet-tip-1-bicicleta-03.j

    INTERIORUL CARPATILOR PE BICICLETA

    In data de 7 iunie, am luat startul “IntraCarpatian Tour” ce avea sa fie 1,200 km de pedalat in 14 zile.

    Intra-Carpatian Tour a însemnat 14 zile pe pedalat, 1200 de kilometri pe o vreme aproape permanent potrivnica, cu ploaie si vant puternic, cu peste 10.000 de metri diferente de nivel. Cu intalniri emotionante la Targoviște și Sibiu, la Alba Iulia și la Cluj, la da-si-eu-pot-diabet-tip-1-bicicleta-04.j da-si-eu-pot-diabet-tip-1-bicicleta-05.j da-si-eu-pot-diabet-tip-1-bicicleta-06.j da-si-eu-pot-diabet-tip-1-bicicleta-07.jTargu Mures și Odorheiul Secuiesc, cu oameni frumoși, cu paine, sare, flori, baloane și imbratisari.

    La final, pe 21 iulie, am fost asteptati in Bucuresti, dupa doua saptamani de ploi si frig, dupa 1,200 km, dar cu obiectivul indeplinit. Am dovedit ca se poate, ca vremea si urcarile nu reprezinta un obstacol pentru o persoana cu DZ1, ba din contra, cu vointa, tratament si sustinere, se poate indeplini orice vis.

    PROVOCARE SI VOINTA

    24 Noiembrie a insemnat intalnirea « Provocare si Vointa » ocazie cu care am avut placerea sa-i avem alaturi de noi pe :

    • Tibi Useriu – triplu castigator al Arctic Ultra 6633 ;
    • Roddy Riddle – scotian cu diabet tip 1, prima persoana cu diabet tip 1 care a terminat 6633 Arctic Ultra ;
    • Tanase Vlad – romanul care a terminat pe locul 3 6633 Arctic Ultra, dar cu o poveste impresionanta despre vointa ;

    Radu Paltineanu – cicloturist. Singurul roman care a pedalat 35,000 km strabatand americile. 3 ani de calatorie si enorm de multe povesti.

    Proiectul ,,Da, si eu pot!” este rezultatul unor experiente personale ale celor doi initiatori, Gabriela si Cristian Airinei.

    Gabriela-Elena Airinei a fost diagnosticata cu diabet tip 1 in anul 2002, an din care a inceput lupta ei cu monitorizarea glicemiei: 4 intepaturi zilnic pentru monitorizarea glicemiei si alte 4 pentru administrarea insulinei, mai bine de 2.920 de intepaturi intr-un an. După 15 ani de diabet si peste 43.800 de intepaturi, Gabriela s-a intrebat cum suporta un copil toata aceasta suferinta, mai ales ca, in cazul copiilor, pot fi si 10 intepaturi intr-o zi doar pentru masurarea glicemiei si alte 5 pentru administrarea de insulina.

    Programul “Da si Eu Pot” lansat in noiembrie 2016 a demonstrat ca o persoana cu diabet poate sa traiasca normal si poate sa faca un efort sustinut, cu o monitorizare constienta.

    Aportul lui Cristian Daniel AIRINEI, vine din pasiunea lui pentru sport si efortul sustinut pe care acesta l-a aratat Gabrielei in toata aceasta perioada de timp. Cu temperamentul unui sportiv, cu mult fair play si dorinta de a face bine celor din jur, acesta a avut menirea de a pune la punct detaliile de implementare ale proiectului.

    Acum , in 2019 venim cu alte provocari.

    • ‘’Acces la sanatate, acces la viata’’ (ediatia a – 2 – a) – prezentari in scolile din judetul Teleorman;
    • Go west – august 2019
    • Dunav Ultra – septembrie 2019

    Provocare si Vointa – noiembrie 2019

    GO WEST

    -august 2019-

    Inseamna Romania de la est la vest, inseamna 1,100 km plecand din Sulina (judetul Tulcea) si mergand spre  cea mai vestica localitate, Beda Veche (judetul Timis).

    Pe traseu, din experienta anilor trecuti, vom avea intalniri cu biciclisti, dar si cu oameni din presa si autoritati locale.

    da-si-eu-pot-diabet-tip-1-bicicleta-11.j

    DUNAV ULTRA – Via Pontica

    -septembrie 2019-

    “Dunav Ultra” este un traseu de ciclism, o aventura de 680 km ce se desfasoara pe parcursul mai multor zile si care nu include elementul competitiv. Principalul scop al participantilor este sa parcurga cu succes distanta de 680 km a rutei Dunav Ultra pe bicicleta, in mod individual sau in echipa, 100% prin puterea proprie.

    da-si-eu-pot-diabet-tip-1-bicicleta-12.p

    Acest eveniment sportiv nu este o cursa, ci mai degraba o provocare personala pentru fiecare participant in parte. In cadrul acestei calatorii, toti ciclistii iau startul impreuna si fiecare are libertatea de a-si urma propriul ritm, program si viteza. In timpul calatoriei dintr-un punct in altul este permisa utilizarea propriului suport logistic, tehnic sau de alta natura.

