Mergi la conţinut
  • postări
    297
  • comentarii
    0
  • vizualizări
    15.688

Postări în blog

pemotoare.ro
calendarul-intrunirilor-moto-2018.jpg

Festivaluri, întruniri, petreceri. Întocmim împreună calendarul întrunirilor moto din 2018. Dacă reprezinți un club moto și dorești ca evenimentul tău să apară în calendar, dă-ne coodonatele pe cristian.predoi@pemotoare.ro sau pe pagina de Facebook Pe Motoare, prin mesaj privat. Hora Mare, Pe Motoare!

Aprilie

21 aprilie – Valah Motors Open Season Party – Coordonate: Hooligans Pub, Târgoviște. Organizator:

Mai 

25 – 27 mai – Festivalul Iubim 2 Roți 2018 –  Ediția VI. Coordonate: Club Quantic, București. Organizator: Free Riders

Iunie

08-10 iunie – Seawolves Bike Fest XI – Coordonate: Camping S, Mamaia N. Organizator: Seawolves MC România

15 – 17 iunie – Road Patrol MC România Bikers Festival 2018 – Coordonate: Poligonul AJVPS, Padurea Verde, Timișoara. Organizator: Road Patrol MC România

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

BMW a prezentat două motociclete retro, bazate pe platforma R nineT: un cafe-racer și un roadster. Totodată, maxi-tourerul K1600GT a primit un update, la fel ca și gama S1000 (S1000RR, S1000XR, S1000R). 

R nineT Racer & R nineT Pure

Racer-ul este preferatul nostru. Este cafe-racer-ul pe care toată lumea îl aștepta de la BMW. Liniile sunt inspirate din anii 70, iar motocicleta este foarte asemănătoare cu Concept Ninety, prezentat acum trei ani la Concorso d’Eleganza Villa d’Este, inspirat la rândul lui de modelul R 90 GS.

bmw-racer2

Elementele distinctive sunt carenajul retro, un bord cu două ceasuri analog, semi-ghidoanele, șaua și culorile BMW Motorsport.

O variantă mai puțin spectaculoasă, dar mai confortabilă este varianta Pure – un roadster cu design curat.

BMW K1600GT – marșarier și buton S.O.S.

Pentru 2017, tourerul de lux K1600GT nu vine cu modificări de substanță, dar la astfel de motociclete, totul stă în detalii. Carenajul a fost puțin modificat, pentru o protecție la vânt mai bună. La mersul pe autostradă cu K1600GT avea loc următorul fenoment: din cauza parbrizului masiv, ridicat deasupra de cască se crea un fel de gol de aer, iar la viteze mari, simțeai vântul cum te apasă din spate. BMW a încercat să rezolve aceastră problemă.

bmw-k1600gt

Totodată, BMW a montat și un buton pentru marșarier – lucru de înțeles la o motocicletă de 320 de kg. Un alt buton interesant este butonul S.O.S., conectat la un sistem inteligent care transmite coordonatele gps unui call-center BMW, în caz de accident. Sistemul poate fi declanșat automat sau manual.

Tot la capitolul îmbunătățiri intră și rafinarea sistemului Dynamic ESA – suspensiile semi-active, dar și quickshifter-ul care acum este standard.

S 1000 XR e mai puternic și nu mai vibrează

O veste bună vine pentru cei care plănuiesc achiziția unui S 1000 XR – o motocicletă sport-touring puternică, confortabilă și precisă, dar care avea un defect: ghidonul vibra la 100-120 km/h, fix viteza la care o folosești pe drumurile publice. BMW spune că a rezolvat această problemă pentru modelele 2017. Ba mai mult, a adăugat 5 CP în plus – acum avem 165 și a crescut masa de încărcare.

Puterea a fost crescută, tot cu 5 CP, și la S 1000 R, care are parte și de un facelift discret, dar și de evacuare Akrapovic standard.

La S1000RR avem parte de o optimizare a cuplului maxim, care este accesibil mai jos – la 10.500 rpm și de sisteme electronice mai rafinate.

p90234034_highres


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

GSX-R 1000 a atras toate privirile, dar Suzuki nu s-a limitat la clasa superbike. Japonezii au prezentat o nouă versiune a popularului V-Strom 650, dar și un naked de 750 care înlcouiește GSR-ul. Tot la capitolul noutăți intră și noul V-Strom 1000, dar și o sportivă de 125 cc.

Tocmai am revenit de la Intermot. Dacă în ultimii ani Suzuki n-a prezentat prea multe noutăți, zilele trecute a fost în centrul atenției. Suzuki este unul dintre cei mai importanți jucători din această toamnă, cu cinci lansări la Intermot și alte patru păstrate pentru Milano.

Tocmai de aceea, cu ei vom începe reportajele de la Salonul din Koln. Motociclete vor ajunge în țara noastră, cel mai probabil, la primăvară și le puteți vedea la dealerul Suzuki în România, este Motor-Team.

Noul Suzuki V-Strom 650 

GSXR-1000 este cea mai avansată motocicletă Suzuki din acest moment, dar vom vorbi mai întâi despre V-Strom – una dintre cele mai iubite motocilete din România.

La fel ca la începuturile gamei, nu vom mai putea deosebi prea ușor V-Strom-ul de 650 de V-Strom-ul de 1000. Înainte era mai simplu, pentru că miarul avea două evacuări. Acum, nici măcar regula asta n-a mai fost păstrată.

Astfel, noul V-Strom 650 împrumută de la V-Strom 1000 carenajul, farul, panoul de bord, butoanele și sistemul de control al tracțiunii.

Puterea a crescut la 71 de cai, iar motorul respectă normele Euro 4. Vor fi două versiuni disponibile: V-Strom 650 și V-Strom 650 XT (roți cu spițe, accesorii touring).

Noul Suzuki V-Strom 1000

V-Strom-ul de 1000 cmc nu are prea multe schimbări vizibile, în afară de culori și de parbriz. Dar Suzuki a pus mai multe electronice. V-Strom-ul de 1000 are, acum, unitate IMU (Inertial Measurement Unit), care asigură funcția de cornering ABS. Cu alte cuvinte, ABS-ul ia drept parametru senzorul de înclinare.

Totodată, V-Strom 1000 va avea frâne combinate. Astfel, prin apăsarea manetei pentru față se transmite forță de frânare și pe spate.

Suzuki GSX-R 1000

Despre superbike-ul Suzuki sunt multe de spus. Este prima sportivă cu sistem de distribuție variabilă a supapelor. Sistemul este unul mecanic, împrumutat de la prototipul MotoGP. S-ar putea ca asta să facă difrerența în lupta pentru prima poziție pe circuit, iar GSX-R 1000 ar putea fi, din nou, The King of Superbikes.

Mai multe detalii despre noul GSX-R 1000, într-un articol pe larg, de Cătălin Sănătescu.

Suzuki GSX-S 750

GSX-S 750 este urmașul GSR 750 și oferă o variantă de mijloc între SV650 și GSX-S 1000. Nakedul are un design agresiv și păstrează același motor de pe GSX-R 750 2005. Propulsorul a fost, totuși, îmbunătățit: injectoare noi, supape noi, un filtru de aer mai mare, altă evacuare. Acum se încadrează în normele Euro 4 și vine cu 112 cp și 213 kg.

Nu lipsesc, desigur, ABS-ul și Controlul Tracțiunii.

Suzuki GSX-R 125

Pentru piața din Asia, precum și pentru cei care n-au anii pentru categoriile A1 și A2, Suzuki a lansat GSX-R 125, despre care spune că este cea mai ușoară motocicletă din clasă. Printre sistemele intresante de pe această motocicletă se numără Keyless Go.


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

Unele sunt complet noi, altele sunt modele  aflate deja în fabricație, dar care au suferit modificări substanțiale pentru 2017. Au fost și absențe notabile, pe care probabil le vom vedea peste o lună la Eicma Milano. La Kőln, atenția ne-a fost atrasă de:

Honda CBR1000RR Fireblade și Suzuki GSX-R1000

collage-cbr-vs-gsx-r

Japonezii revin cu forțe noi în categoria superbike, noile modele reprezintă mai mult decât simple îmbunătățiri ale versiunilor precedente. Honda nu a făcut deocamdată publice datele tehnice complete ale noului Fireblade ce vine să lupte într-o clasă unde ținta este 200 de cai putere, iar pe lângă versiunea standard vor mai fi două (SP și SP2) ce au împrumutat multă tehnologie de la motocicleta de MotoGP RC213V-S. Sunt echipate pe bord cu ecran tactil TFT LCD de pe care controlezi electronicele ce nu sunt puține: accelerația e ride-by-wire, quickshifter, Honda Selectable Torque Control (HSTC), ABS-ul este conectat cu un giroscop și are parametri ce se pot modifica. Aceste versiuni au și suspensii programabile electronic de la Őhlins.

