Nu e primul nostru contact cu Yamaha Niken, dar, dacă ni s-a dat ocazia, am făcut niște kilometri serioși în șaua bizarului vehicul nipon, ca să vedem de ce ne-am dori așa ceva. Așadar, iată concluziile noastre după câteva sute de kilometri în toate condițiile imaginabile.

foto: © icsPhoto / Mosloc Andrei

M-am mai dat cu Yamaha Niken puțin și anul trecut, cu ocazia unui scurt test la lansarea oficială pentru România a modelului cu trei roți din Iwata, pe lângă Poiana Brașov. Anul acesta, Motodynamics, importatorul Yamaha în România, a adus un model pe care ni l-a pus la dispoziție pentru mai mult timp, așa că ne-am suit în șa și i-am dat gaz către munte, ca să vedem mai bine ce știe să facă neconvenționalul vehicul.
Yamaha Niken este, în primul rând, o dovadă de curaj a producătorului japonez. Atunci când majoritatea producătorilor se bat cu pumnii în piept pentru câțiva cai în plus, un sistem electronic adăugat sau o serie de culori noi, Yamaha vine cu o motocicletă care are o roată în plus, cu suspensie cu tot! Cum era de așteptat, într-o lume teoretic neconvențională, dar totuși atât de tradiționalistă cum este cea moto, un vehicul atât de neobișnuit nu este bine primit. În niciun caz de la prima vedere, cel puțin. Și Yamaha Niken nu face excepție, asta și pentru că are un look care tinde să împartă părerile. Are o parte frontală agresivă, dar nu arată nemaipomenit din orice unghi și roata în plus pe față tinde să îi facă pe mulți bikeri vajnici să declare sus și tare: „Ce fel de motociclist este ăla care are nevoie de trei roți?”

Un răspuns la întrebarea respectivă ar fi: „Acela care vrea să meargă tare în condiții îndoielnice: asfalt ud, denivelat, cu praf.” Căci am ales un drum foarte interesant pentru a testa Niken: o bucată de asfalt din Buzău, care trece prin Sărata Monteoru și ajunge în satul Leiculești. E interesant pentru că, teoretic, e ideal pentru motociclete: virajat, peste dealuri, prin pădure, cu trafic foarte puțin. Pe de altă parte, este plin de capcane și denivelări, iar pe margini este mereu un strat de nisip cu grosime și lățime variabilă. Așadar, e un drum frumos, nu încape vorbă, dar, cu o motocicletă normală, nu prea poți să „te dai”, trebuie să mergi conservator și precaut pentru că sunt mult prea multe șanse s-o sfeclești dacă te avânți. Cu Niken, însă, odată ce te obișnuiești cu utilajul, poți ține un ritm incredibil de tare, fără să riști cine știe ce. Asta pentru că trenul față, cu cele două roți, îți transmite o încredere fenomenală și îți permite să iei denivelări, nisip și zone dubioase, puțin aderente, fără emoții.

Dar să începem cu începutul. M-am suit pe Yamaha Niken la sediul Motodynamics de pe centura Bucureștiului și, în tandem cu prietenul Andrei Mosloc, maestru fotograf, călare pe un Tracer 900, i-am dat bice către zone mai virajate și mai pitorești decât împrejurimile capitalei. Un mod în care n-am apucat să testez foarte bine acest model a fost la drum lung, pe linii drepte. Abilitățile de tourer ale lui Niken sunt incontestabile căci, chiar și cu parbrizul mic, poate susține foarte bine o viteză de croazieră decentă pe autostradă (130-140 km/h) în condiții de confort deplin. Nu vibrează mult, are ampatament lung și se comportă bine și pe drumuri mai denivelate. Varianta GT va fi, cu siguranță, un tourer excelent, cu ale sale cutii laterale și cu parbrizul înalt. Senzația trenului de rulare față este foarte asemănătoare cu a unei motociclete convenționale, dar ai nevoie de o perioadă de acomodare, căci senzațiile sunt mult diluate atunci când mergi lejer și nu pui presiune pe față. Dar motocicleta se comportă natural și echilibrat în trafic, te poți chiar strecura destul de bine, deși fața motocicletei este destul de masivă. La viteze mici, poți întoarce într-un spațiu foarte strâns, dar, dacă ești mai scund defel, nu vei ajunge foarte bine cu picioarele jos. Asta nu pentru că șaua ar fi nemaipomenit de înaltă, dar mai degrabă pentru că este și foarte lată și îți consumă mult din lungimea picioarelor. Dar, cu puțin curaj și o brumă de tehnică, te poți juca cu Niken la viteze mici fără probleme. Motocicleta se comportă chiar surprinzător de bine la viteze mici pentru un vehicul atât de lat și de lung.