    In 2019, motto-ul evenimentului este Via Pontica – iar denumirea vine de la arealul geografic unde punctul final al traseului Dunav Ultra se intersecteaza cu ruta Marii Negre Via Pontica si calea de migratie cu acelasi nume a pasarilor.

    https://dunavultra.com/dunav-ultra-2019-via-pontica-ro/?lang=en

    Provocare si Vointa (editia a -2-a)

    Continuam seria de intalniri cu persoane care si-au depasit limitele si care sunt un exemplu de urmat. Ne mentinem parerea ca exemplul personal este puternic, si ca putem educa prin exemplu.

    Surpriza acestui an este prezenta echipei procontinentala Novo Nordisk, echipa fosrmata din sportivi cu diabet tip 1.

    da-si-eu-pot-diabet-tip-1-bicicleta-13.j

    Ne puteti urmari pe www.dasieupot.ro, pe pagina de FB :

    Deasemenea puteti sprijini cauzele noastre print donatii in contul asociatiei : Da, si eu pot sa lup cu diabetul !

    IBAN: RO89BTRLRONCRT0509414701

    deschis la: Banca Transilvania


    Sursa: Freerider

  4. Alaturi de sloganul global de promovare a marcii, „For The Ride”, constructorul britanic Triumph a lansat si un clip publicitar de promovare pentru TV, denumit „Voices”. Acesta este disponibil in doua variante: de 30 secunde sau de 60 secunde.

    Ideea principala a clipului publicitar, pe care au gandit-o cei de la Triumph, este descrisa de nostalgia timpului trecut, caracterul atemporal si spiritul pur al motocicletelor. Aceste trei trasaturi sunt folosite pentru a promova imaginea brandului Triumph in intreaga lume.

    Britanicii de la Triumph ne mai sugereaza faptul ca modelele de motociclete produse de acestia au fost, sunt si vor fi la moda tot timpul datorita stilului clasic si autentic, celebru deja in toata lumea.

    „Noul clip de promovare „Voices” se adreseaza atat motociclistilor cat si publicului larg si suntem foarte bucurosi ca am reusit sa venim cu ceva nou in 2015, avand in vedere ca ultima campanie de promovare pe TV a marcii Triumph dateaza din 2013. In noul spot publicitar, denumit sugestiv „Voices”, sunt invocate caracterul, spiritul si vocea unica a brandului Triumph in intreaga lume” a declarat Matt Sheahan, directorul executiv al Triumph Motorcycles America.

    Mai jos puteti vedea varianta completa a noului clip de promovare a brandului Triumph:

    Sursa

    https://www.youtube.com/watch?v=bd_Dbqxs1yU

  5. Yamaha WR250F 2015 te asteapta in showroom, sa o pilotezi in teren!

    Vrei o motocicleta noua pentru enduro? E posibil ca planurile sa iti fie date peste cap de noua Yamaha WR250F, mai ales ca motocicleta a sosit deja in showroom-ul Dual Motors si este gata pentru Yamaha Riding Days, cel mai mare test cu motociclete Yamaha din ultimii ani. Daca ai in plan sa ai parte de un sezon de enduro in forta, daca vrei sa obtii cele mai bune rezultate ale tale la concursuri sau daca pur si simplu vrei sa te distrezi in natura, departe de "tumultul" curselor, ai toate motivele sa o faci cu aceasta motocicleta.

    De ce spunem asta? In primul rand, pentru ca are motorul montat "invers" fata de cum e "normal", dar intrebarea este, ce e normal in hard enduro? Propulsorul provine de pe crosser-ul YZ250F, care si-a spulberat competitia in cursele din Europa si din America, fiind acum adaptat pentru mersul in regim enduro. Yamaha a facut totul sa pastreze agilitatea unui crosser, WR250F bucurandu-se de un cadru usor din aluminiu, cu un subcadru scurtat la maximum. Masele sunt centralizate, pentru ca motocicleta sa fie o "zvarluga" pe cararile intortocheata de munte, iar aici, furca KYB de 48 mm cu camere separata pentru aer/ulei, are un cuvant greu de spus, pentru ca tu, pilotul sa poti trage de motor toata ziua, pentru a ajunge la finis.Te gandesti deja la Red Bull Romaniacs? De ce nu?

    Desigur, un cuvant greu de spus in "lupta" cu coclaurii il are de spus si ambreiajul, care a fost proiect sa suporte ore dupa ore de... pedeapsa. Pentru optimiza performantele propulsorul alimentat prin injectie electronica de benzina, rapoartele cutiei de viteze au fost optimizate pentru nevoile enduristului. Iti mai punem la dispozitie electro-starter, power tuner, un sistem facil de acces la filtrul de aer si, desigur cauciucuri Metzeler Six Days Extreme.

    Trebuie sa incerci motocicleta asta! Pe 20 si 21 martie o poti face la Sarata Monteoru, iar pe 22 martie la Ciolpani! Te asteptam!



    Sursa
  6. United Motors
    Ultima postare

    United Motors: Unic distribuitor Kawasaki în Romania

    United Motors este un concept născut in anul 2004, din pasiune, ambiţie şi nu în ultimul rând muncă. Echipa noastră, formată din profesionişti, conduşi la rândul lor de aceiaşi pasiune pentru motociclete, scutere, skijet-uri, atv-uri, este gata să vă ajute să găsiti soluţia care să vi se potrivească cel mai bine.

