Mergi la conţinut
  • postări
    334
  • comentarii
    0
  • vizualizări
    19.994

Cum e să fii jurnalist moto în România

Autentifica-te  
pemotoare.ro

80 vizualizări

“Ai cea mai mișto meserie din lume. Te înjur de fiecare dată când pleci, știi asta. Te invidiez, frate, da’ într-un sens bun.”

N-o să fiu ipocrit, să-ncerc să mă plâng și s-afișez o falsă modestie. Mă plimb cu motorul și fac bani din asta. Sunt liber. Am cea mai tare meserie din lume, o iubesc, și întotdeauna aștept cu drag a doua zi de muncă. Iar de #WorldPressFreedomDay o să vă povestesc cum e.

Nu-s blogger, influencer, vlogger. Sunt jurnalist. Făceam meseria asta cu drag la Adevărul, iar banii veneau de parcă mi i-ar fi trimis mama, să nu-i sparg pe toți odată: în tranșe de câte 200-300 de lei. Era o periodă grea, era criza aia. Totuși, de-abia ieșisem din studenție și eram mândru când îmi vedeam cuvintele pe hârtie. Asta până mi-a dispărut pagina din ziar – tăieri de costuri. Urmarea firească: m-au dat afară. Au fost trei luni groaznice, pentru că statul degeaba e ceva ce nu pot răbda. Am căutat job. Nimic. Toate pistele pe care le aveam s-au dovedit a fi drumuri ce nu duceau nicăieri. Până când m-am prins că-i loc pe piața moto și-am înregistrat PeMotoare.

Au trecut cinci ani de-atunci. Am crescut, am greșit, m-am maturizat. M-am certat cu oameni din piață, mi-am primit porția de înjurături. Cu unii am strâns din nou mâna, alții n-au înțeles. Totul pentru c-am scris întotdeauna ce-am simțit și-am reacționat categoric când mi-au cerut să fac altceva. Recunosc, n-am prea lăsat de la mine. Asta fac oamenii de vânzări.

În primul rând e vorba de bani. Fără bani, presa nu există. Fără bani, nu există libertate. Orice ți-ar spune idealiștii. Ca să scrii pe .ro ai nevoie de o investiție minimă, dar îți trebuie bani ca să trăiești. Ca să chemi un fotograf, deja cresc costurile. Dacă vrei să faci și video, explodează. Bani, bani, bani. Și cum treaba asta cu paywall-ul nu prea merge, și nici TVR nu ești, trebuie să iei bani din reclame. Puțini înțeleg că bannerul ăla cu “BMW Motorrad” sau logo-ul Motul sunt singura cale să mergi mai departe.

Iar aici începe altă negociere, pentru că tu trebuie să faci rost de bani fără să te compromiți. Să-i tai factură clientului și apoi să spui, tare și răspicat, că motocicleta pe care el încearcă s-o promoveze vibrează, e prea grea, n-are suspensii bune, și orice altceva găsești. Iar asta e și mai greu de făcut într-o piață unde nu toți se ghidează după aceleași reguli.

Așadar, te lovești de o față care-ți spune-așa: “Păi bine, bine. Noi te plătim și tu ne faci motocicleta de râs?” Nu, voi plătiți bannerul ăla sau textul ăla cu (P) pe care vi l-am pus în ofertă. Pentru restul, dau socoteală în fața cititorilor, nu în fața voastră. “Desigur. Din păcate nu mai avem buget pentru anul ăsta. De fapt, nici motociclete nu de test nu-ti mai dam”.

Din fericire, există câtiva oameni care-au înțeles rolul jurnalistului în poveste. Au înțeles că bunul cel mai de preț e credibilitatea, că testele nu se plătesc, că trebuie să fii onest. Toată lumea are de câștigat din asta: publicul – că este informat, jurnalistul – că e liber să-și facă meseria, brandul X – că produsul lui este testat de o persoană în care publicul are încredere: dacă omiți lucruri evidente când testezi un produs și pierzi încrederea publicului, îi faci mai mult rău decât bine acelui brand. De exemplu, atunci când brandul respectiv îți va da pe mână o motocicletă cu adevărat reușită, nimeni n-o să te creadă.

Datorită brandurilor care-au înțeles acest lucru, PeMotoare încă există.