Noul Suzuki GSX-R1000 este prima motocicletă din această categorie care folosește distribuție variabilă a supapelor. Soluția inteligentă pe care inginerii de la Suzuki au găsit-o e un sistem centrifugal ce schimbă orientarea supapelor de admisie și durata în care stau deschise, iar puterea e livrată aproape ca la un motor în doi timpi. Teoretic, ar trebui ca motorul să aibă cuplul îmbunătățit în zona de turații medii, iar la turații ridicate să fie o mică explozie a puterii. Puterea declarată a noului GSX-R1000 e de 199,2 cp. Și Suzuki GSX-R1000 va avea o versiune “R”, dedicată concursurilor și circuitului.

Ducati SuperSport

06-supersport-s

Nu este nici un sport tourer, nici un superbike pentru începători. Conform manegerului de proiect, e o motocicletă unică în această categorie, o sportivă versatilă. Are un motor Testastretta de 937cmc ce scoate 115 cai, un cuplu de 96,7Nm la 6,500rpm și cântărește 210kg. Dotări standard sunt accelerația ride-by-wire, Ducati Safety Pack, frânele ABS de la Bosch, controlul tracțiunii și trei moduri de pilotaj.

Kawasaki Ninja 650

ninja-650-green-1

Kawasaki va schimba de anul viitor motocicleta de clasă medie ER-6, atât în ceea ce privește denumirea, cât și designul. Tehnica va fi aceeași, bazată pe bicilindrul în paralel de 649cmc, însă în cazul lui Ninja 650 cadrul a fost refăcut, șaua are o înălțime de 790mm, astfel că aproape oricine poate sta fără probleme cu ambele picioare pe sol. Semighidoanele ridicate dau o poziție relaxată și ajută la o manevrabilitatea la viteze mici, în oraș. Pe lângă această sportivă, Kawasaki va prezenta la Milano, luna viitoare și un naked, Z650, care împarte aceeași tehnică cu Ninja 650.

BMW R nineT Racer

bmw-r-ninet-racer

Cei de la BMW tot scot modele derivate din R nineT, care a ajuns să fie în topul vânzărilor firmei, după R1200GS. A fost un Scrambler, acum vedem RnineT Racer și R nineT Pure, iar zvonurile spun că vor mai urma și altele. Racer-ul este preferatul nostru. Este cafe-racer-ul pe care toată lumea îl aștepta de la BMW. Liniile sunt inspirate din anii 70, iar motocicleta este foarte asemănătoare cu Concept Ninety, prezentat acum trei ani la Concorso d’Eleganza Villa d’Este, inspirat la rândul lui de modelul R 90 GS. Elementele distinctive sunt carenajul retro, un bord cu două ceasuri analog, semi-ghidoanele, șaua și culorile BMW Motorsport.

Suzuki V-Strom 650 

2017-suzuki-v-strom-650_yel_l7_p

Una din cele mai iubite motociclete, Suzuki V-Strom 650 suferă câteva schimbări pentru anul 2017, unele ce țin de performanțe și de obligativitatea normelor Euro4, altele doar de design. Are același motor de pe versiunea precedentă, derivat din SV650, cu doi cilindri în V la 90°, dar cu noi înjectoare, supape de un diametru sporit, așa încât are un cuplu mai bun la turații joase. Pe lângă versiunea standard, a fost prezentă și varianta XT, cu spițe, protecții de motor și de mâini. Ambele au acum un far ca cel de pe V-Strom 1000 și un “cioc” mai agresiv, iar la capitolul electronică au fost echipate cu Idle Speed Control (ISC), Low RPM Assist, Traction Control cu două nivele care se poate și dezactiva.

Honda CB1100RS

honda-cb1100rs

În gama neo-retro, Honda a avut la Intermot, pe lângă clasica CB1100EX și un roadster tradițional, CB1100RS, cu o geometrie a cadrului mai sportivă. Motocicleta are pe față noua furcă de 43mm de la Showa, jante de aluminiu pe 17 inch și frâne radiale de la Tokico cu patru pistonașe. Motorul de pe CB1100RS este unul de 1140cmc cu patru cilindri în linie și răcire cu aer, ce îndeplinește normele Euro4, iar ambreiajul este cu alunecare controlată. Despre acest model, Honda spune că este un omagiu adus istoricei serii CB.


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

Confort, sportivitate în viața de zi cu zi și accesibilitate. Asta își propune să ofere Ducati clienților prin introducerea în gamă a lui SuperSport. O motocicletă sportivă, dar nu pentru curse sau circuit.

Nu este nici un sport tourer, nici un superbike pentru începători. E o motocicletă unică în această categorie, o sportivă versatilă. Așa a fost definită SuperSport de către Paolo Quattrino, managerul de proiect.

Ducati SuperSport va fi oferit în două variante, una strandard și alta S. Are un motor Testastretta de 937cmc ce scoate 115 cai și un cuplu de 96,7Nm la 6,500rpm. 80% din cuplu este disponibil deja de la 3,000rpm. Cântărește 210kg, iar versiunea S e echipată cu o furcă Őhlins de 48mm, amortizor central de la aceeași firmă și quickshifter bidirecțional. Quickshifterul poate fi comandat ca produs aftermarkert și pentru modelul de bază.

Dotări standard sunt accelerația ride-by-wire, Ducati Safety Pack, frânele ABS de la Bosch și controlul tracțiunii. Există trei moduri de pilotaj: Sport (115cp, quickshitfterul pornit, controlul tracțiunii pe setarea 3), Touring (115cp, un răspuns al accelerației mai delicat, quickshitfterul pornit, controlul tracțiunii pe setarea 4) și Urban (75cp, alt răspuns al accelerației, controlul tracțiunii pe setarea 6 și quickshifterul oprit).

Pe bord se găsește un display color TFT cu care accesezi Ducati Multimedia System (DMS). Șaua are o înălțime de 810mm, dar poate fi redusă cu 20mm prin comadarea unei șei opționale. Poziția de condus este mai comodă decât în cazul motocicletelor sportive, protecția la vânt este dată de un parbriz din plexiglas reglabil pe înălțime, rezervorul este de 16 litri.

Modelul standard va fi disponibil în culorile Roșu/Gri sau Roșu/Negru, iar varianta S în Roșu/Negru Mat sau Alb.

03-supersport-s06-supersport-s09-supersport16-supersport-s26-supersport


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

BMW este pe cale să lanseze un adventure de clasă mică. E construit pe platforma lui G310R și sunt toate șansele să îl vedem la Eicma luna viitoare.

În mediul on-line au început să apară fotografii spion care confirmă zvonul conform căruia bavarezii pregătesc un mini-adventure. Este vorba de un model care arată ca și frații mai mari din familia GS, dar are motorul de 313cmc de pe G310R. Existența “ciocului” – care în cazul modelelor puternice are rolul de a tăia aerul și de a face motorul stabil – e superfluă pentru un model de 34 de cai, dar arată că poartă gena GS.

G310R e motocicleta cu care BMW a debutat anul acesta în segmentul sub 500cmc și se fabrică în India de partenerii TVS (vezi aici testul complet cu G310R). Micul adventure, al cărui nume nu se știe deocamdată (probabil G310GS) va proveni din aceeași fabrică indiană. În timp ce în Asia este văzut ca un produs premium, în Europa și pe alte piețe va fi oferit ca un model entry-level în categoria adventure.

Micul GS are furcă inversată și monoamortizor Kayaba, iar motorizarea e asigurată de un monocilindru răcit cu lichid, cu patru supape, cutie de viteze cu șase trepte, ambreiaj în baie de ulei, arbore de contrabalansare pentru reducerea vibrațiilor și respectă normele Euro 4. Scoate 25kW/34cp la 9,500 rpm, cu o zonă roșie la 10,500 rpm, cuplul maxim e de 28Nm la 7,500 rpm. G310R, modelul din care se trage, cântărește 150kg la gol; e de așteptat ca și G310GS să aibă o greutate similară.

g-310-gs


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

Honda relansează legendara Mokey. Are o alură retro, un motor de 10 cai putere, furcă întoarsă, 100 kg și un ABS conectat la un IMU (Inertial Measurement Unit), ca să prevină stoppie-urile. 