    Astfel, activitatea noastră se structurează pe 3 componente, în ideea stabilirii unor relaţii de lungă durată între dumneavoastră şi noi:

    Vânzări vehicule noi şi second hand - Motociclete, Scutere, ATV-uri, Jetski-uri, unde suntem reprezentanţii oficiali ai Kawasaki in România dar comercializăm şi brandurile Triumph, Kymco, Linhai, precum şi motociclete second hand, verificate in prealabil de mecanicii nostrii.

    Accesorii şi echipamente, unde reprezentând oficial în România brandul Schuberth şi importând direct mărcile Dainese, AGV, Oxford, dorim să vă oferim produse de cea mai bună calitate, la cele mai bune preţuri, produse de care aveti nevoie pe lânga motocicletă, de la cască sau mânuşi până la huse sau mânere incălzite.

    Service-ul, având tehnicieni specializaţi anual la Kawasaki şi fiind dotat cu tehnologie de vârf pentru diagnoză şi reparaţii, cum ar fi standul Dynojet pentru măsurarea efectivă a puterii motorului sau calibrarea injecţiei, vă oferă servicii pentru toate tipurile şi mărcile de motociclete, scutere, ATV-uri, sau Jetski-uri, piese şi accesorii de origine sau after market.

    Un număr mare de firme colaboratoare şi parteneri vă vor oferi servicii similare în centre autorizate de distribuţie atât în Bucureşti cât şi în restul ţării.


    Sursa: United Motors

  7. NDX
    Ultima postare

    Aflata la cea de a -VI-a editie, operatiunea “martisorul” a fost o premiera pentru noi anul acesta din punct de vedere termic. Daca in anii trecuti ne-am bucurat.

    EDD_8332-600x398.jpgEDD_8335-398x600.jpgEDD_8337-398x600.jpgEDD_8338-398x600.jpgEDD_8341-398x600.jpgEDD_8344-600x398.jpgEDD_8345-600x398.jpgEDD_8349-398x600.jpgEDD_8351-398x600.jpgEDD_8356-398x600.jpgEDD_8357-398x600.jpgEDD_8358-398x600.jpgEDD_8359-600x398.jpgEDD_8360-398x600.jpgEDD_8362-398x600.jpgEDD_8365-600x398.jpgEDD_8366-398x600.jpgEDD_8369-600x398.jpgEDD_8372-600x397.jpgEDD_8373-600x398.jpgEDD_8377-398x600.jpgEDD_8378-398x600.jpgEDD_8380-600x398.jpgEDD_8389-398x600.jpgEDD_8391-398x600.jpgEDD_8395-398x600.jpgEDD_8396-600x398.jpgEDD_8398-398x600.jpgEDD_8402-398x600.jpgEDD_8408-600x398.jpgEDD_8413-398x600.jpgEDD_8421-398x600.jpgEDD_8443-398x600.jpgEDD_8444-600x398.jpgEDD_8452-398x600.jpgEDD_8457-600x398.jpgEDD_8461-600x397.jpgEDD_8464-600x398.jpgEDD_8467-600x398.jpgEDD_8470-600x398.jpgEDD_8472-600x398.jpgEDD_8473-600x398.jpgEDD_8477-600x398.jpgEDD_8479-600x398.jpgEDD_8491-600x398.jpgde temperaturi pozitive si de prezenta pe motoare, la aceasta editie am infruntat un ger de -15 grade care nu a reusit sa ne stavileasca dorinta de a imparti o floare, un martisor si o urare de primavara frumoasa soferitelor cu indemnul de ” atentie la motociclisti” . Speram ca anul viitor sa nu mai vina cu surprize menite sa ne tina departe de motoare si vremea sa fie mai ingaduitoare. Pentru noi a fost o experienta si speram sa fi dat din energia noastra pozitiva si celorlalti.

     

    EDD_8357-398x600.jpg


  8. articol micDementor KTM Black Friday 17 Noiembrie - 17 Decembrie

    Te intampinam cu super oferte la piese, accesorii echipamente si motociclete. Exclusiv in perioada 17 noiembrie - 17 decembrie!


    Vezi articolul integral

    • 94
      postări
    • 8
      comentarii
    • 28547
      vizualizări

    Postări Recente

    sacal
    Ultima postare

    Instinct is something which transcends knowledge. We have, undoubtedly, certain finer fibers that enable us to perceive truths when logical deduction, or any other willful effort of the brain, is futile. Author: N. Tesla

    Post-ul Instinct apare prima dată în Camera de citate.



    Sursa
  9. Little Boxes little boxes on the hillside little boxes made of ticky tacky little boxes on the hillside little boxes all the same there’s a pink one and a green one and a blue one and a yellow one and they’re all made out of ticky tacky and they all look just the same and […]


  10. Inainte de a fi motociclista, esti femeie. Si poate acum locuiesti in strainatate, dar mai mult ca sigur iti e cunoscuta violenta aproape legala existenta in Romania. Ce-ar fi daca, impreuna, am lua atitudine? De ce sa pui umarul la stoparea violentei?

