Una din cele mai auzite şi citite întrebări ale MTB-iştilor începători dar şi a celor avansaţi este: “Eu ce anvelope să-mi pun?”

Dacă la cei cu experienţă întrebarea e de multe ori retorică, semnalând mai mult o nehotărâre decât o lipsă de informare, pentru începători cantitatea mare de modele şi versiuni de pe piaţă crează cu siguranţă confuzie! O să încercăm să vedem de câte tipuri sunt acestea, care sunt caracteristicile lor principale şi, mai ales, cum facem să alegem exact ce avem nevoie!

Mari, groase şi cu crampoane pare a fi reţeta ideală pentru un MTB. Dar situaţia nu e aşa simplă: uneori ne dorim tracţiune şi aderenţă şi tot ce vrem e să ajungem în siguranţă jos, alteori ne dorim ca bicicleta să fugă pe ultimii zeci de km până acasă şi suntem disperaţi de sunetul crampoanelor care trag greu pe asfalt… Exact ca în orice domeniu, nu există o soluţie universal valabilă, mereu este nevoie de un compromis, dar noi dorim să vă ajutăm cu sfaturi cât mai bune care să vă ajute în deciziile voastre!

Prima şi cea mai evidentă caracteristică a unei anvelope de MTB este profilul căii de rulare. Aici avem modele slick, de şosea, unele fără niciun crampon, la polul opus fiind anvelopele de noroi cu crampoane mari şi distanţare. De cele mai multe ori alegerea corectă este undeva între cele două extreme. Să vedem care ar fi tipurile principale de profile şi la ce ar fi ele potrivite:

Anvelopele slick de şosea

Pentru cei ce doresc să folosească MTB-ul exclusiv pe şosea (nu neapărat permanent, dar chiar şi pentru câteva ture), există anvelope cu profil asemănător cu cele de cursieră, fără crampoane şi eventual doar cu mici canale de evacuare a apei. Pentru cei cu roţi de 29 sunt potrivite chiar şi anvelopele de cursieră, dacă jantele nu sunt prea late. Genul acesta de profil merge bine şi pe drumuri pietruite sau de pământ cu condiţia să nu fie noroi sau umezeală. Exemplu: orice anvelopă road pe mărimea roţii.

Anvelopele semi-slick

În categoria asta intră anvelopele care au pe calea de rulare crampoane de foarte mici dimensiuni. Acestea sunt potrivite dacă pe lângă asfalt vă mai aventuraţi şi pe drumuri forestiere sau poteci fără dificultăţi prea mari şi fără pante abrupte. Sunt folosite şi în concursuri pe uscat de cei ce doresc greutate redusă. Exemplu: Continental Speed King, Schwalbe Furious Fred.

Anvelopele tip race

Acestea anvelope au crampoane de dimensiuni destul de mici pe mijlocul căii de rulare şi crampoane un pic mai mari pe lateral. Ele oferă viteză foarte bună de rulare, iar pe noroi sau în viraje intră în acţiune crampoanele laterale. Sunt folosite în special pe modelele de competiţie. Ele nu au totuşi o aderenţă adecvată pentru un începător pe trasee tehnice, deci cei mai neexperimentaţi ar fi mai bine să se rezume a le folosi doar în off-road uşor. Merg acceptabil şi pe asfalt, dar se uzează destul de repede. Exemple: Schwalbe Racing Ralph, Continental Race King, Maxxis Ikon, Michelin Wild Racer.

Anvelopele polivalente

Acestea au în general crampoane destul de serioase pe calea de rulare, dar aranjate astfel încât să nu mărească prea mult rezistenţa la înaintare. Ele sunt un compromis egal între aderenţă şi viteză. Dacă vreţi să mergeţi şi pe trasee tehnice dar nu aţi renunţa la ideea de bicicletă eficientă, un astfel de model ar trebui să fie prima alegere. Exemple: Continental XKing, Schwalbe Rocket Ron.