Prima Honda Monkey apărea în anii 60, într-un parc de distracții din Tokyo – fusese construită pentru copii. A avut un succes așa de mare încât Honda a dezvoltat o versiune de serie pe care a exportat-o în Europa și America. În anii 70 devenise devenise deja o apariție emblematică. A trecut testul timpului, iar acum un an anunțam că Honda Monkey iese din producție. Dar asta s-a întâmplat doar ca să apară un nou Monkey, anticipat de conceptul pe care l-am văzut acum trei ani.

2018-Honda-Monkey-04-800x600.jpg

Monkey 2018 – Banana Yellow/Ross White

Noua Honda Monkey are un rezervor de 5,6 litri, vopsit în aceeași culoare ca bascula, cadrul și amortizoarele spate. Pe el vedem logo-ul “Old Wing”. Aripile cromate sunt la distanță mare de roată, evacuarea se află sus, ghidonul este înalt – la fel ca la modelul original. Dar avem un bord LCD, lumini LED și acel IMU despre care vorbeam mai sus.

Incă ceva: are un sistem “answer back” care te-ajută s-o găsești dac-ai pierdut-o în parcările aglomerate. La apăsarea unui buton de pe telecomandă, dă un flash din far.

Honda Monkey 2018 are trei versiuni de culoare: galben, roșu, negru și va costa undeva între 4.000 și 5.000 de euro.

2018-Honda-Monkey-13-800x533.jpg

Honda Monkey 2018

2018-Honda-Monkey-11-800x533.jpg

Honda Monkey 2018

2018-Honda-Monkey-10-800x533.jpg

Honda Monkey 2018

2018-Honda-Monkey-07-800x533.jpg

Honda Monkey 2018

2018-Honda-Monkey-08-800x500.jpg

Honda Monkey 2018

2018-Honda-Monkey-06-800x533.jpg

Honda Monkey 2018

2018-Honda-Monkey-05-800x533.jpg

2018 Monkey – Pearl Shining Black/Ross White

2018-Honda-Monkey-03-800x534.jpg

Monkey 2018 – Banana Yellow/Ross White


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

 

 

BMW a lansat în această toamnă noul R1250GS. Singura diferență notabilă este motorul – ceva mai mare și cu distribuție variabilă, oferă mai multă putere și cuplu (143 de Nm față de 125) și mai mult rafinament. Totodată, poate trece fără sacrificii la Euro V și Euro VI. Dar e suficient? 

Merită să-ți vinzi vechiul GS ca să-ți iei unul nou? Sau dacă ai banii pentru cel nou, ce faci? Îi dai pe toți pe noua motocicletă sau îți iei un model mai vechi și cu restul pleci într-o călătorie? Acestea sunt întrebările la care am încercat să răspundem. Și, desigur, am vrut să oferim un review cât mai amănunțit al noului R1250GS. Iar pentru a ne da mai bine seama de diferențele față de modelul anterior, am adus de-acasă un R1200GS din 2015 – o motocicletă ce a trecut deja testul timpului, cu peste 60.000 de km în bord și folosită în toate condițiile – de aventura din America de Sud până la o tură pe asfalt în nordul Europei. 

Filmul poate fi urmărit în fereastra de mai jos sau direct pe canalul nostru de YouTube.  Subscribe pentru mai multe filme asemănătoare.

R1250GS-review.jpg

Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

 

pemotoare.ro

Este, cred, prima oară când abordez un subiect ce nu include două roți și un motor. Pentru că vestea asta merită dată mai departe indiferent de natura publicației. Radu Păltineanu a ajuns acum câteva ore, pe bicicletă, în sudul Țării de Foc. O expediție de 34.554 de km ce-a început la 5 august 2015 și s-a terminat acum, la 23  octombrie 2018. 

Și mai vreau să scriu despre aventura lui Radu Păltineanu pentru că dintotdeauna am admirat răbdarea și efortul celor care călătoresc pe bicicletă. O expeditie pe care eu o fac cu motorul într-o lună, pentru ei poate dura un an. Dar ce aventură! Ce bogăție de întâmplări, de personaje, de locuri. Pe bicicletă ai timp să vezi totul. Tot ce mișcă în jurul tău, tot ce are suflet și tot ce nu are. Îi admir pe cei care se încumetă să aleagă o astfel de cale de-a vedea și a cunoaște lumea. 

radu-paltineanu3.jpg

Mai jos voi reda mesajul lui Radu Păltineanu, publicat pe Facebook cu câteva ore în urmă. 

“Doamnelor și domnilor, am reușit! Astăzi, la orele 21:51 am ajuns în Ushuaia, capătul expediției mele americane, unind astfel cele două extreme ale Americilor, pe bicicletă. Mai precis, Deadhorse în nordul Alaskăi și Ushuaia, în sudul Țării de Foc, în prima aventură românească de acest gen. Închei această expediție cu 34.554 de km pedalați și alți 4.100 de km navigați pe cursul fluviului Amazon, kilometri care m-au purtat prin toate țările și teritoriile continentale ale Americii de Nord și Sud: Alaska (SUA) – Canada – SUA – Mexic – Guatemala – Belize – El Salvador – Honduras – Nicaragua – Costa Rica – Panama – Columbia – Venezuela – Brazilia – Guyana – Surinam – Guiana Franceză (Franța) – Peru – Ecuador – Bolivia – Argentina – Paraguay – Uruguay și Chile.

Mi-am început expediția americană pe 5 august 2015, în tundra alaskană, coborând apoi în paralel cu lanțul munților Stâncoși, Canada și Statele Unite. A urmat deșertul Chihuahua, Platoul Central Mexican, ascensiunea pe cel mai înalt vulcan din America de Nord, Orizaba (5.636 m), jungla din sudul Mexicului și Guatemala, vulcanii Americii Centrale și căldura infernală a Tropicelor.

Din Columbia, am luat-o spre est, începând să zig- zăguiesc pe întreg continentul sud american. Au venit, pe rând, Marea Savană și cascada Angel în Venezuela, jungla guyaneză, Amazonia și atingerea punctului cel mai îndepărtat de centrul Terrei, vârful Whimper (6.268 m) din Masivul Chimborazo, în Ecuador. Apoi, deșertul de pe coasta peruană, altiplano andin, unde am pedalat, uneori, la peste 4.500 de m altitudine, căldurile infernale din nordul Argentinei și Paraguay și, în final, stepa nesfârșită a Patagoniei. Pot spune cu mâna pe inimă: wow, what an amazing journey!

În afară de locurile traversate, această aventură a avut și un profund impact cultural și uman asupra mea, fiind posibilă doar cu ajutorul oamenilor mulți care și-au deschis inimile și casele și m-au primit la ei și ajutat. Așadar, vreau să mulțumesc din suflet, tuturor celor care m-ați urmărit de-a lungul acestor ani și m-ați sprijinit cu donații. Doar datorită vouă a fost posibilă această experiență. Cu lacrimi în ochi, vă mulțumesc!

De asemenea, vreau să mulțumesc băieților de la CROSSBIKE.RO, celor de la Samsung Romania și @Evolio și tuturor celor care mi-au oferit un sprijin logistic.

Vor urma și alte continente și aventuri, nu înainte de a reveni acasă, în România, pentru o perioadă nedeterminată, să mă ocup de carte și documentar, fiindcă, cred eu, această aventură merită povestită. Vă îmbrățișez și sper să ne vedem curând.”

 

 

Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

 

pemotoare.ro

Sunt intins pe burtă, în mijlocul șoselei, cu coatele pe asfalt și cu piciorul stâng prins sub motor. Motocicleta e pe partea stângă. M-am dus vreo 10 metri pe asfalt. S-a întâmplat foarte repede, dar parc-a durat o veșnicie. Îmi trag, cu grijă, piciorul de sub motor și mă ridic. Sunt întreg. Echipamentul este rupt la genunchi și jerpelit pe șold și pe coate, dar sunt întreg. Mă doare puțin genuchiul stâng, dar sunt bine. 

Veneam lansat, relaxat, pe o șosea virajată, perfectă. La un moment dat, un vad. Apa curgea liniștit, pe deasupra asfaltului – ceva inofensiv având în vedere prin ce-am trecut ieri. Dar n-aveam de unde ști că pârul curgea demult și, pe sub stratul de apă, se formase vegetație – extrem de alunecoasă. Pârâul se afla într-un viraj, așadar am intrat ușor aplecat. M-am dus sanie.

