Am trecut prin multe alături de Panzer-ul meu de încredere – BMW F 800 GS. Peste 35.000 de kilometri în trei ani și jumătate, un rally-raid, plus tot felul de alte aventuri. Care sunt concluziile după cel mai complet test posibil?

foto: Adrian Cobzașu, Claudiu Ionescu

Multe dintre motocicletele pe care le testăm pleacă de la noi înainte ca să fi apucat să le încercăm în absolut toate felurile posibile. Și acesta e un lucru bun, în anumite privințe. De exemplu, nu aș vrea să fac un crash-test cu o motocicletă împrumutată, fie ea și asigurată complet (deși am făcut asta involuntar de vreo două ori). Pe de altă parte, de multe ori îmi pare rău când returnez o motocicletă unui importator sau dealer fără să fi apucat să fac cu ea un anume lucru pe care mi l-aș fi dorit (fie un drum mai lung sau o tură pe circuit), de obicei din lipsă de timp.

Ei bine, nu se poate spune asta despre propriul meu BMW F 800 GS, pe care l-am cumpărat la finalul lui 2015 de la BMW Motorrad România, prin intermediul dealerului Automobile Bavaria. Fusese o motocicletă de test în 2014 și avea cam 8.000 de kilometri la bord. Fiind motocicleta mea, nu a trebuit s-o dau nimănui înapoi. În plus, pentru că lucrez în acest minunat domeniu din mai multe ipostaze (jurnalist moto și instructor la Rider Academy), fac multe drumuri pe două roți, în toate condițiile imaginabile. Apoi, pentru că am obsesia de a-mi împinge mereu limitele mai departe și de a încerca lucruri noi pe două roți, am inventat și câteva situații noi și interesante pentru o motocicletă enduro-touring destul de „normală”.

Astfel, în 2016 am terminat un rally-raid deloc ușor (Serres Rally) în șaua Panzerului meu. De fapt, de atunci mi-a și venit ideea poreclei Panzer, pentru că felul în care a rezistat la solicitări pentru care este clar că nu a fost făcut m-a uimit. Și tot atunci m-am atașat definitiv de motocicletă. Până atunci eram mulțumit de ea, nu încape vorbă, dar nu încântat. Asta și pentru că mă gândeam mereu la fratele mai mare, R 1200 GS, pe care mi l-aș fi dorit, de fapt. Dar la Serres Rally un R 1200 GS nu ar fi terminat nici măcar prima zi, darămite tot raliul (decât, eventual, dacă era pilotat de vreun Chris Birch). Al meu F 800 GS a rezistat eroic la o mulțime de trânte, plus teren extrem de dificil, urcări interminabile cu ambreiajul patinat, zile întregi de mers la temperaturi ridicate, prin praf, noroaie, pietre și râuri. Singura problemă a fost apa care a țâșnit din vasul de expansiune în penultima zi, după o urcare interminabilă pe noroi, la viteză mică, cu motorul turat. Am stat cinci minute să se răcească, apoi am pornit din nou. Nu s-a mai întâmplat.

De-a lungul raliului, nu am avut nevoie de operații complexe de întreținere sau de reparații. Atunci când adversarii mei cu motociclete de enduro desfăceau la ele de zor, eu doar curățam, întindeam și ungeam lanțul, curățam filtrul de aer și cam atât. Am făcut un schimb de ulei la jumătatea raliului și am schimbat un pneu spate tot atunci. În rest, doar forjă pe potecile din munții Greciei.

Am mers și pe circuit, făcând câteva intrări pe AMCKart în acum doi ani. Deși roata de 21 de inci de pe față nu este ideală pentru forțat ritmul pe viraje, odată ce te obișnuiești cu senzațiile destul de vagi pe care le transmite trenul față la înclinări mari, reușești să menții un ritm foarte bun. Acolo, pe pistă, am atins pentru prima dată scărițele pe asfalt, căci trebuie spus că libertatea de înclinare a acestui GS, fiind o motocicletă înaltă și îngustă, e absolut impresionantă.

Ce aș îmbunătăți? În primul rând, pentru drumuri lungi aș vrea un parbriz mai mare (e în plan), o șa mai confortabilă (am șaua Comfort împrumutată de ceva vreme, o voi recupera) și ceva mai puține vibrații. La drum întins, cu viteze susținute, Panzerul nu-ți oferă un confort demn de un tourer, așa cum o fac frații mai mari cu motor boxer. Apoi, pentru folosire intensivă, ar trebui suspensii pe măsură. Acestea sunt cam moi și nu amortizează cine știe ce. Sunt OK pentru plimbat, dar nu pentru mers tare pe asfalt sau în off-road. Aș vrea și ceva mai mult cuplu din partea motorului. Acesta trage foarte bine pentru off-road, păstrând o motricitate excelentă, dar la ieșirea din viraje de viteză medie, câteodată trebuie să accelerez la maximum ca să am parte de forța de care am nevoie. Noul BMW F 850 GS bifează foarte multe dintre aceste căsuțe (mai mult cuplu, mai puține vibrații, suspensii de calitate mai bună, senzație mai bună pe roata față pe viraje și în off), dar prețul acestuia se apropie destul de mult de R 1250 GS și complexitatea semnificativ mai mare decât a motocicletei mele parcă mă descurajează. O mare parte a farmecului lui F 800 GS este simplitatea și aerul de vehicul indestructibil (aspect testat intens de mine până acum).