PeMotoare există și datorită DriveMag Riders. Un proiect în limba engleză ce face parte dintr-un angrenaj mai mare, ce include un site de auto și o platformă de cooking. La aproape doi ani de la lansare, proiectul Riders a crescut mult. Am făcut recent un studiu de audiență pentru 2017. Concurența noastră: Motorcyclist, MCN, FortNine, Visordown, Cycle World, etc. Canalul nostru de YouTube este pe patru în clasamentul general și suntem cei mai populari pe segmentul adventure. Primii, în lume, pe segmentul adventure. Și asta în țara unde KTM refuză să ne dea motociclete de test.

E mult de muncă. O zi de filmare începe la prima oră a dimineții și se termină când apune soarele. Chiar și-atunci am mai simți nevoia de lumină ca să mai tragem ceva. Seara descărcăm imaginile, iar a doua zi sărim pe ele ca să alegem ce-i bun și să montăm. Nu plecăm de la birou până nu e montat și pus pe YouTube. Urmează monitorizarea: like-uri, dislike-uri, întrebări, comentarii. Numeri vizualizările de la oră la oră și te-ntrebi cât o să urce. Unul la care te-așteptai să aducă rezultate se oprește la 20.000, altul de la care n-ai așteptări urcă la 2 milioane. Apoi o luăm de la capăt.

E frumos. Să prinzi apusul pe motocicletă într-un colț de lume. Să schimbi deșertul cu oceanul, șoseaua cu asfaltul, motocicleta de aventură cu motocicleta sport. Să fii într-o permanentă în mișcare, să tocești echipamentul moto cum tocește Rossi anvelopele. Să bei o bere cu colegii după ce-a trecut ziua de muncă. Să fii primul care descoperă ceva, dă repede știrea și sare traficul în aer. Să spui o poveste și cineva să-ți zică “m-ai făcut să mă simt ca și cum aș fi fost cu tine, acolo”. Să scrii 5.000 de semne despre meseria asta și încă să-ți vină lucruri în cap. Și-o să termin textul abrupt, pentru că finalul încă nu s-a scris.

the-team-large-e1525358724254-800x600.jp

O parte din echipa PeMotoare/ DriveMag Riders. De la stânga la dreapta: Eu, Adi, Bogdănel, Ionuț


Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro

Autentifica-te  


0 comentarii


Recommended Comments

Nu există comentarii.

Creează un cont sau autentifică-te pentru a comenta

Trebuie să fii membru pentru a putea lăsa comentarii

Creează un cont

Înregistrează-te în comunitate. Este uşor!

Înregistrare

Autentifică-te

Ești deja membru? Autentifică-te aici.

Autentificare

  • Conținut Similar

    • De pemotoare.ro
      Ce anvelope să aleg pentru noul sezon? E o întrebare ce nu va dispărea niciodată de pe buzele unui motociclist. Noi le-am încercat pe cele mai populare, în timpul călătoriilor și testelor pe care le-am făcut. Iată lista și observațiile noastre. 
      Ca idee, vom împărți anvelopele pentru motociclete adventure în trei categorii: anvelope de stradă – 90% on-road (Michelin Anakee 3, Metzeler Tourance Next, Pirelli Scorpion Trail), anvelope de stradă cu un profil mai agresiv – 80% on road (Michelin Anakee Adventure, Continental TKC 80), anvelope dual sport (Continental TKC 80, Michelin Anakee Wild, Metzeler Karoo 3) și anvelope dual sport cu viață lungă (Mitas E-07, Heidenau K60 Scout). 

      Observațiile noastre, în filmul de mai jos. Abonați-vă la canalul nostru YouTube pentru filme similare. 
      [embedded content] Exemplarele din această filmare au fost oferite de anvelopemoto.eu. 

      Sursa
    • De pemotoare.ro
      Rev’it! Defender Pro GTX e fix genul meu de costum moto: tehnc și versatil. Îl port de o jumătate de an la toate turele cu motociclet adventure, dar aventura de pe “Drumul Oaselor” este cea care m-a făcut să-i testez limitele: zile de ploaie, frig, noroaie. Căci pe vreme caldă mi-era clar c-o să fie bun la cât de mari sunt aerisirile. 
      După un an cu Clover Crossover, am tecut la Rev’it! Defender Pro GTX. Tot de la Motor-Team, importatorul celor două branduri în România. Cele două costume sunt cam la fel, de la straturi la construcție și culori, dar la o privire mai atentă vei observa că Rev’it! folosește materiale mai bune. Dar asta vine cu un preț.