Anvelopele cramponate de XC

Genul acesta de anvelope oferă aderenţă perfectă în aproape orice condiţii, având crampoane suficient de mari pentru acest lucru. Rezistenţa la înaintare este destul de mare, dar totuşi încă se pot folosi la o cursă de XC fără probleme. Sunt anvelopele perfecte pentru cei ce doresc să se simtă în deplină siguranţă şi nu se grăbesc prea tare să termine tura. Exemple: Continental Mountain King, Schwalbe Nobby Nic, Michelin Wild Gripr

Anvelopele de freeride şi DH

Anvelopele de freeride şi DH seamănă oarecum cu cele cramponate de XC, dar crampoanele sunt mai mari şi nu sunt aranjate pentru un rulaj bun ci mai mult pentru aderenţă. Aceste anvelope trebuie folosite doar in scopul pentru care au fost proiectate: coborâri pe teren tehnic, orice altă utilizare pe plat sau pe urcări e o irosire inutilă de energie. Exemple: Continental Der Baron şi Der Kaiser, Schwalbe Dirty Dan şi Muddy Marry, Michelin Wild Rockr.

Anvelopele de noroi

Acestea sunt un tip specific de anvelope. Ele se găsesc în variante mai subţiri pentru XC sau mai balonate pentru DH sau trail. Caracteristica lor principală este calea de rulare cu crampoane mari şi rare, pentru aderenţă maximă fără să adune noroiul. Ele sunt de obicei mai înguste decât anvelopele uzuale, de multe ori cu un balonaj sub 2 inch. Dacă nu e noroi, ele introduc o rezistenţă mare la rulare, aşa că merită practic folosite doar în situaţii extreme sau atunci când noroiul se întinde pe mai mult din jumătatea traseului. Exemple: Schwalbe Dirty Dan, Continental Mud King, Maxxis Beaver, Michelin Wild Mud.

Balonajul anvelopei (lăţimea)

Cam toţi producătorii fac modelele de MTB în mai multe dimensiuni. Dacă diametrul de 26, 27.5 sau 29 ne este dat de bicicletă, balonajul este alegerea noastră, cu condiţia să intre în cadru. Tendinţa modernă este de a monta o anvelopă cât mai lată umflată la o presiune cât mai mică, pentru o rezistenţă la înaintare minimă şi o aderenţă maximă pe offroad. De asemenea, se practică montarea unei anvelope mai late în faţă. Pentru biciclete de XC, dimensiunile uzuale sunt de 2.1, 2.2 sau 2.25, eventual cu un 2.4 în faţă. Peste 2.4 sunt anvelopele pentru coborâre şi teren extrem, folosite în discipline ca DH. O categorie nouă este cea a modelelor +, cu balonaj de 2.8 sau 3.0. Acestea oferă o aderenţă fantastică şi o amortizare foarte bună, dar nu sunt la fel de eficiente la pedalat ca modelele de XC: O ultimă categorie este cea a anvelopelor peste 3, de FatBike, un tip separat de bicicletă ideal pe zăpadă, nisip dar nu numai. Un lucru interesant este că în general anvelopele de 27.5+ pot fi înlocuite la nevoie cu unele de 29×2.1, având acelaşi diametru extern.

Structura internă şi tipul cauciucului folosit

Odată ales un profil şi o dimensiune, anvelopele sunt disponibile în mai multe variante de calitate, în funcţie de structura internă şi de tipul cauciucului folosit.

Cele mai importante tipuri sunt anvelopele rigide şi cele pliabile. Cele rigide au structura metalică şi se pliază greu. Ele sunt foarte ieftine dar sunt şi rigide şi oferă un rulaj foarte prost. Modelele pliabile sunt net superioare, pentru un preţ de multe ori cu foarte puţin mai mare pentru variantele ieftine. Structura internă a modelelor pliabile diferă însă şi ea, atât prin material şi construcţie cât şi prin densitatea ţesăturii. Modelele ieftine au 60 tpi în timp ce modelele de top sar de 200 tpi, fiind foarte fine şi pliabile peste obstacolele din teren. Este bine să alegeţi un model cât mai performant conform cu bugetul.

Tipul cauciucului diferă de la un model ieftin la unul scump. Dacă la cele din partea de jos a gamei se foloseşte un cauciuc banal, la versiunile scumpe se folosesc materiale superioare cum ar fi Black Chilli Compound de la Continental sau GumX de la Michelin. