Mergi la conţinut

Freerider

  • postări
    4.271
  • comentarii
    0
  • vizualizări
    299.805

Eu și ciclocrosul: povestea unei biciclete de suflet…

Autentifica-te  
freeriderro

159 vizualizări

1450276_929397473757009_869558375733402557_nUneori în viaţă ne alegem cu câte ceva mai deosebit, altfel, ieşit din tiparul normal al  cotidianului. Ceva ce ar putea fi chiar o… bicicletă! Cam aşa s-ar putea încadra în viaţa mea Furia Roşie, o bicicletă modestă dar cu suflet mare. Da, am în colecţie şi am avut biciclete performante (nu aşa performante ca alţii, nu pun preţ prea mare pe asta), dar bicicleta mea roşie, cu toată simplitatea şi modestia ei, este cea pe care am parcurs cei mai mulţi km, ba chiar şi… cele mai multe diplome la concursuri!

564279_10150953864240990_273425426_nPovestea ei începe acum vreo 10 ani, când socrul meu m-a rugat să îi găsesc o bicicletă să meargă cu ea la pescuit. El locuieşte în apropierea Oltului, avea nevoie de ceva simplu şi rezistent. Cum de-abia plecasem din Cluj pe drumul Bucureştiului, am căutat la un atelier din cartier care aducea mereu loturi mari de biciclete second hand. Vechi şi ponosite, majoritatea erau fier vechi, dar câteva erau totuşi utilizabile, ba chiar mai apărea şi câte una mai performantă. Bicicleta mea roşie nu a fost una dintre acestea, a fost doar o bicicletă banală. Cadru din oţel, ghidon drept, aripi de protecţie şi portbagaj. O veche transmisie 3×8 încă funcţională ar fi trebuit să fie mai mult decât era necesar. Era o Kona Yee-haa, model mai vechi de cross, cu ghidon drept, cadru din oțel și o transmisie Shimano Altus destul de veche. Bicicleta avea aripi și portbagaj. A fost perfectă pentru ce era nevoie!

2k-yeehaDar din păcate, odată ajunsă la destinație, bicicleta nu a fost folosită cum am preconizat ci a stat mai mult părăsită într-o magazie, plină de praf. Așa că imediat ce ne-am apucat să construim la casă, am luat-o înapoi și am lăsat-o muncitorilor ca să aibă cu ce să se deplaseze până la magazinul alimentar. Între timp casa s-a ridicat iar bicicleta a fost părăsită din nou într-un colț de curte…

13094403_1327445940604100_6466469377452387697_nMomentul ei salvator s-a numit Prima Evadare, mai exact ediția 2011, prima la care am decis să particip. Mi-a plăcut mereu ideea din spatele acestui concurs, dar niciodată nu l-am considerat un traseu de MTB, simțeam că nu e corect față de bicicleta mea de munte să o bag acolo. Astfel, mi-a venit ideea unui ciclocros! Dar de unde un ciclocros? Și cum mă gândeam așa, privirile mi-au căzut pe Kona cea roșie și părăsită…

306384_316211361729017_1181986483_nZis și făcut! Un ghidon de cursieră și o pereche de manete Sora vechi pe 8 pinioane și primul meu ciclocros a fost gata. Am înlocuit roțile cu niște MAVIC Aksium care veniseră pe cursiera mea și pe care le înlocuisem, am cumpărat un set de anvelope și, într-un final, un set de frâne cantilever vechi. Cu mai puțin de 1000 lei incluzând bicicleta aveam primul meu ciclocros!

298495_205644882842646_565072604_nPrima Evadare 2011 a fost o revelație. Ciclocrosul se pare că e fix pe sufletul meu. O bicicletă capabilă dar nărăvașă, care face tot ce trebuie, dar nu îți dă nicio mână de ajutor pentru asta. O adevărată provocare.

300030_316485978368222_1879317259_n1743613_929404303756326_9202523869189002363_n316215_208728129200988_1466987426_nAu urmat multe ture și concursuri. Și multe podiumuri. De la concursuri de ciclocros până la concursuri de MTB cu secțiune de ciclocros, am luptat și am învins împreună. Argeș Autumn Race, concursuri mai mici prin Balotești, Campionatele Naționale de Ciclocros… Am luptat și am biruit împreună.

995957_705612702787430_1103075178_nO tură preferată a ei a fost mereu cea pe Vârful Omu! A ajuns acolo de mai multe ori și am coborât împreună pe grohotișurile de sub Cota 2000…

5634_805252189490147_1202304531_nÎn Pădurea Cernica, un lemn i-a rupt deraiorul spate original Altus. A primit în schimb unul Deore, mult mai performant!

312685_257426350974852_1953239950_nUn punct critic din viața ei a fost atunci când Horia Nițu, artistul care dă viață multor biciclete vechi și noi pictându-le în culorile lor originale sau în alte culori fanteziste, i-a oferit un aspect nou, personalizat!

12803054_1282057591809602_541060727380759491_nApoi a început naveta. Pentru antrenament, doi ani am făcut naveta la muncă pe bicicletă, aproape zilnic, pe un drum de 28 km. Ea și-a schimbat aspectul. Anvelopele cramponate au fost înlocuite cu unele de oraș antipană. Au apărut pe ea aripile de protecție. Și împreună, la 7 dimineața, băteam drumul spre muncă prin satele de la marginea Bucureștiului.

13178964_705646549537753_4946641930364509553_nAcum am terminat cu naveta. Și am revenit la Prima Evadare. Aripile au dispărut iar anvelopele cu crampoane au reapărut la locul lor. Și am biruit din nou prin noroaie pentru un nou loc în top 100, a treia oară. Și un loc 4 la ciclocros. Și parcă e așa fericită că am plecat din nou la luptă împreună… Probabil se credea deja pensionată, dar e departe de adevăr. O așteaptă o lădiță cu componente pe 10 pinioane pentru o viață nouă…

10346195_996658050349559_7093832288769796601_nNimeni nu știe ce alte aventuri ne așteaptă împreună… O bicicletă de oțel are viața ei, vraja ei, te atrage, are mereu ceva ce una din aluminiu sau din carbon nu va avea niciodată, ceva… nedefinit!

Mulțumesc fotografilor pentru toate pozele frumoase, unde nu e pus watermark nu mai știu peste tot cine e autorul. Dar îl țin minte pe Robert Ghintea care a fotografiat scena sărutului!


Sursa: Freerider

Autentifica-te  


0 comentarii


Recommended Comments

Nu există comentarii.

Creează un cont sau autentifică-te pentru a comenta

Trebuie să fii membru pentru a putea lăsa comentarii

Creează un cont

Înregistrează-te în comunitate. Este uşor!

Înregistrare

Autentifică-te

Ești deja membru? Autentifică-te aici.

Autentificare

×