      Defender Pro GTX e format dintr-un strat exterior solid și o membrană Gore-Tex. Fără membrană termică – lucru care pe mine nu mă deranjează. Ba dimpotrivă, prefer un strat termic de la un magazin de munte. Pentru zilele friguroase, de exemplu, am o bluză Mammut, iar în combinația de trei straturi (geacă, Gore-Tex, termic) și bluză de corp pot merge și la 2-3 grade fără să-mi fie frig cu acest costum. Aici se vede diferența față de Clover – la aceleași temperaturi, în aceeași configurație, îmi era frig. 
      Jacket Defender Pro GTX
      Alte observații: 
      îmi plac fermoarele mari și solide pe care le pot apuca cu mănuși.  aerisirile sunt foarte bine poziționate și te ventilezi fără probleme.  pantalonii vin in trei lungimi: short, medium, long. Am luat short și sunt cam scurți. De aici înainte voi merge pe medium.  a rămas într-o formă surprinzător de bună după noroaiele și uzura din Siberia Mai pun odată fotografia ca să vedeți în ce hal arăt
      Pe ploaie – cât e Gore-Tex-ul de eficient?
      M-am tot gândit când îmi făceam bagajul dacă e cazul să-mi mai iau costumul de ploaie sau nu. Vorba aia, scrie Gore-Tex din cap până-n picioare, e iulie-august, iar Scutariu zice că nu l-a plouat deloc anul trecut. “Hai că nu-l mai iau, ține la 1-2 ploi”. La 1-2 zile ar fi ținut, dar vreo 1.500 de km m-a plouat în continuu, cam de la granița cu Ucraina până la Moscova. Apoi am avut multe zile cu soare, dar fix când aveam nevoie mai mare de vreme bună (adică pe Drumul Oaselor) a început să mă plouă din nou – și-a ținut-o așa timp de patru zile, când ploaie măruntă, de noiembrie, când torențială, cu 6-7 grade în termometru. Frig și noroi – aproape 2.000 de km de noroi. 
      Ce-am învățat din treaba asta? Oricât ar fi Gore-Tex-ul de Gore-Tex (notă: costumul ăsta n-are Gore-Tex laminat – se spune că-i mai eficient), oricât ar fi el de garantat să țină la ploaie, după o vreme te uzi. Eu m-am udat prima oară în zona mâinilor, până la coate – acolo am niște fermoare pentru ventilație. Apoi au mai urmat alte puncte “strategice”. La fel am pățin și cu Dainese D-Explore-R Gore-Tex. 
      Totuși, nu mi-a fost frig. Odată pus stratul termic, chiar dacă simțeam umezeală, a fost bine.
      Din fericire, n-am avut nicio căzătură mai serioasă ca să-i testez rezistența la abraziune și protecțiile, dar sunt sigur că m-ar fi protejat foarte bine. 
      Prețul: 656 € – geaca, 456 € – pantalonii. Nu-i puțin, dar e un costum cu care mergi câteva sezoane, fie vară, fie iarnă, fără bătăi de cap.  
      Defender Pro GTX nu va ieși din scenă așa de repede, dar va fi acompaniat de Ridge Gore Tex – tot de la Rev’it! – Gore-Tex laminat, un look minimalist, un costum pe care-l voi folosi mai degrabă la turele pe asfalt. Sunt tare curios să văd, printre altele, care e diferența între Gore-Tex-ul laminat și membrana separată și cum e să-l porți în zile călduroase.
      Jacket Ridge GTX
      Sursa
    • De pemotoare.ro
      Am pus mâna pe unele dintre cele mai bune căști de adventure de pe piață. E posibil să fi ratat câteva, dar am vrut ca acest material să se bazeze în primul rând pe experiența personală. Trei dintre căștile prezentate sunt căștile pe care le-am purtat până acum, în diversele teste și călătorii: Arai Tour X4, Schubert E1 și Shark Explore-R. Celelalte două pe care le-am adus în discuție sunt Shoei Hornet X2 și Klim Krios. 
      Dar să-ncepem cu începutul: cea mai bună cască e cea care-ți vine perfect. Uită de culori, materiale, caracteristici – în primul rând trebuie să ți se potrivească pe forma capului. Doar atunci îți va oferi protecție și confort la nivelul la care a fost proiectată. Deci, înainte de-a cumpăra, trebuie să probezi foarte atent și să fii sigur că ți se potrivește. Și-acum să-ncepem, în ordine cronologică. 