    Statistici comparative

    Statisticile  arata ca 3 din 10 femei au fost agresate. Mai pe romaneste, 30% dintre femei au fost agresate si au avut curajul sa declare asta. Adica dintr-o gasca de 4 fete, cel putin una a mancat bataie. Ca sa-ti faci o idee despre cum e situatia in alte tari, ia ca exemplu Franta. La ei, statisticile arata ca 1% dintre femei au fost agresate fizic si/sau sexual. Aici intra tot: de la glumele deocheate absolut tolerabile in Romania pana la viol si crima in toata regula.

    Repet: doar 1% dintre frantuzoaice patesc neplacerile cu care ne confruntam noi zilnic, in timp ce 30% dintre romance mananca bataie ca la carte SI vor sa scape de ea. Pentru ca sunt multe altele care nu depun nicio reclamatie, doar stau si incaseaza.

    Poate te gandesti ca Franta n-are minoritatile noastre. Din punctul de vedere al mass mediei romanesti, in privinta minoritatilor, ea are ceva si mai rau: 7,5% din populatia Frantei e formata din musulmani.  Cate griji n-au fost prin mass media ca ne invadeaza „salbaticii” aia de refugiati, ca or sa ne bata femeile etc?. In acelasi timp noi avem un 0,3% populatie musulmana (cu tot cu turcii si tatarii din Dobrogea). Ce putem intelege de aici? Ca indiferent daca sunt adevarate sau nu miturile cum ca barbatii arabi le considera pe femei inferioare si indiferent cat de salbatici ii credem, pe noi tot romanii ne bat. Absolut nimic din ce se intampla acum in lumea asta mare nu influenteaza cat de mult sau de putin sunt batute romancele. Nici refugiatii din Siria, nici criza din Grecia, nici alegerile din SUA… nimic din ce s-ar putea vehicula.

    Noi femeile suntem singurele care putem schimba situatia. 

    Cum putem lua masuri?

    Prima mea idee a fost sa iau atitudine de fiecare data, de la prima amenintare, de la prima palma. Din experienta iti spun ca, daca gestul e social acceptat, oricat ar fi el de ilegal, politistii o sa incerce sa te convinga sa dai inapoi. Daca se poate, sa nu depui nicio declaratie. Daca te incapatanezi, hai, fie, o reclamatie ca-s ei baieti de treaba. Dar plangere penala fiindca ai primit o palma, n-ai sa vezi.

    A doua idee a fost sa citesc putin legea, sa vad daca se merita sa insist. Legea este foarte permisiva: in privinta bataii, pedeapsa maxima despre care am citit este de 6 luni. Si pe aia o primeste doar daca mai are putin si te omoara, nicidecum pentru 2-3 palme.

    A treia idee au fost protestele, iesitul in strada pentru schimbatul legii… orice, doar ca nu gaseam nimic organizat de nimeni.  Dar iata ca azi am descoperit un eveniment: Festivalul Egalitatii de Gen. Va avea loc in Sibiu, in perioada14-16 octombrie 2016, este organizat de fundatia „A.L.E.G” si are intrarea libera.

    Descrierea lor a evenimentului suna asa:

    Programul include conferinta nationala „Prevenirea violentei de gen in educatie” in care prezentăm rezultatele finale ale Proiectului GEAR Against IPV II. Sunt nelipsite actiunile noastre cu traditie: Teatru forum, Alege-ti cuvintele!, Gender treasure hunt. Cu sprijinul Transilvania Film, readucem la Sibiu filmul Stockholm (Spania, 2013).

    Ce putem face noi? Dincolo de participarea la festival (in limita posibilitatilor) pentru a incuraja organizarea si a altor manifestatii de acest fel, putem raspandi vestea.

    Fie ca publici pe blogul tau, fie ca dai share pozei pe retelele sociale, fie ca distribui articolul asta, fie ca le povestesti personal prietenelor tale, fie ca faci orice altceva pentru a afla lumea de eveniment, faci foarte bine.

    Este un prim pas important pentru eliminarea violentei din viata noastra!

    Felicitari!


    Vezi articolul integral

  11.   Home Back Next   Cât vezi cu ochii șoseaua taie deșertul fierbinte care pare nemărginit. Căldura încinge motoarele și radiatorul meu pierde constant lichid dar merg bine. Planul este să ajungen astăzi până la Darvaza, în mijlocul deșertului Kara-Khum, la 300 de kilometri de Keneurgengh, distanță pe care pe hărți nu este nici o altă […]


  12. La 25 de ani de la apariția unei motociclete legendare, modelul 916, Ducati sărbătorește aniversarea prin lansarea unei serii limitate Panigale V4 25 Anniversario.

    Panigale V4 25 Anniversario 916

    Ducati 916 a schimbat Campionatul Mondial de Superbike pentru totdeauna, devenind un adevărat simbol, datorită unui pilot genial, Carl Fogarty, care a  câștigat campionatul de patru ori și a stabilit adevărate recorduri.

    Încă de la apariție, Ducati 916 a devenit favorita publicului și a presei de specialitate, datorită formelor și performanțelor reușite, la acea oră fiind o motocicletă sportivă fără egal.

    Ducati 916 și versiunile modificate 996 și 998 au fost produse până în 2004, un total de peste 45.000 de unități ieșind pe poarta fabricii.

    Motocicleta nu a reprezentat doar o mare reușită tehnică și un succes comercial enorm.