Cu ajutorul unui localnic ridic motocicleta și trag pe dreapta. Cutia din stânga este deformată, crash-bar-ul zgâriat (de parcă ar mai conta la cât am căzut pe el), dar în rest e bine. Îi scriu lui Daniel: “Am căzut. Ai grijă la scurgerile alea de apă. Sunt ok, mai stau 5 min să mă liniștesc și vin. Dar m-am trântit bine. M-am dus târâș 10 m”. Răspuns: “Și eu.. de aia te sunasem”.

cazatura-prinscrieen-377x600.jpg

Cu vreo 50 de km înainte descoperisem o porțiune superbă și am rămas în urmă ca să ridic drona. Au urmat câteva coborâri de vis, cu viraje perfecte, intercalate cu linii drepte în care să poți admira văile. Fără trafic. Un drum ce cobora din nori, de la patru mii de metri, până la 2.000. De la 6-7 grade în termometru, la 20. De la ceață la soare. De la platou aplin, la fructe. Nu m-așteptam ca acesta să fie drumul care să mă pună la respect.

Dar s-a întâmplat, așadar acum nu pot decât să mă bucur că sunt bine și că n-a fost ceva mai grav. Plec încet de la locul faptei, mai urc odată la 4.000 de metri, după care cobor pentru ca, într-un sat, să mă reîntâlnesc cu Daniel. Stătea de vorbă cu o quechuancă, care i-a spus că știe și ea o fată în Lima și pe cineva la Cusco. Opresc, ne lăudăm unul altuia cu găurile din echipament și imi comand de la băștinașă o porție de chicharron. Chicharronul este un fel de carne la tigarie și poate fi de porc, de pui, de vită sau de fructe de mare. Cam de orice. Eu am mâncat un porc sănătos, cu porumb, cartof și ceapă, iar gustul porcului mi-a adus aminte de carnea pe care-o făcea bunică-mea în tigaie, pe soba de la țară. Delicios! Am stins masa cu o Cola – deh, globalizare – și-am rămas uimit când am văzut primul papagal carnivor. Cucoana avea un papagal verde, pe care-l hărnea cu chicharron de porc.

thumb_IMG_2149_1024-800x600.jpg

La o portie de chicharron

thumb_IMG_2156_1024-800x600.jpg

Papagalul carnivor

Giftuit, văd altfel viața. Chiar dac-am căzut, mă simt mai bine și sunt gata să admir din nou locurile astea superbe. Este Peru-ul așa cum mi-l imaginam. Cu munți înalți, vegetație și serpentine. Sute de km fără linii drepte, doar viraje. Urci până la 4.000 de metri, cobori la 2.000, apoi urci din nou. Totul, într-un cadru natural incredibil. Azi nu mai plouă. Azi sunt doar nori care apar pe alocuri pe cer și pictează culturile agricole din altiplano. E ca-n wallpaperele Windows. Un soare frumos și-un asfalt uscat care-ți face poftă de mers. Și viraje. Sute de viraje. Asta ne așteaptă până la Cusco, drum pentru care vom mai avea nevoie de o oprire.

La plecarea din sat, de la doamna Chicharron, un șofer de camion local ne face cu mâna și ne ia la întrebări: ce motoare sunt, cât costă, ce motor au (“oh, 1.200, la noi nu găsești așa ceva”) și de unde suntem.

“Allemania?” Nu, România. “România…? Ceaușescu!” Exact..

thumb_IMG_2181_1024-752x600.jpg


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

Merge cu 130 km/h, te protejează de frig și vânt cu parbrizul reglabil electric, controlul tracțiunii (ce poate fi dezactivat) are grijă de tine, iar cu un spațiu pentru două căști sub șa și un topcase de 45 de litri poți căra volume serioase de cumpărături. Honda 300 e genul de vehicul cu care poți face de toate, iar asta îmbrăcat în haine elegante, fără să semeni cu un livrator de pizza. 

Sunt trei categorii de conducători de două roți: cei pentru care motociclismul este doar un hobby, cei pentru care este o necesitate (vezi țările din Asia) și cei pentru care e undeva la mijloc – adică o motocicletă aduce plăcere și utilitate în același timp. Dacă la capitolul emoție fiecare are alegeri clare, la capitolul utilitate scuterele și maxi-scuterele n-au rival.

Cu un scuter precum Forza 300 poți merge zilnic la birou, în weekend la cumpărături și seara în oraș. Și, spre deosebire de un 125, o poți face și dacă locuiești la 30 de km de centru.

127260_Honda-Forza-300-800x600.jpg

2018 Honda Forza 300

Cu ce vine nou

Forza 300 arată mai agresiv față de predecesor, iar parbrizul este acum reglabil electric. Pornește cu cheia în buzunar dar, mai mult decât atât, top-caseul se încuie automat atunci când pleci de lângă scuter.

Este cu 12 kg mai ușor – are 182 kg la plin, iar ampatamentul a fost redus cu 35 de mm. Înălțimea șeii a crescu la 780 mm pentru a oferi o poziție mai bună în trafic, iar ghidonul e mai îngust. Cu roată de 15 pe față și 14 pe spate, te poți descurca cu ușuriță pe străzile de la noi – scuterele cu roți mici au o problemă când dau de gropi și linii de trambai.

Motorul (25 cp) accelerează mai repede, iar controlul tracțiunii e în echipare standard. Il poți dezactiva dacă vrei… să te ridici pe-o roată?

Concurența

Honda Forza 300 e în aceeași clasă cu Yamaha X-Max 300 și noul BMW C400X. Nu a fost afișat prețul pentu România, dar va costa, probabil, aproape cât o motocicletă de clasă medie. X-Max 300, de exemplu, costă 6.000 de euro.

127244_Honda-Forza-300-449x600.jpg

2018 Honda Forza 300

127243_Honda-Forza-300-449x600.jpg

2018 Honda Forza 300

127253_Honda-Forza-300-800x600.jpg

2018 Honda Forza 300


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

Un drum îngust, cu râpă în dreapta și perete în stânga. N-au loc două mașini dacă se întâlnesc, iar noi suntem nevoiți să ieșim în marginea drumului când trec camionanele. Hău fără parapet, și fără linii drepte. E cea mai grea zi de până acum. 

Dimineața începe glorios în Huancayo – cel mai urât oraș pe care l-am văzut. Mizerie, marfă chinezească vândută în stradă, fiecare magazin cu câte-o boxă gălăgioasă orientată spre trecători, de unde răsună tot felul de muzici – de parcă fără muzică în vitrină n-ai putea să-ți iei chiloți. Gropi, foarte multe gropi, clădiri urâte, lumini stridente. Bâlci. Cel mai urât oraș pe care l-am văzut în tura asta. Concurează cu Ayagoz-ul din Kazahstan pentru titlul de cel mai urât oraș pe care l-am văzut vreodată. Iar cerul mohorât și ploaia de-afară n-aveau cum mă face să mă simt mai bine.

go-south1-800x600.jpg

Huancayo

Plecăm cu întârziere. Urmează un drum întortocheat, de 677 de km, până la Cusco. Drum prin munți, unde înaintezi anevoios. Nu știm din câte segmente vom reuși să-l facem.

După 20-30 de km cu ploaia în vizieră ne trezim cu drumul blocat de o alunecare de teren. “Mașina trebuie să vină în 30 de minute ca să elibereze”, ne spune omul de la drumuri. In perioada asta a anului, alunecările de teren sunt frecvente. Dacă ești destul de ghinionist, te poți trezi cu o alunecare de bolovani fix deasupra ta. N-avem răbdare și trecem înainte ca mașinăria să vină. Putem ocoli. Nu e ceva de netrecut.

Drumul se îngustează din ce în ce mai mult. Ai o singură bandă, iar asfaltul… când e, când nu e. Din cauza viiturilor e deseori rupt și te alegi cu suficiente porțiuni de pământ sau noroi cât să ții motocicleta doar pe enduro și să mergi mai mult în scărițe.

go-south2-800x600.jpg

Suntem pe valea râului Mantero și trecem prin sate de munte sărăcăcioase – un amalgam de case din chirpici, cotețe, oameni, animale și moto-taxi-uri. Oamenii se uită curioși spre noi. Singurul motociclist pe care-l vedem este un american cu un V-Strom 1000. Nu prea se bagă nimeni pe aici. Motocicliștii lor nu par să fie prea impresionați. Călare pe motoare indiene sau chinezești de 125 cmc se plimbă de colo-colo. Nu de plăcere, ca noi, ci cu treabă. Iar o astfel de treabă poate însemna să cari și trei butelii pe codița motocicletei. Puțini au cască. O pelerină de ploaie jerpelită, o șapcă, o glugă, sunt de-ajuns. Ei fac asta în fiecare zi, noi o facem odată și ne văităm. Ei, călare pe bicicletele alea prăpădite, noi pe motoare de 20.000 de euro, cu echipamente moto în straturi, cu tex-uri, cu pinlock, cu manșoane încălzite. Cu traction control, cu mod enduro, cu ABS inteligent. Și ne văităm.