      Shark Explore-R:  e prima cască adventure și e, de fapt, o cască integrală cu cioc. E o Vision R (cască de touring), căreia poți să-i dai jos viziera și să-i pui ochelari și cozoroc. Ce-mi place: este comodă, te izolează bine termic și fonic și e foarte versatilă: are un windstopper în gulerul detașabil, ochelari de soare rabatabili și poate fi purtată în trei moduri. Ce nu-mi place: nu e bine-ventilată pentru off-road, ochelarii integrati sunt de proastă calitate, iar atunci când pui ochelarii de enduro, câmpul vizual se îngustează foarte mult. Importatorul Shark în România este Motor-Team.

      Schuberth E1: e casca pe care-am folosit-o cel mai mult în călătoriile mele. La fel ca Shark, este o cască de touring, cu cozoroc. De fapt, este un C3 Pro. Ce-mi place: probabil cel mai plăcut interior folosit vreodată la o cască – arată la fel de bine după foarte multe spălări și este comfortabil. Ochelarii de soare sunt de bună-calitate, iar gulerul este făcut dintr-un material foarte rezistent – o poți lăsa oriunde. Este silentioasă. Este o cască de touring veritabilă. Ce nu-mi place: nu e suficient de bine ventilată, pinlock-ul este de proastă calitate, la fel si vizierele sau mecanismul de blocare a vizierei. Mecanismul de glisare a ochelarilor s-a stricat. Se simte grea pe cap. Am cumpărat-o de la United Motors. 

      Arai Tour X4: am cumpărat-o recent și am reușit s-o port doar două zile până la data redactării acestui articol. De aceea nu am foarte multe de spus despre ea. Îmi place că se simte foarte ușoară pe cap, că e bine-ventilată, îmi place calitatea materialelor. Ce nu-mi place, până acum: sistemul de schimbare a vizierei e greoi. Importatorul Arai în România e Dual Motors. 

      Mai multe detalii și informații despre aceste căști, în filmul de mai jos. Poate fi urmărit aici sau pe canalul de YouTube. 
      [embedded content]
      Shoei Hornet X2 – din păcate, nu pot purta Shoei. Sau, cel puțin, n-am putut purta niciunul dintre modelele încercate – nu se potrivesc cu forma capului meu. Dar posesorul acestei căști mi-a spus că e foarte mulțumit de ea și că este cea mai confortabilă cască pe care-a purtat-o până acum. Și-l cred pe cuvânt. Casca pe care-o vedeti in video este de la Motor-Team. 

      Klim Krios – e o cască foarte ușoară, cea mai ușoară din acest grup și este construită din carbon. Totodată, este foarte ventilată – așa de ventilată că nu poți închide priza de aer din bărbie. Probabil că nu este foarte plăcut iarna, dar cei de la Klim au lansat Krios Pro, care va ajunge în scurt timp și în România. Krios Pro vine cu mai multe update-uri, printre care și un sistem de închidere a aerisirii frontale. Importatorul Klim în România este Motor Inn. 

      Sursa
    • De pemotoare.ro
      Ai un superbike și vrei să intri pe circuit? Atunci ai nevoie de o cască de top. Am dat o tură pe la magazinele moto și am strâns cele mai bune căști de pe piață: AGV Pista, AGV Corsa, Schuberth SR2, Arai RX-7V, Shoei X-Spirit III, Bell Race Star, X-Lite X803. Ei bine, ce alegem? 
      Și, mai mult, cu ce e specială o cască de curse și cu ce e diferită față de una de stradă? De ce nu e bine să folosești așa ceva pe o motocicletă naked, oricât ai fi de tentant. Cum se probează? Ce caracteristici trebuie să aibă o cască de calitate? În acest film am încercat să vă răspundem la cât mai multe întrebări. 