    Participarea în WSBK a adus fabricii 8 titluri la constructori și 6 titluri de campion la piloți, principalul artizan al acestor victorii fiind pilotul britanic Carl Fogarty, care a obținut 43 de victorii din cele 55 curse câștigate de Ducati.

    “King” Carl a obținut 3 titluri de campion cu modelul 916 și pe cel de-al patrulea cu 996, fiind, alături de Ducati 916, cel mai premiat cuplu din istoria curselor de Superbike a firmei Ducati.

    Panigale V4 25 Anniversario va fi produs în 500 de unități, fiind realizat pe platforma modelului Panigale V4 S, cu elemente de competiție preluate de la Panigale V4 R, fiind vopsit în culorile versiunii Ducati 996 SBK, câștigătoare WSBK în 1999.

    Panigale V4 25 Anniversario 916

    Date tehnice Ducati Panigale V4 25 Anniversario 916

    Motor Desmosedici Stradale cu 4 cilindri în V la 90o în 4 timpi, vilbrochen cu rotație inversă, 4 supape pe cilindru, distribuție Desmodromică variabilă, răcire cu lichid, injecție electronică cu clapete de accelerație eliptice şi sistem Ride-by-Wire.

    Capacitate cilindrică: 1103 cmc, cursă și alezaj: 81,0 x 53,5 mm.

    Putere maximă 157,5 kW (214 CP) / 13.000 rpm.

    Cuplu maxim: 124 Nm la 10.000 rpm, raport de compresie: 14,0:1.

    Cutie de viteze cu 6 trepte, ambreiaj uscat cu acţionare hidraulică, transmisie finală pe lanț.

    Cadru tip “Front Frame” din aliaj de aluminiu, cu rigiditatea optimizată, basculă monobraț din aluminiu.

    Suspensia față: furcă faţă telescopică hidraulică, Öhlins NIX30 Ø 43 mm complet reglabilă, compresia și revenirea controlate electronic prin modul Öhlins Smart EC 2.0.

    Suspensia spate: amortizor spate Öhlins TTX36 complet reglabil, compresia și revenirea controlate electronic prin modul Öhlins Smart EC 2.0.

    Panigale V4 25 Anniversario 916

    Cursă roată faţă 120 mm, cursă roată spate 130 mm.

    Frână faţă dublu disc semiflotant Ø 330 mm, etriere radiale monobloc Brembo Monobloc Stylema® M4.30 cu 4 pistonaşe cu ABS Bosch EVO activ pe viraje.

    Frână spate disc Ø 245 mm, etrier Brembo flotant cu 2 pistonașe, ABS Bosch EVO activ pe viraje.

    Moduri de pilotaj, moduri de putere, controlul tracţiunii DTC EVO 2, controlul plecărilor pe o roată (Ducati Wheelie Control EVO), controlul derapajelor (Ducati Slide Control), control al frânei de motor (EBC) EVO, autocalibrare a presiunii anvelopelor.

    Roată faţă/spate 17”, jante Marchesini cu 3 spiţe, forjate din aliaj de magneziu.

    Anvelopă faţă: Pirelli Diablo Supercorsa SP 120/70 ZR17.

    Anvelopă spate: Pirelli Diablo Supercorsa SP 200/60 ZR17.

    Ampatament: 1.469 mm, înălțime la şa: 830 mm.

    Masă la plin: 194 kg, capacitate rezervor: 16 ltr.

    Panigale V4 25 Anniversario 916

    Dacă nu aţi văzut toate testele şi cursele moto postate până acum pe blogul POVEŞTI CU MOTOARE şi pe pagina de Facebook, dar pot fi urmărite și pe FacebookLinkedIn și Twitter iar filmele sunt postate pe YouTube.


    Vezi articolul integral

  13. Am dormit prost, din cauza altitudinii. M-am trezit din oră-n oră, iar pe la 5 dimineața o vacă mușca cu atâta poftă din iarba de lângă iurtă că mi-era frică să nu-mi muște în curând in pat. Când mă hotărăsc să mă ridic din pat, văd că nu pot călca în piciorul drept. Pesemne că motocicleta mi-a prins, totuși, laba piciorului. Șchiop, nedormit și cu dureri de spate, încercă să mă organizez. Mănânc ceva, beau un ceai, fac bagajul, mă mai uit odată la Son-Kul și plec. 

    Drumul până la Naryn, un orășel urât (ca mai toate din Kârgâzstan), merge greu. În prima parte am pietriș și praf, dar în a doua ies la asfalt. Și asfaltul ăsta, care leagă Bishkek-ul de pasul Torugart (granița cu China) e perfect. Doar nu era ca marfa chinezească să ajungă greu în Kârgâstan. Mă doare, în continuare laba piciorului drept, dar faptul c-am reușit să-mi pun cizma e semn bun. Fac tot posibilul să nu fiu nevoit să-l pun jos. Am încercat odată să țin motocicleta în el și-am simțit o durere care m-a secerat.