Sat-din-valea-Mantero-800x444.png

Sat din Valea Mantero

Drumul și gândurile ne sunt barate de un râu. Ei, acum e-acum. Un râu în toată regula, pe care-n funcție de cât plouă îl prinzi cu debit mai mic sau mai în putere. Nu e o baltă mai mare, ci curge serios, e tulbure și a fost umflat de ploaia de peste zi. Nu știu cum e de obicei, dar la prima vedere îmi dă ceva emoții. Partea noasoală cu albiile de râu e că nu știi ce-ai dedesupt. Nu știi dacă e mai bine prin mijloc sau pe lateral, dacă e vreo groapă adâncă-n pe undeva, dacă e vreun pietroi din care-ți sare roata. Până la urmă ne ridicăm în scărițe și trecem. Ajungem cu bine pe partea cealaltă. Roata-față își găsește drumul, iar spatele menține tracțiunea.

go-south6-800x450.jpg

Noroi. Mult noroi,

Urmează alte zeci de viraje, alte câteva sate. Ploaia e în continuare cu noi. Ne trezim cu o porțiune lungă de noroi și băltoace. N-avem cele mai bune anvelope pentru așa ceva. Măcar fața de-ar fi fost ceva dual-sport. Cu spatele te mai descurci, dar fața să nu plece. Trecem de asta, dar la următoarea Daniel cade. Un șofer îl scoate în afara drumului și pierde direcția. Apare plin de noroi, din cap până-n picioare.

Drumul continuă în aceeași notă până la Ayacucho. Un oraș ce n-ar avea cum să-ți placă, dar ceva mai bun ca primul. Toată lumea claxonează. Scurt. Pentru atenționare, pentru salut, din lipsă de a altceva. Ești încercuit de claxoane și de fluierele polițiștilor locali ce-ncearcă să dirijeze traficul. Pentru localnici cred că e deja un zgomot de fond, la fel ca un ciripit de păsărele într-o pădure.

Găsim o terasă în Plaza de Armas – fiecare oraș din Peru are o Plaza de Armas, mâncăm ceva și ne retragem. Mâine o s-o luăm de la capăt.

go-south3-800x600.jpg


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

Prima victorie românească din istoria campionatului italian de viteză. Adriano Jacopo Hosciuc (13 ani), sportiv la MRM București, a concurat pe 7 și pe 8 aprilie pe circuitul de la Misano, în primele două etape ale Campionatului de Viteza ale Italiei CIV2018 la clasa 125cc PreMoto3. La finalul celor două etape, Jacopo este liderul clasamentului italian.

In prima etapă, Jacopo s-a bătut cu italianul Filippo Bianch, a condus cursa o buna parte, pentru ca in final sa termine pe locul 2 la numai 0,033 miimi. În etapa de duminica însa, Jacopo Hosciuc, la bordul motocicletei sale Honda in doi timpi, a reușit să câștige cursa, urcând pe prima treaptă a podiumului din Campionatul Italian de Viteză 2018  clasa 125cc PreMoto3.

CIV-Misano-Round-01-Saturday-RACE-800x56


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro
capcanele-toamnei.jpg

Sunt unul dintre cei care se încăpățânează să meargă cu motorul până dă zăpada. Pentru că-mi place și pentru că traficul din oraș e sufocant. Dar sunt câteva lucruri de care țin cont ca să nu fiu forțat să-mi petrec sărbătorile la spital. 

Începem discuția de la filmul de mai jos, înregistrat într-o zi cu ploaie, când și cu mașina ți-era frică să ieși. Îl puteți urmări direct aici, sau pe canalul de YouTube Despre Alcool.

Acesta e tema primului episod dintr-o campanie mai mare realizată cu desprealcool.ro (unde vei găsi povești interesante spuse de mai mulți contributori) – o platformă susținută de Ursus Breweries. M-am dus la Trafic FM alături de Costin Tătuc – specialist în siguranță rutieră, într-o discuție moderată de Andreea Remețan. De ce?

Pentru că suntem tot mai mulți. Mi se luminează fața când văd motocicletele de școală prin oraș, cu instructor în spate . Chiar ieri am văzut una – erau 5-6 grade afară. E primul pas spre o normalitate. Dar nu e singurul.

Pe cât de tare mă bucură fiecare motocicletă ce apare pe stradă, pe atât de mult mă îngrozește că va veni primăvara și vom fi din nou cap de afiș la rubrica accidente.

Cred cu tărie că fără accelerație viața e pustie și nu voi ține predici despre mers în ritm de melc. Nu, fraților. Trăiți! Dar nu depășiți acea limită. Despre limite, responsabilitate și despre cum trebuie s-o faci ca să te simți bine voi vorbi în aceste șase episoade.

Acum să revenim la tema noastră. Cum cum supraviețuiești la 7 grade?

  • Te îmbraci bine. Pentru că nu există vreme rea, doar echipament nepotrivit. Mănuși de iarnă, vizieră cu pinlock, haine impermeabile – daca nu ai un costum dedicat, poți luat câteva straturi de ploaie după tine. Atenție la mâini și la picioare. De acolo, adică de la extremități, pleacă frigul.Îmbracă-te ca pe munte, folosind regula celor trei straturi: un strat termic, pe piele, un polar gros și un windstopper.Dacă ești în afara orașului și nu mai ai ce pune pe tine, ia un ceai cald și un ziar. Citești prima pagina și apoi îl pui la piept. Hârtia este un foarte bun izolator termic. În rest, un parbriz la motocicletă și niște manșoane încălzite fac minuni.
  • Mare grijă la aderență. Chiar dacă nu plouă, când e frig afară anvelopele tale se încălzesc mai greu iar aderența dispare. Vei fi afectat la frânare, pe viraje, oriunde vrei să te agăți de asfalt.Dacă începe să plouă, cel mai periculos este în prima jumătate de oră. Sau în prima oră. Ideea e că apa în combinație cu mizeria de pe asfalt formează un strat alunecos.Marcajele sunt foarte periculoase, la fel și liniile de tramvai. Nici frunzele căzute pe jos nu-s prietenoase.
  • Atenție la acvaplanare. Ce faci dacă se întâmplă? Nu frânezi, nu închizi gazul brusc, menții accelerația constantă până recapeți aderența. Și zici “Tatăl nostru”. Ca să nu ai parte de astfel de situații, ocolește șleaurile formate pe asfalt și bălțile. Acestea din urmă pot ascunde gropi.
  • Șoferii nu te văd la fel de bine ca vara.  Pentru că nu toți își dezaburesc geamurile și oglinzile, pentru că nu mai sunt obișnuiți cu motoare în trafic, pentru că plouă, pentru că se întâmplă lucruri interesante pe Facebook. Un prieten îmi zicea odată: “Paranoia te salvează. Când ieși cu motorul, imagineazăți că toată lumea vrea să te lovească.”
  • Ziua e scurtă. Nu-ți planifica drumurile la fel vara pentru că e posibil să te prindă noapte pe drum.Cam acestea sunt regulile mele. Ale tale care sunt?

Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro
Kawasaki-Z900RS4.jpg

FILM | Am petrecut o zi cu Z900RS – un roadster sportiv, cu temă retro, ce omagiază legendara Z1. Dar cum arată știe deja toată lumea, așadar o să vă povestim câte ceva despre felul în care merge. 

La bază este un Z900, dar motorul a fost puțin domolit ca să ofere mai mult cuplu la turații mici. Este foarte manevrabilă, suspensii bune, frâne care mușcă cum trebuie – ba chiar are și traction control, o opțiune care la Z900 lipsește. Dar ar fi ceva care nu ne dă pace. Cât despre felul în care arată – este una dintre cele mai frumoase motociclete de pe piață, iar materialele folosite sunt de calitate, indiferent că vorbim de plastic sau metal.