Motorul cu trei cilindri de pe MT-09 este legendar și nu are nevoie de cine știe ce prezentare, căci îi aducem laude de fiecare dată când testăm o motocicletă echipată cu acest tricilindru de 847 cmc. Are cuplu de jos până sus, are caracter și îți ridică pulsul de fiecare dată când tragi de gaz. Avântul propulsorului este puțin domolit de cele 263 kg la plin ale motocicletei, dar încă trage tare și, la peste 3.000 rpm, chiar se mișcă excelent. O mare parte din distracția pe care o simți pilotând un Niken vine de la acest motor entuziasmant. Are un arbore cotit cu 18% mai greu și raportul său primar de transmisie a fost scurtat puțin pentru a compensa greutatea în plus a motocicletei, dar sunetul evacuării și pofta de turație a tricilindrului au rămas la același nivel.

Ac de păr în urcare, cu nisip și umezeală pe jos, fără vizibilitate. Niken îți spune: „Dă-i mai tare!”

Cum spuneam, însă, trucul care îi iese cel mai bine lui Niken este felul în care face drumurile cele mai întortocheate, mai dificile, pline de capcane, neluminate și nemarcate, să pară secțiuni de viteză. Pur și simplu îți transmite încredere și tragi de parcă n-ar mai exista ziua de mâine. Singurul lucru care te limitează este suspensia spate care începe să țopăie la un moment dat. Fața rămâne plantată orice ai face. Dacă observi o groapă plină de nisip, trebuie s-o ocolești doar suficient cât una dintre roțile față să fie pe asfalt decent. Simți denivelarea, simți că una dintre roți nu are aderență, dar motocicleta nu doar că nu te stresează, ci rămâne fără probleme pe trasa pe care i-ai impus-o. Pilotul britanic Gary Johnson, câștigător la Isle of Man TT, a spus că, în condiții de pistă udă, ar fi mai rapid cu o Yamaha Niken (cu pneurile normale pe față și cu pneu de ploaie pe spate) decât cu motocicleta sa de cursa (Yamaha R6), încălțată cu gume de ploaie. Asta ca să vă faceți o idee de câtă siguranță îți dă acest tren de rulare față cu două roți, două perechi de furci și paralelogram deformabil Ackerman.

Bord complet digital, destul de ușor de urmărit. Există trei moduri de pilotaj setabile de la ghidon și două niveluri pentru sistemul de control al tracțiunii.

Privind prin prisma asta, e chiar un lucru bun că te limitează suspensia spate, căci altfel ai ajunge să mergi peste tot cu viteze mult mai mari decât ar fi sănătos, atât pentru tine, cât și pentru permis.
Frânele au ceva forță și sunt ușor de dozat, dar mi-aș fi dorit chiar mai multă putere de decelerare atunci când tragi tare de manetă. Frâna față poate fi combinată fără probleme cu înclinarea motocicletei, mult mai mult decât la o motocicletă convențională.
Așadar, tocmai am stabilit, pare-se, că Yamaha Niken este o motocicletă sport-touring foarte competentă, polivalentă și interesantă. Îi lipsesc câteva dotări ca să fie cu adevărat confortabilă la touring, dar acestea se pot adăuga fără probleme (una dintre ele este parbrizul mai înalt). Atât pilotul, cât și pasagerul au o poziție în șa spațioasă și confortabilă și, pe drumuri de calitate îndoielnică, unde îți crește pulsul în șaua oricărei motociclete convenționale, cu Yamaha Niken tragi de gaz cu încredere, complet relaxat.

Rămâne doar problema esteticii. Mie, unuia, mi se pare că arată interesant (deși n-ar putea fi acuzată vreodată că este o motocicletă frumoasă), dar cu siguranță nu este pe placul tuturor. Și, la 15.000 de euro, nu este nici tocmai ieftină, deși, dacă luăm în considerare și calitatea fabricației și a finisărilor, plus câte poți face cu motocicleta, deja prețul pare mai mult decât acceptabil. Dar cu ocazia acestui test mai lung, cu întoarcere pe o furtună violentă (unde am descoperit că Niken se descurcă excelent pe vânt lateral puternic și pe ploaie torențială), am constatat că Yamaha Niken este mai mult decât un fun-bike făcut pentru viraje întortocheate de pasuri montane. E un sport-tourer, cu accent pe sport, polivalent și cu un oarecare caracter. Care arată complet diferit de orice altă motocicletă de pe stradă.

Acesta este genul de drum pe care Niken excelează: suprafețe dubioase, nisip, denivelări. Cu Niken poți să mergi sportiv acolo unde orice altă motocicletă te face să lași gazul.

DATE TEHNICE

Motor   3 cilindri în linie, DOHC, 847 cmc, 4 timpi, răcit cu lichid

Putere maximă 115 CP la 10.000 rpm

Cuplu maxim      87,5 Nm la 8.500 rpm

Transmisie          cutie de viteze cu 6 trepte, finală cu lanț

Supensii               spate monoamortizor cu pârghii, față 2 roți cu 2 jambe fiecare, paralelogram deformabil Ackerman

Frâne    față 2 discuri de 298 mm, spate 1 disc de 282 mm

Masă proprie     263 kg cu plinurile făcute

Preț       15.000 euro (www.yamaha-motor.ro)