Pole-position-ul său de la Jerez (în postura de cel mai tânăr autor de pole din istoria Motomondialului) ne-a uimit pe toți, dar francezul are și două „fastest lap” în cursă cu Yamaha M1, în doar cinci etape disputate până acum. Cine este Fabio Quartararo?

Este cel mai tânăr pilot din MotoGP, a împlinit 20 de ani în aprilie. E foarte precoce: a fost cel mai tânăr câștigător de campionat în CEV (campionatul Spaniei, anticamera Motomondialului) și pentru el s-au schimbat în 2015 regulile de participare în clasa Moto3 din GP. Asta pentru că nu împlinise încă cei 16 ani necesari pentru a lua startul în cursele clasei mici a Motomondialului, dar s-a introdus o excepție pentru campionul CEV (care, ce să vezi, era chiar el, și chiar pentru a doua oară consecutiv).

Apoi s-a pierdut puțin, dar astăzi Fabio Quartararo este, pentru toată lumea, revelația anului în clasa regină. După cinci curse a obținut deja un pole-position și două „fastest laps”. Și să nu uităm că, la Jerez, era al doilea, după Marquez, în momentul în care schimbătorul de viteze i s-a blocat, în turul 14, forțându-l să abandoneze.

Quartararo este francez din Nisa, dar familia sa are origini siciliene, din Palermo. Sunt foarte mulți Quartararo în Sicilia și, după nume, se pare că se trag din neamuri de olari, mulți dintre ei emigrând între cele două războaie mondiale în sudul Franței.

Tatăl lui Fabio, Etienne, a fost și el pilot. A apărut pe locul 17 în grila Marelui Premiu al Franței din 1986, la Castellet, la clasa 250. Micul Fabio a primit prima motocicletă la patru ani, apoi a alergat în primele sale curse și, foarte repede, s-a mutat în Spania. La nouă ani, tânărul pilot câștiga clasa 50 a Cupei Promovelocidad, apoi clasele 70, 80 și Pre Moto3 în campionatul mediteranean. În 2013 debuta în CEV și câștiga titlul la doar 14 ani și 217 zile. Anul următor repeta isprava, cu nouă victorii din 11 curse.

„Dinamită pură”, îl caracteriza revista spaniolă Solomoto. Atunci devenea El Diablo și trecea în campionatul mondial. Nu avea încă 16 ani atunci când se suia în șaua motocicletei Honda de Moto3 la Jerez și se confirma drept fenomen. În 2015 urca repede pe podium în America, cu un loc doi, ispravă repetată la Assen, apoi lua și două pole-position-uri, dar o accidentare la Misano l-a obligat să rateze două curse. La finalul anului era al zecelea în clasamentul mondial și, de la echipa Estrella Galicia trecea la echipa Leopard, pe KTM.

Părea să progreseze în carieră, dar s-a pierdut în acel sezon, terminând al 13-lea, cu două locuri patru drept cele mai bune rezultate. În 2017 trecea la Moto2 cu cadrul Kalex al echipei Pons. Era foarte rapid în antrenamente, dar nu a reușit niciun rezultat mai bun de un loc șase, așa că îi scădea cota văzând cu ochii. Dar nu și din punctul de vedere al lui Luca Boscoscuro, care a fost impresionat de talentul lui Fabio și a semnat cu el ca să alerge pe cadrul său Speed UP. Ce i-a plăcut la tânărul francez? Și cum l-a adus înapoi pe calea cea bună?

„L-am vrut foarte tare în echipă,” confirmă Luca Boscoscuro,„pentru că eram sigur de talentul său. Pentru mulți el fusese doar o senzație trecătoare pentru că avusese două sezoane mediocre după debutul cu mare tam-tam. Dar nu era deloc așa! Sigur, trebuia să avem grijă de el, să-i reîncărcăm bateriile. Cine se ocupase de el până atunci nu înțelesese că avea nevoie de stabilitate și, schimbând echipa și motocicleta în fiecare an, nu avea parte de asta..”