Testul cu Z900RS poate fi urmărit în fereastra de mai jos sau direct pe canalul nostru de YouTube.


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

Băieții și Denisa de la Kulturide East Adventure ne așteaptă marți, pe 12 decembrie, la Deschis Atelier (Splaiul Unirii 160), să ne povestească cum a fost timp de cinci luni pe motocicletă. 

Au pregătit:

  • Clipuri din fiecare țară prin care au trecut – “am filmat cu sarguita intamplari inedite”
  • O expozitie de fotografii din calatorie – “ne-am cocotat pe stanci si am intrat in casele oamenilor”
  • Motocicletele cu care au plecat, echipate si prafuite – “n-am indraznit sa le spalam inca”

“Noi vom fi acolo sa va povestim peripetiile prin care am trecut, despre oamenii pe care i-am cunoscut, despre obiceiuri diferite si cat de mult ne-am schimbat (sau nu) fata de acum un an. Va steptam cu chef de vorba, povestit si impartit idei. Sper sa ne vedem sau revedem cu drag, in prag de iarna, sa rememoram aventurile de asta vara”, scrie Kulturide.

Ce e Kulturide East Adventure: cinci prieteni au încălecat pe monocilindre vechi de 20 de ani, toate Yamaha, și au făcut o tură de cinci luni prin Asia.

kulturide-ea2-800x533.jpg


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

Yamaha a făcut-o până la urmă. Ceea era doar un concept anii trecuți se transformă într-o versiune de serie ce va intra pe piață, probabil, la primăvară. Asta dacă e să judecăm după detalii – are până și elementele reflectorizate de pe furcă pentru a putea fi omologat.

Niken este numele utilajului. Ce este, de fapt? Pe scurt, un MT-09 cu două roți în față. 

2018_YAM_MXT850_EU_DNMG_ACT_002_03_gal_w

Yamaha promite să ne dea toate detaliile pe 6 Noiembrie, la conferința de presă de la EICMA – Milano, dar sunt câteva lucruri pe care le putem observa și fără comunicatul de presă.

Astfel, motorul este tricilindrul CP3 ce a debutat pe MT-09 și a fost adaptat pe Tracer 900, iar pachetul de electronice conține moduri de mers, un traction control pe două nivele și cruise control. Cel mai probabil este aceeași tehnologie de la MT-09.

Tot de la MT-09 pare să vină și bascula, etrierii și evacuarea.

2018_Yamaha_Niken_007-800x600.jpg 2018_Yamaha_Niken_012-800x600.jpg 2018_Yamaha_Niken_013-800x600.jpg 2018_Yamaha_Niken_017-800x600.jpg


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

Acum o lună mi-am luat echipament nou pentru stradă. Pantaloni John Doe, geacă Roland Sands Design și mănuși John Doe. Toate de la Mobra Shop. Prima impresie după câteva purtări – i-aș lua și când nu sunt cu motorul. 

Inspirați din ținuta piloților de vânătoare americani, cu buzunare generoase, croială slim fit, protecții detașabile și un strat de kevlar pe toată suprafața. Materialul textil este respirabil și ține la vânt și la ploaie (wind and water repellent, nu windproff sau waterproof). In plus, are o căptușală interioară foarte plăcută la atingere.

Sunt pantaloni in trei straturi –  exterior din bumbac, 100% kevlar la mijloc – pentru protecție și mesh interior pentru contactul cu pielea. Se spală la 30 de grade și se pot călca cu fierul. Trei culori disponibile: negru, verde, camel.

John-Doe-Cargo-Pants-480x600.jpg

Ce-mi place la ei:

  • Cum arată. Doar un ochi de cunoscător își dă seama că sunt pantaloni pentru motociclism. Altfel, ii poti purta oriunde și cu orice. Materialele sunt de calitate, croiala reusită, dau foarte bine.
  • Mesh-ul este minunat. Problema pe care o aveam cu blugii mei moto era că, la temperaturi ridicate, când transpiram, se lipeau de piele iar senzația nu era deloc plăcută. Ei bine, am purtat pantalonii John Doe și la 30 de grade. Mi-a fost cald, evident (ai strat de kevlar, pe toata lungimea piciorului) dar nu am simtit acelasi disconfort. Mi-a fost cald și atât.
  • Ai buzunare. In buzunarele de la jeansii mei moto nu aveam loc sa bag prea multe lucruri. Aici, cu cele patru buzunare incapatoare – de aia le zice cargo pants – poți pune totul, de la portofel si chei la ochelari de soare.
  • Foarte confortabili – i-am purtat pe cruiser, retro, naked, chiar si in pozitie de supersport. Nu am simțit niciodată că ar tine pe undeva. Poti sa-i porti intreaga zi fără grijă.
  • Temperaturi la care i-am folosit: 16-30 de grade. Nu mi-a fost frig la 16 grade, mi-a fost cald la 30 dar nu a fost un disconfort accentuat. Poti sa-i porti fara grija si cand e frig – daca e cazul ai loc sa bagi un strat termic. Nu m-a prins ploaia până acum.

Deci, până una-alta, sunt pantalonii mei preferati. Revin cu impresii după primele ploi si zile cu friguroase. II găsești la MobraShop.ro

dgr-john-doe-600x600.jpg

La Distinguished Gentleman’s Ride. Surprins de fotograful Radu Fugarescu


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

Cutie DCT cu 7 trepte, o suspensie nouă, 170 NM la 4.500 rpm. Mai ușoară, mai manevrabilă, mai compactă. Motorul – șase cilindri, boxer. Honda a prezentat noua GL 1800 Gold Wing la cea de-a 45-a ediție a salonului moto de la Tokyo. Va fi disponibilă în două ediții, iar startul vânzărilor se dă în luna aprilie. 

115609_2018_GL1800_Goldwing-800x533.jpg

2018 GL1800 Goldwing

Nava-amiral Honda, GL 1800 2018, este o motocicletă complet nouă, de la design la tehnologie. Japonezii sugerează o schimbare de direcție pentru Gold Wing, o transformare într-o motocicletă mai versatilă – “o mașinărie utilă atât în oraș cât și la drum lung”, după cum spune Yutaka Nakanishi, liderul de proiect. “Am plecat de la o coală albă de hârtie și am făcut un Gold Wing mai mic și mai ușor, apoi am adăugat toată tehnologia pe care un pilot și-o poate dori”. Comparativ cu generația precedentă, noua Gold Wing este mai ușoară cu până la 48 de kg, în funcție de versiune.

115828_2018_GL1800_Goldwing_Tour-800x600

2018 GL1800 Goldwing Tour

Noul Gold Wing va fi disponibil în două versiuni – una de bază – GL 1800 Gold Wing și o versiune “Tour”, cu topcase (ce poate ține două căști), DCT și air bag.

Astfel, versiunea de bază cântărește 365 de kg, în timp ce versiunea Tour ajunge la 383 kg în varianta DCT. La capitolul “reducere a dimensiunilor” intră și rezervorul – care are acum 21 de litri. Honda anunță, simultan, un consum mai bun de carburant – 5,6 litri pentru o sută de km.

Elemente Cheie

Șasiu

  •  Mai ușoară cu 48 de kg
  •  Cadru de aluminiu nou, ce mută motorul și pilotul spre partea din față a motocicletei
  •  Suspensie nouă – Honda o numește “double wishbone” și un sistem de amortizare spate redesenat. Așadar, adio furcă convențională.
  •  Amortizarea se adaptează în fucție de modul de mers selectat
  •  Amortizorul spate se ajustează automat în funcție de încărare
  •  Frâne combinate – Dual-Combined Braking System (D-CBS)
115655_2018_GL1800_Goldwing-800x600.jpg

2018 GL1800 Goldwing

Motor

  • Performanțe: 93 KW (125 HP) @ 5.500 rpm și 170 NM @ 4.500 rpm
  • Motor revizuit – cu 6.2 kg mai ușor, patru supape pe cilindru
  • Accelerație de tip Throttle By Wire (TBW) ce oferă 4 moduri de mers: Tour, Sport, Econ, Rain
  • Cele patru moduri de mers influențează controlul tracțiunii (HSTC), amortizarea și forța de frânare
  • Asistenta la pornirea in panta – Hill Start Assist (HSA)
  • Cutie cu 7 trepte DCT sau manuala cu 6 trepte dotată cu ambreiaj assist/slipper

