Acum un an, JD Beach obținea prima victorie pentru o Yamaha cu doi cilindri în competițiile americane de Flat Track după o pauză de 30 de ani. Și o făcea cu o motocicletă deosebită – o Yamaha MT-07 DT.

Ce este, de fapt, un MT-07 DT? Practic, e o motocicletă-prototip construită pentru cursele de Flat Track (competiții pe piste plate de pământ, de obicei ovale, unde se derapează mult), având la bază un motor de Yamaha MT-07. Multiplul campion de motociclism viteză Tommy Hayden (fratele mai mare al regretatului Nicky Hayden) este șeful programului de competiții de flat track al echipei Estenson Racing Team și ne poate explica mai bine ce înseamnă o motocicletă de flat track pregătită conform regulamentului clasei Super Twins (pentru motoare cu doi cilindri):

„Din punctul de vedere al șasiului, este foarte similar cu ce se întâmplă în MotoGP, toate sunt prototipuri. Motocicleta noastră are fiecare piesă a ciclisticii făcută la comandă, căci regulile au foarte puține restricții în această privință. Motorul aș spune că e similar cu ce se întâmplă în World Superbike. Începe ca un motor de serie, dar nu mai rămâne mare lucru de serie când l-am terminat de preparat. Chiar și piesele care nu sunt înlocuite sunt modificate. Se schimbă și cilindreea. Singurul lucru care rămâne intact este blocul motor, în rest totul este schimbat sau modificat.”

Deși echipa Estenson Racing este cea care a debutat cu motocicleta în competițiile americane de flat track, dezvoltarea a început ca proiect al Yamaha Motor Corporation USA (YMUS), conceput de managerul diviziei de competiții, Keith McCarthy. A avut loc o creștere subită a interesului pentru motorul noii MT-07 (care se numea pe atunci FZ-07 în SUA) pentru cursele de flat track și McCarthy și-a dat seama de potențialul motocicletei japoneze în acest sport.

Așa că divizia americană Yamaha s-a apucat de modificat motorul, optimizându-l pentru flat track. Chiulasa a fost realizată de Vance & Hines, arborii cu came de Web Cam și admisia de YMUS. Evacuarea era produsă de Graves, iar motorului i-a fost crescut alezajul (fiind folosite și alte pistoane), pentru o creștere a cilindreei până la aproape 750 cmc (limită impusă de regulament).

A urmat ciclistica. Mai întâi, McCarhy a încercat un cadru produs de californienii de la C&J, pentru a proiecta un cadru special pentru Yamaha, dar nu i-a plăcut rezultatul. Până la urmă, chiar unul dintre managerii de la Yamaha USA, Derek Brooks (fost pilot de flat track) a construit un cadru împreună cu Jeff Palhegyi.

Motocicleta-concept rezultată a fost expusă la standul Yamaha de la AIMExpo 2015, cu o schemă coloristică superbă din era Kenny Roberts. A atras atenția, apoi a fost testată și ajustată, obținând rezultate îmbucurătoare pe pistă. Fix în acea perioadă, un om de afaceri de succes, Tim Estenson, își crea o echipă de flat track și opta pentru Yamaha, marca alături de care își făcuse debutul în tinerețe.

Echipa lui Estenson a preluat proiectul și l-a dezvoltat, cu ajutorul lui Palhegyi la partea de ciclistică.

Echipa și- arătat potențialul de la început, cu un podium pentru Jake Johnson în prima cursă a sezonului, la Daytona, apoi acea primă victorie adusă de JD Beach. A urmat o dublă cu Beach și Johnson pe primele două locuri la Buffalo Chip TT (cursă mai complexă, cu viraje și o săritoare). În flat track-ul american, cursele variază foarte mult. Există trei tipuri de ovale: de o milă (1,6 km), jumătate de milă (800 m) și Short Track (undeva la 400 m), plus traseele de TT, cu viraje de diferite raze în ambele direcții și sărituri.

E foarte complicat să faci o motocicletă care să meargă bine în toate aceste situații, mai ales când te gândești că pista se schimbă de la un tur la altul (apar alte trase, în funcție de cum se creează șanțuri și se tasează sau se spulberă pământul).

„Cred că lucrurile evoluează în flat track”, spune McCarthy. „Factorul care limitează acum motocicletele, indiferent cât de puternice ar fi, îl reprezintă pneurile. Avem un campionat monomarcă în materie de pneuri și acestea au limitele lor, dar sunt destul de constante și nu fac o diferență mare de la o motocicletă la alta sau de la o echipă la alta. E important ca motocicleta să aibă cât mai mulți parametri reglabili, să poți regla rigiditatea pentru a obține cât mai multă aderență pe accelerație de la pneuri. Pentru asta e importantă și plaja de turație unde ai puterea.”

Sezonul 2020 de flat track a fost întrerupt și el din cauza pandemiei de coronavirus, dar echipa Estenson Racing Team abia așteaptă să iasă din nou pe pistă cu o motocicletă care s-a transformat dintr-un modest naked entry-level într-o bestie care derapează la peste 170 km/h pe ovalele de o milă.