    BMW_bannere_012019.gif

    Dorm o noapte la Naryn, să mai prind putere și plec mai departe, spre Tash Rabat. Deși nu m-am obișnuit cu ora locală, am mai prins putere și parcă m-a mai lăsat piciorul. Sunt tot șchiop, dar e mai bine, semn că mâine voi fi ca nou. La hotelul din Naryn am întâlnit doi olanezi, bicicliști. Pe primul, la micul dejun, pe al doilea, pe o targă, în parcare, în timp ce era urcat în ambulanță. O căzătură cu bicicleta îi rupsese ceva în zona inghinală și nu mai putea nici să miște piciorul. Voi fi mai antent de aici înainte. Vreau să ajung întreg înapoi la Bishkek. 

    Așa de mult îmi place șoseaua, că sunt pe cale să ratez intersecția cu drumul neasfaltat ce duce la Tash Rabat. Trec printr-un chei spectaculos și, după câteva minute, ajung la Caravanseraiu Tash Rabat, aflat într-o vale pitorască, în inima munților. Caravanseraiul era hanul unde negustorii, aflați în călătorie, se opreau ca să se odihnească. Tash Rabat este constuit din piatră și se crede că era un punct de oprire important pe Drumul Mătăsii. Astăzi locurile sunt pustii, dar acum 600 de ani pe aici trecea una dintre cele mai importante și aglomerate rute din lume – mărfurile din China și India – mătase și bijuterii, curgeau către apus, unde aveau să împodobească nobili cu stare de la marile curți. 

    DSC03550-1620x1080.jpg Caravanseraiul Tash Rabat

    Astăzi este liniște. Câțiva turiști și câțiva localnici care au ridicat iurți ca să câștige niște somi în plus. Apusul se lasă peste munți iar eu trag la primele iurți de lângă caravanserai. Nu mai sunt așa de fancy ca la Son-Kul. Pe jos nu mai găsesc covoare, ci doar iarbă, iar în sobă nu mai găsesc lemne, ci turte de bălegar uscat. În jurul iurților, bălegar mai proaspăt, de la vițeii care pare că stau de strajă. Până la urmă, calc într-o balegă. Era greu s-o ratez. 

    Iau cina alături de un cuplu de nemți (am văzut foarte mulți nemți în Kârgâstan) care vin din China și-mi povestesc despre ororile din Xianjiang – regiune din China aflată imediat după munții la poalele cărora ne aflăm. Majoritari în acea regiune sunt uigurii – etnie de origine turcică, musulmană, persecutați de chinezi și trimiși în lagăre. Se spune că peste un milion de oameni sunt prizonieri în centrele de “educare vocațională”, așa cum le spun chinezii. Nemții îmi spun povești demne de 1984 al lui Orwell, dar cu tehnologie modernă. Sistemul “face recognition” funcționează așa de bine încât ești monitorizat permanent. Poliția te urmărește non-stop și știe fiecare mișcare pe care-o faci. 

    DSC03543-1620x1080.jpgNu există lemne, așadar focul se face cu bălegar uscat

    Altfel, cuplul de nemți mă face să zâmbesc. Sunt din Hamburg, el avea un BMW R1200GS cu care a făcut 5.000 de km în trei ani, și l-a vândut, iar ea, profesoară de științe politice, știe foarte clar că e periculos să mergi cu motocicleta în Germania. Sunt hikeri și backpackeri, dar nu le prea priesc condițiile de la iurtă. Mâncăm o supă și o mâncare de cartofi, primită cu mare bucurie. Ne-am săturat de atâta carne. În Kârgâzstan mănânci carne cu carne – nu e tocmai un rai culinar, mai ales în nord. Cred că niciunde n-am mai mâncat așa de prost.

    Adorm greu, la fel ca-n toate nopțile de până acum și mă trezesc des. Se lasă frigul și mă bag mai adânc în sacul de dormit. Simt vântul în iurtă și observ că am o gaură fix deasupra capului. Mă folosesc de-o pătură ca s-o acopăr – în felul ăsta îi dau un plus de stil camerei. 

    Mă trezesc pe la 5.00 și degeaba încerc să mai dorm. Citesc puțin mă apuc de strâns, iau un mic dejun frugal și încerc să aflu detalii despre ruta către Osh. Îmi dau seama că localnicii știu mai puține decât mine și nici măcar nu găsesc localitățile pe hartă. Pentru ei Osh-ul e la fel de departe cum e pentru mine Insula Paștelui. Și tot știu mai multe despre Rapa Nui decât ei despre Osh. 

    DSC03575-1620x1080.jpgO nouă zi la iurtăDSC03501-1620x1080.jpgMă așteptă zile pline, așadar curăț și ung lanțul

    Optimist, setez “Osh” în GPS. Ruta mea, sugerată de Sambor de la Adv Factory arată așa: Tash Rabat – Kazarman – Jalal-Abad – Osh – 607 km. Nu-i mare lucru, dacă plec devreme îi fac. Am făcut eu și 1.000 pe zi. Doar că nu iau în calcul starea drumului – iar starea asta e total lipsită de asfalt. De multe ori e un drum pe care, dacă ar exista agricultură, l-am numi “drum agricol”. Sunt porțiuni în care e mai lat și plin de pietriș – porțiuni care nu-s pe gustul meu. E foarte periculos cu motocicleta, pentru că dacă ieși de pe urma de roată de 30 cm unde pietrișul a fost compactat și dai în pietriș mare, ai șanse mari să te-ntinzi pe jos. Și, din când în când, inevitabilul wash-board unde trebuie să ai o anumită viteză ca să nu-ți distrugi motocicleta de la vibrații. Am câteva treceri prin vaduri de apă, dar nu-mi pun probleme și-ncerc să mă orientez. Drumul are mai multe ramificații, și intersecții, toate seamănă și trebuie să fiu foarte atent, altfel mă voi rătăci. Noroc cu maps.me, care funcționează fantastic. Dau peste niște case jerpelite și niște copii îmi ies în cale strigându-mi “hello, how are you”. Copiii fac parte din prima generație care studiază engleză la școală. Peste 10-15 ani, Kârgâzstanul va fi o țară unde chiar vei putea cere de mâncare fără să știi rusă. Le dau copiilor pachetul meu de biscuiți și merg mai departe. 