Design & Echipare

  • Design complet nou, mai sportiv. O motocicletă mai compactă
  • Confortul a fost îmbunătățit. Inginerii Honda au pus accent pe eliminarea turbulențelor și pe o ventiație suplimentară
  • Parbriz ajustabil electric pe unghi și înălțime
  • Cruise control
  • Spațiu bagaje – 110 litri
  • Rezervor de 21 litri, consum anunțat 5,6 l/100 km
  • Display 7-inch TFT display cu navigație integrată și ajustare automată a luminozității
  • Apple CarPlay
  • Faruri Full LED și semnalizări cu funcție auto-cancelling
  • Smart key control
115589_2018_GL1800_Goldwing-800x533.jpg

2018 GL1800 Goldwing

Transmisie automată

  • A treia generație DCT cu 7-speeds
  • Mai rafinată, mai silențioasă, mai rapidă
  • Walking mode – pentru manevre. Motocicleta merge cu 1.8 km/h inainte și cu 1.2 km/h în marsarier
  • Cele 4 moduri de mers influențează și funcționarea cutiei de viteze
115645_2018_GL1800_Goldwing_Tour-800x533

2018 GL1800 Goldwing Tour


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro
z900-z900-abs.jpg

Kawasaki lansează varianta limitată pentru A2 a nakedului sportiv Z900. Iar partea bună e că după ce-ți iei A-ul, poți scoate limitatorul și motorul cu patru cilindri în linie e dezlănțuit.

Astfel, puterea este redusă de la 70KW la 35 KW – adică 47 de cai putere și poate fi condusă de la 18 ani. Chiar dacă puterea motorului a fost redusă la jumătate, îți rămân suspensiile, frânele, ciclistica – practic îți rămâne o motocicletă care e-n stare să meargă în regim sportiv.

Am testat și noi Kawasaki Z900 anul acesta și e un naked reușit, ce propune o experiență “brută” și e foarte plăcut de condus pe viraje. Spre deosebire de rivali, nu oferă un sistem de control al tracțiunii, ceea ce poate fi un minus pentru cei care se gândesc mai mult la siguranță și un plus pentru cei care vor o experiență old-school, nemijlocită de electronice.


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

Honda promite spectacol anul acesta la Milano. Până acum că va apărea un Gold Wing nou-nouț, o motocicleta-concept cu sistem de echilibrare și un nou retro – probabil concept. Dar e posibil să nu fie doar atât.

A rămas mai puțin de o lună până la salonul de la Milano, iar teaserele încep să curgă și speculațiile despre noile modele prind un contur din ce în ce mai clar. După Africa Twin și X-Adv, Honda dă din nou semne că se trezește din somn și anunță modele noi.

Cel mai important va fi, cu siguranță, noul Gold Wing – nava amiral a celor de la Honda, o motocicletă cu o istorie de 43 de ani. Motocicleta va fi lansată, de fapt, pe 25.10, dar o vom vedea în carne și oase abia la EICMA. Motorul rămâne un boxer cu șase cilindri – ce s-ar putea să ofere performanțe mai bune – dar în rest avem schimbări majore: o suspensie diferită, un bord nou și, evident, un nou design.

gold-wing-728x600.jpg

Totodată, Honda prezintă insistent tehnologia Riding Assist – ce permite unei motociclete să-și mețină echilibrul de una singură. După prezentarea conceptului inițial, adaptat pe o NC750S, Honda ne-a arătat și o motocicletă electrică cu aceeași tehnologie. Există speculații că pe viitor motociclele de serie Honda vor veni cu această tehnologie. Rămâne de văzut ce înseamnă pe viitor.

Honda-Riding-Assist-e-concept-07-3224-80

Mai aproape, totuși, de zilele noastre vom vedea o nouă motocicletă retro marca Honda – proiectul N.S.C – Neo Sports Cafe. După nume, va fi un fel de cafe-racer, dar mai mult de atât nu știm. Vom vedea cu siguranță la Salonul Moto de la Milano. Echipa PeMotoare va fi la conferința de presă Honda și va aduce toate noutățile.

Apropo, ce-ați spune despre o nouă versiune Africa Twin? Să fie, să nu fie?


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

moto-waze-338x600.pngPrin noua funcție, Waze devine cea mai bună, ușor de folosit și ieftină navigație de pe piață. Ai nevoie doar de un telefon și de ceva trafic de date, care începe să fie din ce în ce mai ieftin. Cu excepția țărilor din zonele 4-5 (Serbia, de exemplu), unde datele mobile sunt scumpe. 

 

Dar să vedem ce e nou. Din setări poți trece de pe modul mașină pe modul motocicletă. Am făcut asta și, estimarea de 20 de minute s-a transformat într-o estimare de 8 minute. Cam asta ar fi diferența dintre patru și două roți în București, la ora 9.30 dimineața. La ora 18.00 sigur ar fi mai mare.

 

Nu e vorba doar de estimare, ci și de optimizarea traseului. Astfel, moto-waze-ul te trimite pe prin locuri pe unde pe unde, în mod normal, n-ai avea loc cu mașina. Chiar și pe drumuri neasfaltate, dacă setezi această opțiune și dacă vrei să te distrezi puțin.

Apoi, ai comandă vocală. Astfel, îți conectezi telefonul la sistemul de navigație, îi spui “Take me home” și gata.

Asta pe lângă funcția clascică ce te anunță unde stă poliția la pândă, unde sunt lucrări sau gropi în asfalt, s.a.m.d.

Tot ce-ți mai trebuie e un suport bun de ghidon.

 

Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

 

pemotoare.ro

Duminică, 24 septembrie. Pe la prânz. Distinguished Gentleman’s Ride 2017, întâlnirea aceea unde se strâng oameni cu motociclete retro și custom, cu barba aranjată și cu pantofii lustruiți. Anul acesta mă duc și eu – la evenimentul din București. În România se mai organizează la Cluj și la Bistrița.

La data la care m-am înscris eu, evenimentul din București strânsese 112 participanți.

De unde-a început totul? Din Sydney, în anul 2012. Atunci au fost 2.500 de participanți, în 64 de orașe. Succesul primei ediții a dus și la cauza socială – DGR strânge fonduri pentru lupta împotriva cancerului la prostată și a sinuciderilor. Ca să participi trebuie să donezi.

Evenimentul a crescut spectaculos, de la an la an. Astfel că în 2016 a adunat 57.000 de participanți în 505 orașe din toată lumea – 90 de țări – și a strâns 3.65 milioane de dolari pentru cauza socială.

DGR a crescut frumos și în București, de la prima ediție, ce a avut loc în 2014.

Iar dacă până acum doar am promovat evenimentul și am mers acolo ca să fac reportaje, anul acesta particip activ. Cum am procedat: m-am înscris pe site, am donat și am primit toate detaliile. Duminică, pe 24, sunt la locul de întâlnire. Te poți înscrie și tu pe site-ul oficial.  Primești de acolo toate detaliile. Condiții: să ai motocicletă retro, neo-retro, custom, sau scuter din aceeași categorie și să vii îmbrăcat frumos.

Fotografii: Radu Fugărescu

dgr-2017-800x534.jpeg

Teaser Distinguished Gentleman’s Ride 2017 – București

Fotografii: Radu Fugărescu


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

După 600 de km de serpentine cu urcări la 4.000 de metri mai ceva ca o telecabină, ne prinde bine o pauză. Așadar, lăsăm motoarele în parcarea hotelului – e greu să găsești hotel cu parcare – și începem si urcăm și să coborâm străzile pietruite ce duc către Plaza de Armas, punctul central al orașului. Nu e ușor, pentru că ne aflăm la 3.400 de metri. Și cum nu suntem tocmai atleți din fire, fiecare pas aduce cu sine câte-o gâfâială sănătoasă. 