Din punctul de vedere al fiabilității, nu am de ce să mă plâng. Am avut la un moment dat o pană de cauciuc, în 2017 era să rămân în drum pentru că mi se slăbise o bornă de la baterie și motocicleta avea momente când nu voia să pornească (dar mi-am dat seama repede despre ce era vorba și am remediat problema) și în iarna 2017-2018 am constatat că nu funcționează încălzirea în ghidonul drept, problemă remediată rapid la Mototehnica. Asta în aproape 43.000 de kilometri parcurși în toate condițiile imaginabile, de la -10 la +40°C, două ierni petrecute sub zăpadă și prin oraș (când nu era zăpadă), un rally-raid, forjă pe viraje și utilizare ocazională ca stunt-bike. Panzer über alles!

Multiple îmbunătățiri

Nu m-am abținut și am adăugat diverse piese și accesorii pe GS-ul de 800, pentru a-l personaliza și pentru a-mi satisface mie câteva fetișuri mai vechi. Astfel, avem:

Crash-bar SW Motech

Cumpărat de la Mototehnica (actualmente Moto Hub) în 2016, înainte de Serres Rally. Util, solid, deloc scump. Și-a îndeplinit misiunea cu succes în cele peste 10 trânte pe care le-am luat în raliu. Pe asfalt am reușit să nu cad până acum, dar au avut grijă vreo doi prieteni să mă „rezolve”. Crash-bar-ul e în continuare la locul lui, julit pe toate părțile. Verdict: excelent.

Scut metalic motor

Scopul pozelor în wheelie este, de fapt, de a arăta minunatul scut metalic.

Scutul metalic este din catalogul de accesorii originale BMW și s-a dovedit foarte util în off-road. Am dat cu „burta” de pământ de câteva ori și, de multe ori, am luat pietre zburătoare în partea de jos a motocicletei, dar scutul a protejat excelent motorul. Verdict: excelent.

Apărători de mâini

Tot originale BMW, au rezistat foarte bine, deși au cicatricile specifice unei vieți grele. Am luat o mulțime de trânte, nu s-au deformat, nu s-au rupt și au protejat manetele de frână și de ambreiaj, care nu mi s-au rupt niciodată. Am avut la un moment dat o problemă cu un șurub de prindere al părții de plastic, care s-a desfăcut singur din cauza vibrațiilor. Verdict: foarte bun.

Tobă sport Akrapovic

Toba Akrapovic din catalogul BMW a ajuns la mine mai degrabă printr-un concurs de împrejurări, cu contribuția semnificativă a prietenilor de la Mototehnica. Asta pentru că, oricât de mult mi-ar plăcea tobele Akrapovic, nu aș da 600 de euro pe o tobă, din principiu. Toba sună frumos, dar nu deranjant, nici pentru mine, nici pentru lumea din jur. Arată bine și e mai ușoară decât cea originală. Verdict: melodios.

Filtru de aer sport

Cumpărat de la Mototehnica și montat la ei în service, înainte de Serres Rally. Teoretic lasă mai mult aer să intre în motor, dar nu pot spune că am simțit o diferență semnificativă (prima dată când l-am montat aveam toba stock și la fel și electronica). Verdict: Greu de spus.

Wunderlich Performance Controller

Cutiuța electronică de la Wunderlich are scopul de a îmbunătăți livrarea puterii și a cuplului motorului cu doi cilindri. În combinație cu toba și filtrul sport, pot spune că răspunsul la accelerare este acum mai prompt și mai precis, iar cuplul la turații medii și înalte s-a îmbunătățit. Modulul Performance Controller este ușor de reglat și costă 249 de euro. Verdict: pentru perfecționiști.

Ram Mounts X-Grip

Tot de la Mototehnica am cumpărat și prinderea pentru telefon X-Grip. Foarte utilă și ușor de folosit, dar trebuie să nu uiți să scoți telefonul de acolo dacă începe să picure. Și, dacă nu ai grijă să pui telefonul bine în suport, poți să-l pierzi, cum mi s-a întâmplat mie, pe Valea Oltului, la 120 km/h. Verdict: Util.

Topcase BMW Vario

Mai rezistent decât pare, topcase-ul Vario și-a dovedit utilitatea în repetate rânduri. Mărimea este ajustabilă, prin intermediul unui levier din interior. Dar nu văd sensul de a-l micșora, pentru că diferența nu este foarte mare. De asemenea, topcase-ul este încăpător, dar fix suficient de mic cât să nu poți închide o cască în el. Verdict: Foarte bun.

Arcuri progresive Hyperpro

Au costat 600 de lei, dar nu mi-a părut rău niciun moment de această cheltuială. În combinație cu ulei de furcă ceva mai gros, fac suspensia față ceva mai fermă, mai ales în situații extreme (denivelări mari în off-road, frânări foarte puternice pe asfalt). De asemenea, parcă feelingul pe roata față este îmbunătățit la intrarea pe frâne în viraj. Verdict: recomandabil, dacă vrei să pilotezi dinamic.