    DSC03612-1620x1080.jpgDrumul dintre Tash Rabat și Baetovo

    Zona asta e dezolantă. Seamănă puțin cu sudul Dobrogei de la noi, doar că totul e la o scara mai mare. Nu-mi rămâne decât să mă bucur de motocicletă. Setez traction control-ul la intervenție minimă, opresc abs-ul pe roata spate, setez cutia de viteze pe G (am modelul DTC), trec schimbarea pe manual și, dă-i. Îmi place să simt spatele cum derapează și gonesc pe drumul pustiu de parcă m-ar fugări lupii. Pe nesimțite, dezolantul se transformă în frumos. Merg pe o culme lină, dar mă aflu probabil pe la 2.000 de metri și văd în stânga o creastă a Tian-Shan-ului, care desparte Kârgâzstanul de China. Am un alt moment de euforie și ridic drona – sunt fericit c-am stâns imagini frumoase. Nu mă întorc cu mâna goală. În trei zile de Kârgâzstan am cât în două săptămâni de Rusia. 

    Opresc să aranjez GoPro-ul și vine un localnic să-mi ceară de băut. Îi dau sticla cu apă. Bea (probabil din politețe), dar mă întreabă de vodkă. “N-am, nene, vodkă, nu vezi că sunt cu motorul”. Ne strângem mâna, plec mai departe, iar spectaculosul devine din nou dezolant. O zonă aridă, cu dealuri golașe și același drum pietruit și prăfuit. Mă țin tare de motocicletă și încerc să nu-mi pierd concentrarea. Suprafața nu e dificilă, dar devine monoton, iar monotonia cauzează neatenție și o clipă de neatenție poate aduce multe necazuri. 

    DSC03632-1620x1080.jpgDezolantul se transformă rapid în frumos

    Și cum trag de mine să ajung la Kazarman, văd două forme ce se profilează pe mijlocul drumului. Niște localnici, cred. De unde, sunt un cuplu de canadieni, care merg pe jos, între două sate pierdute din Kârgâzstan. “Ce faceți, fraților, pe jos, în pustiul ăsta. N-a trecut nicio mașină și, ce era să facem: am pornit la drum spre Kazarman, cine știe”. Și-au început călătoria în Vietnam acum doi ani și jumătate, au făcut toată China și drumul continuă spre Uzbekistan. Le urez baftă și la 5 kilometri dau de doi bicicliști din Germania, care au aceeași direcție. Sunt prăfuiți și rupți de oboseală. Au multe bagaje și țin o cameră de bicicletă de-a curmezișul pieptului. Îmi explică că-i ajută să tragă cu tot corpul. Par epuizați. Mai au vreo 50 de km din drumul ăsta pietruit și urmează un pas montan. Nu știu dacă vor reuși să ajungă la Kazarman. 

    Kazarman e un sat pierdut unde se opresc mai toți cei care fac ruta asta. E singurul loc în care te poți opri și trebuie s-o faci. Starea drumului nu te lasă să mergi mai mult. Ajung în Kazarman la ora 17.00, după o zi de off-road, și-mi dau seama că n-are rost să merg mai departe. La orizont sunt nori de furtună și sunt prea obosit ca să continui în ritmul ăsta, așadar caut un home-stay. În Kârgâzstan funcționează un fel de agenție care se numește CBT – Community Based Tourism – în CBT sunt înrolate mai multe familii care pun la dispoziție camere pentru călători și turiști. Aleg o astfel de casă și îi întâlnesc acolo pe canadieni. Până al urmă, au reușit. N-avem ce mânca pentru că am ajuns târziu. Mergem la magazinul din sat, luăm un salam, niște roșii, un cașcaval, pâine, bere și vodkă și începem festinul. Stăm de vorbă până târziu, în noapte, despre mâncarea proastră din Kârgâzstan, despre China, despre Africa, despre toate. Lucrează într-o pădure din Canada și iubesc natura. Verifică dacă copacii sunt sănătoși și le oferă expertiză companiilor care replantează copaci după tăiere. Lucrează vara și câștigă destul de bine încât să-și permită să călătorească. Îmi explică că traiul e bun în Canada. Câștigurile sunt mai și cheltuielile mici dacă nu ții să locuiești în buricul târgului. 

    Le povestesc despre o familie de nemți pe care-am întâlnit-o la Tash Rabat (alții decât cei cu China). Călătoresc cu un camion MAN (cum sunt cele de Dakar), pus la punct pentru expediție. Canadienii îi ironizează. “Noi le zicem German Tanks. Sunt indivizi cu bani cărora le place să se izoleze în camion. Nu văd, nu cunosc, nu trăiesc nimic din locurile prin care călătoresc. Dorm în camion, mănâncă în camion, nu socializează.”