      Filmul poate fi urmărit în fereastra de mai jos sau direct pe canalul nostru de YouTube, unde vă invităm să vă abonați. 
      [embedded content]
      Unde găsești căștile din video: Arai (Dual Motors), Shoei (mymoto, MotorTeam), Schuberth & AGV (United Motors), X-Lite (mymoto). Cât despre Bell Race Star, am împrumutat-o de la un prieten. 
      Sursa
    • De pemotoare.ro
      America de Sud, Nordkapp, GS TT, o căzătură și o mulțime de teste. Zile de vară cu 45 de grade, zile reci cu 3 grade, ploi, vânt. Costumul meu de adventure Clover Crossover 3 le-a văzut pe toate. Iată cum am trecut prin ele și ce-am învățat despre el în tot acest timp.
      Este un costum foarte bine ventilat – patru orificii de ventilație generoase pe piept, două guri de aer pe brațe, spate detașabil. Pantalonii au, la fel, câte două orificii de ventilație pentru fiecare picior. Este excelent pentru clima din România, cu veri toride. Iar când vine frigul, pui stratul de ploaie, stratul termic, și ai rezolvat-o. E potrivit pentru motociclete adventure, cu parbriz mare. Pentru că parbrizul nu te lasă să te ventilezi, pe timpul verii, și ai nevoie de guri de aerisire generoase. Și același parbriz + deflectoare de vânt și alte elemente de carenaj te ajută pe timp de iarnă. Drumul spre Nordkapp
      E un costum de vreme caldă, așadar dacă ești friguros e posibil să tremuri puțin când temperatura coboară sub 10 grade. Chiar și după ce ai pus toate straturile, tot mai simți nevoia de ceva. Este ușor. Spre deosebire de costumele foarte tehnice, cu tot felul de protecții și prețuri mari, pe care le simți ca și cum ai purta o armură medievală, Cloverul ăsta e ca un fulg. Nu-l simți. Și-s tare încântat de asta în zilele de vară. Te protejează. Chiar dacă n-are protecții grele, ține bine la trânte. Am căzut destul de urât în Peru și m-am dus târâș, pe asfalt. Zone de impact: șold, genunchi, antebraț. Nicio vânataie, doar o ușoară durere de genunchi. Cred că s-a deplasat putin protecția la piciorul stâng, un lucru frecvent la costumele din material textil Stratul de ploaie cu care e dotată geaca e extraodinar – cel mai bun de până acum. Ține și de frig – te protejează de vânt și partea tare e că poți să-l pui pe deaspura, ca pe o geacă de ploaie normală. Ceea ce ajută foarte mult, pentru că, după ce s-a oprit ploaia, îl dai jos și rămâi cu costumul uscat. L-am purtat doar pe deasupra. Cu stratul de ploaie la GS TT
      Stratul de ploaie cu care sunt dotați pantalonii nu e chiar așa de grozav. Nu e suficient de respirabil pentru gusturile mele E un costum accesibil. Prețul de listă de 525 de euro pentru geacă la Motor-Team este foarte bun. Până la urmă, e un costum cu trei straturi, pe care-l poți purta tot anul. Iar într-o lume în care echipamentul moto poate costa mai mult ca o motocicletă second hand, e foarte bine. Dar prețul ăsta mic se reflectă în materiale – nu-s neapărat proaste, dar nu se compară cu cele pe care le vei găsi pe un costum mai scump – Rev’it Defender Pro Gore-Tex, de exemplu. De aceea ți-e frig când e frig și membrana de la pantaloni nu te lasă să respiri cum trebuie. Totodată, mai apare o ață rătăcită pe la vreo cusătură și alte astfel de scăpări inofensive. Îi poți pune și airbag. N-am încercat Ingenios construit din punct de vedere al aerisirilor – ai foarte multe posibilități de configurare Raportul calitate-preț este unul bun. Așadar, dacă vrei un costum versatil, cu precădere pentru zile calde, dar pe care să-l poți folosi tot timpul anului și dacă nu vrei să cheltuiești o avere, te poți baza pe Crossover. Îl găsești la Motor-Team.

      Sursa
×