Cusco este cel mai frumos oraș de până acum. Cu o piață centrală împunătoare, cu palate coloniale superbe, cu străzile înguste, pietruite, de pe vremea imperiului Inca, cu Piața San Blas. Locul ăsta are ceva sepecial. Încă vezi ziduri din perioada pre-colonială, executate cu o măiestrie incredibilă. Și astăzi, cu toate tehnologiile, așa ceva ar fi greu de făcut: ziduri din cuburi de piatră imense, tăiate la perfecție care se suprapun cu o precizie milimetrică. Zona unde se  află Plaza de Armas a fost miezul urbei și înainte de venirea spaniolilor. Era de două ori mai mare decât cea construită de oamenii lui Pizzaro. Acum, în piață tronează două catedrale impunătoare, construite pe loul fostelor clădiri Inca.

thumb_IMG_2271_1024-800x600.jpg

Plaza de Armas

Pe vremea aceea nu prea exista noțiunea de politically corect, așadar spanioli au transformat templele în catedrale, și i-au convertit pe locuitorii anzilor la creștinism. Nu în totalitate, pentru că și astăzi urmașii indigenilor au superstiții și sărbători păgâne, cred în Pachamama (Mama Terra, ca să nu-i spunem Mama Natură), iar într-una dintre catedralele spaniole (fost templu) o vedem pe Fecioara Maria îmbrăcate în straie de-ale muntenilor locali. În același loc nu ești lăsat să faci fotografii cu telefonul la tablouri – nici la Louvre nu se întâmplă asta -, iar dac-ai scos aparatul din buzunar vine un paznic vigilent care te pune să ștergi fotografia. Tablourile sunt, iarăși, adapatate, pentru că Iisus, de exemplu, când își cară crucea este mânat de la spate de niște soldați în straie de conquistadori.

thumb_IMG_2300_1024-800x600.jpg

Stradă din Cusco

Voi folosi sintagmele Inca și quechua sau civilizație andină, pentru că Inca era numai unul – împăratul, în timp ce muritorii de rând făceau parte din mai multe triburi – quechua, aymara, etc. Că-și zic cu toții acum incași, e altceva.

Dar gata cu istoria, să trecem la altele. Orașul este unul 100% turistic. Ai la dispoziție toate prostiile – tururi peste tururi, agenții de turism, fete care te invită la masaj din 10 în 10 metri, magazine scumpe cu produse din lână Alpaca și o mulțime de restaurante ce-ți servesc burgeri, pizza și altele de acest fel, dar și locuri deosebite. Noi ne aflăm în extra-sezon, deci putem respira cât de cât. Peste câteva luni, în schimb, locul va musti de turiști.

La un moment dat, într-o curte interioară unde funcționa un târg cu obiecte pentru turiști, vedem un grup de trei camelide – două alpaca și o llamă. Mă așez lângă o alpaca albă, ce stătea liniștită, ca să ne facem un selfie. Mare-mi e mirarea când văd că această alpaca nu doar că se ridică să plece, ba se și uită-n camera telefonului. Asta e povestea fotografiei de mai sus.

Prin oraș te plimbi pe jos sau cu taxi-ul. Este ieftin – o cursă costă între 5 și 8 soles – 1,5 dolari – 2,4 dolari și ca să iei taxi ridici mâna și se oprește o mașină, la întâmplare, în fața ta. Fără să fie inscripționată, fără ceas fără nimic. Te-nțelegi cu șoferul.

ocus_1366x570_guest_area_courtyard09-800

Belmond Hotel Monasterio – curtea interioară

La Cusco poți fi și rege și backpacker. Ai o sumedenie de hosteluri, locuri unde poți să-ți speli hainele și magazine de unde să-ți iei de-ale gurii, dar ai și palate transformate în hoteluri de lux. Unul dintre ele, Belmond Hotel Monasterio, se află într-o clădire din 1592 – palatul lui Inca Amaru Qhala. Apoi au venit spaniolii și-au transformat-o într-o mânăstire. A devenit hotel în 1965 și include o capelă barocă ce te lasă cu gura căscată și un copac înalt în centrul curții interioare. Mai sunt multe alte locuri frumoase, foste case coloniale cu grădină interioară, la prețuri rezonabile, dar e greu să găsești un loc de parcare pentru motocicletă.

De-ale gurii

Mănânci bine la Chicha por Gaston Acurio – un restaurant deținut de un mare chef peruvian, la Limo – un fusion între bucătăria japoneză și cea peruviană sau la Barrio Ceviche – ați ghicit, un loc cu vietăți ce vin din mare. Pentru mine, treaba asta cu mâncarea este tare importantă. Nu poți înțelege o țară fără să guști ce mănâncă. Să mănânc pizza într-un astfel de loc e un sacrilegiu. Așadar, încerc de toate, de la chicharron-ul de pe marginea drumului la Lomo Saltado în stil japonez. Un singur fel n-am încercat și cred că o s-o las pe altădată – cuy – care-i nimic altceva decât porcușorul de guineea. Mi se pare puțin sinistru să-l văd pe farfurie – vine întreg și încă i se văd dinții, iar tovarășul de drum George (gurmand) spune că l-a încercat și nu i-a plăcut de niciun fel. Așadar, m-am rezumat la lomo saltado (vită la tigaie), ceviche, anticucho și friptură de alpaca. Peruvienii pun la aproape orice porumb și cartofi – deh, ei le-au inventat.

thumb_IMG_2239_1024-800x600.jpg

Lomo Saltado

De băut, ai berea Cuzquena, pe care-o găsești peste tot, pisco sour și ceva vin – Peru stă mai slab la acest capitol decât vecinii Chile și Argentina. Strugurii sunt cultivați în special pentru pisco (un fel de țuică de-a lor). Găsești totuși un Itipalka bun, iar dacă te arunci în variațiile de cocktailuri pe bază de pisco – sour, chilcano, tonic, pleci de la masă pe trei cărări, fără să știi cum te-a luat – e dulce și savuros. Iar acest pisco este, de obicei, de două feluri: aromat (se bea ca atare) și nearomat (pentru mix-uri). Ne-a povestit nouă Carlos, barmanul hotelului. Inițial am coborât la bar ca să bem o bere pentru ca apoi să căutăm ceva de pus în farfurie. Dar berea s-a prelungit c-o degustare de pisco și cu povești aromate. Până la urmă am ajuns la restaurant, dar ceva mai veseli decât credeam. Așadar, sfat! Înainte de-a pleca-n oraș, treci pe la barul hotelului.

thumb_IMG_2230_1024-800x600.jpg

Lecția de pisco. Cu Carlos

Dar uite c-au trecut 5.000 de semne și-am vorbit doar despre istorie, mâncare și băutură. Pesemne că asta am făcut, căci altceva notabil nu-mi aduc aminte. Ah, ar fi viza pentru Bolivia, biletele pentru Macchu Picchu, întâlnirea c-o moldoveancă pe nume Steluța și încercările fără succes de-a dormi la 3.400 de metri. Dar puțin mai târziu.


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

pemotoare.ro

Mai mare, mai grea, mai multă tehnologie. Deși conține acel “Sports” în nume, nu e vorba de sportivitate în cazul noii versiuni Africa Twin, ci de confort sporit și autonomie mai mare. Asta dacă reușești să ajungi cu piciorul la pământ. 

Pe modelul BMW, care a scos variante “Adventure” pentru R1200GS și F800GS, Honda a prezentat o nouă versiune Africa Twin ce va fi vândută în paralel cu versiunea standard, pe care o știm și care-a primit, de asemenea, câteva îmbunătățiri.

Honda CRF 1000L  Africa Twin Adventure Sports, pe numele sau complet, poartă pe rezervor semnătura aniversară de 30 de ani. Honda n-a crescut puterea motorului, dar a umblat puțin la admisie și a redus masa arborelui balansier.

23435147_1880212825340537_51414543769356

O schimbare foarte importantă, la ambele ediții, este adăugarea accelerației throttle by wire care permite mai multe moduri de mers și un traction control pe 7 nivele. Modurile de mers sunt Tour, Urban, Gravel și User. Din păcate, Honda nu a adăugat și cruise control.

Display-ul de bord este de asemenea, nou, pentru a permite noile configurații de electronică.

118590_2018_Africa_Twin_Adventure_Sports

2018 Africa Twin Adventure Sports

Cu ce diferă versiunea Adventure Sports față de cea standard

  • suspensia are cursa mărită cu 22 mm – totodată, garda la sol e mai mare
  • masă mai mare – 243 kg pentru versiunea manuală și 253 kg pentru DCT
  • rezervor mai mare: 24,2 litri. Honda susține că autonomia crește la peste 500 km
  • mânere încălzite, priza de 12V, un parbriz mai înalt și deflectoare de vânt
  • scut de motor mai mare și crash bar
  • șaua e mai înaltă cu 50 mm – e mai plată și se reglează pe două trepte. Pe cea mai de jos treaptă este la o înălțime de 900 mm
  • ghidon înălțat și adus în spate,  scărițe mai late
  • evacuare nouă
  • semnal luminos special pentru frânarea de urgență

Mai jos, filmul DriveMag Riders de la Milano despre noua Africa Twin Adventure Sports.


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

×