Astfel, echipa italiană a reușit să-l ajute să revină la forma care îl consacrase cu ani în urmă și Boscoscuro, evident, ar fi vrut să-l mai țină un an, ca să mai câștige la Moto2. Dar relația cu echipa a rămas excelentă.

„Mereu vine să ne salute, există afecțiune și respect acolo. Ca om, este un băiat extraordinar, chiar prea bun. Și tot așa un om frumos este și tatăl său. Și, ca pilot, îți poate spune mereu ce se întâmplă cu motocicleta. E foarte sensibil la reglaje, pilotează foarte curat, poate să-ți facă același timp pentru 20 de tururi consecutive. Un talent incredibil, care are nevoie doar de continuitate.”

Sezonul 2018 cu Speed UP. În a șaptea etapă, la Barcelona, a venit primul pole-position și o frumoasă victorie, în luptă cu un Miguel Oliveira foarte motivat. Apoi Fabio a terminat al doilea în Olanda și a câștigat din nou în Japonia, cursă din care a fost descalificat în cele din urmă, pe motiv de presiune prea joasă în pneuri.

Acum toată lumea știe de ce e în stare Qutarararo și el este deja un pilot de MotoGP. Wilco Zeelenberg l-a interceptat și francezul aleargă în acest sezon pe o Yamaha M1 a noii echipe Petronas Yamaha SRT.

„Cu viteza unei motociclete de MotoGP,” spunea după primul contact cu M1, „te obișnuiești destul de repede. Frânarea este punctul dificil. Cu discurile din carbon, frânăm cam tot acolo unde frânam cu motocicleta de Moto2, deși ajungem în acel punct cu viteză mult mai mare, uneori chiar cu 50 km/h mai tare…”

Fabio și-a găsit ritmul foarte rapid pe o motocicletă de mondial, confirmându-se astfel din nou că Yamaha este cea mai facilă motocicletă din grilă pentru un debutant. Dar piloții cu experiență nu-și împart foarte mult cunoștințele cu cei tineri.

„Între piloții Yamaha,” spunea Fabio pentru Motorsport, „se vorbește foarte puțin despre motocicletă, chiar și cu Morbidellli am destul de puține discuții despre tehnică, dar fiecare pilot are la dispoziție datele celorlalți trei. Îmi amintesc că, în Qatar, am comparat datele mele cu cele ale lui Vinales și am înțeles că pot să fiu mult mai eficient la intrarea în viraj, cu maneta de frână apăsată. Acolo făcea Maverick diferența.

Și apoi mai e și Rossi, un punct de referință pentru piloții Yamaha.

„Valentino? Cu doar câțiva ani în urmă,” spune Fabio zâmbind, „îl așteptam ore întregi în fața boxei pentru o fotografie și nu mi-aș fi imaginat vreodată că voi alerga cu el pe aceeași pistă. Să ajung în MotoGP a fost întotdeauna visul meu și să fiu în spatele lui Rossi, cum mi s-a întâmplat de mai multe ori în antrenamente, este întotdeauna o emoție puternică.”

În prima cursă, în Qatar, Fabio s-a calificat al cincilea, dar motorul i s-a oprit chiar înainte de start și a fost nevoit să pornească de pe linia boxelor. A terminat pe 16 și în turul al treilea a făcut cel mai rapid tur al cursei. Apoi a avut două curse mai puțin remarcabile, în Argentina (unde a terminat pe opt) și în Texas (al șaptelea). În prima cursă din Europa, la Jerez, Quartararo a intrat în istorie ca cel mai tânăr autor de pole-position din istoria clasei regină, apoi a mers mult timp pe doi, în spatele lui Marquez , cu timpi pe tur excelenți, dar motocicleta sa Yamaha a cedat în turul 14. În Franța, în cursa de casă, după un start complicat de pe a zecea poziție a grilei, a recuperat bine până pe opt și, în turul 20, semna cel mai rapid tur al cursei.

Încă un detaliu extrem de interesant: Fabio Quartararo a făcut toate aceste lucruri fără să fi căzut vreodată cu o motocicletă de clasă regină până acum. Să-l vedem la Mugello!