    Pe la miezul nopții mă retrag la somn și după niște bere Baltika amestecată cu vodkă am, în sfârșit, un somn bun. Dorm până la 8.00, iar canadienii mei par cam răvășiți la micul dejun: “prea multă bere”. Le donez niște solpadeină, facem schimb de contacte, ne strângem mâinile. 

    DSC03590-1620x1080.jpg

    Drumul e la fel – când îngust și cu șleauri, când pietruit, când washboard. Nici urmă de asfalt. Dar m-am odihnit și nu mă plâng. Până la urmă, de asta am venit aici. Dacă voiam șosele perfecte, mă duceam în Alpi. Trec un nou pas de 3.000 de metri, care leagăă regiunile Naryn și Jala-Abad. Munții pe care i-am trecut despart nu doar două regiuni cu nume diferite. Despart nordul rusificat, de sudul tradiționalist. Jalal-Abad și Osh sunt pe Valea Ferganei, un teritoriu mult-disputat, la granița cu Uzbekistanul. Se simte un aer oriental mult mai puternic – terase cu covoare pe pereți și șașlâc, cu narghilea și ceai. E cu totul altă țară. Bărbații poartă haine tradiționale, iar femeile sunt acoperite din cap până-n picioare. E o zonă fierbinte, tradiționalistă și religioasă, iar 3 din 10 oameni sunt uzbeci. 

    Sunt 38-40 de grade, iar înainte de Jalal-Abad dau de asfalt. Bucuria e mare la început, dar dispare imediat ce văd traficul dintre Jalal-Abad și Osh. Nu e foarte aglomerat, dar după o săptămână de locuri pustii mi-e greu să mă adaptez la agitația asta.

    Ajung, doborât de căldură la Osh. De data asta voi alege un hotel mai bun. Vreau răcoare, un duș bun, un pat confortabil, vreau să nu ies din clădire ca să mă duc la toaletă, vreau să-mi splă niște haine. Găsesc hotelul și rezerv două nopți. Vreau să scriu și să mă odihnesc. S-a dus, deja, o săptămână. Iar Osh, capitala Sudului, un centru important pe Drumul Mătăsii, una dintre cele mai vechi așezări din Asia Centrală, cu o istorie de peste 3.000 de ani, pare locul potrivit. Aici e locul de unde începe Pamir Highway. 


    Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

  14. Daca vrei sa mai urmaresti lucruri amuzante si neplictisitoare ma gasesti aici: http://www.buburyderu.blogspot.com

  15. Am decis că mănuşile Alpinestars sunt mai potrivite pentru ceea ce am nevoie eu în acest moment, motiv pentru care le-am cumpărat. Mănuşile sunt chiar ok, sunt peste ce mă aşteptam în materie de finisaje, se simt bine în mână, sunt suficient de flexibile, pielea şi cusăturile par a fi de foarte bună calitate.

    Am ieşit azi şi le-am făcut o probă pe motor. Se ventilează bine, un pic cam prea bine pentru gusturile mele. În rest, nu prea am ce sa mai spun. Important e să nu cedeze la prima căzătură. Mai jos sunt pozele şi filmuleţul pe care le-am făcut cu mănuşile. Calitatea este slabă pentru că operaţiunea a fost efectuată cu telefonul mobil.

    16042011086.jpg 16042011087.jpg 16042011088.jpg

    16042011089.jpg 16042011090.jpg 16042011092.jpg

    Şi VIDEO cu mănuşile Alpinestars SPX



    Source
  16. Oferim spre vanzare o Honda Pan European, an fabricatie 2007, 13500 km, 160 CP, 1261 cmc, culoare argintie, noua, inmatriculata, fara accidente, cauciucuri 80%, placute frana schimbate, ABS, motor longitudinal V4 la 90 grade, sistem racire cu lichid, sa ajustabila in 3 pozitii, parbriz electric, sistem comunicatii(radio, GPS, telefon, mp3), inmatriculata in Germania.

    blogentry-31515-0-24984800-1302027787_th

    blogentry-31515-0-84308800-1302027862_th

    blogentry-31515-0-00714000-1302028223_th

    blogentry-31515-0-11859800-1302028286_th

    blogentry-31515-0-96822000-1302028514_th

    blogentry-31515-0-46137200-1302028692_th

  17. Am aflat ca singurul care s-a dat in cursa comuna MX1/MX2 desfasurata la Branesti-Faget a fost Mihai Stoichescu. Lajos Bacescu a hotarat sa se retraga si el de la start. A ramas spectacolul facut de un singur om... Interesant este insa faptul ca celelalte curse s-au desfasurat normal (amatori/veterani, copii...). E adevarat si faptul ca la MX1/MX2 viteza este mult mai mare, sariturile mai lungi/inalte, si riscurile sunt evident mai mari in conditiile vizibilitatii scazute.

    Sursa

  18. Antrenament In Pribram, Cehia si ceva poze de la salturi

     

     

    Va recomand scoala TNT Brothers.
    Magazinul lor online este Skydive Store

×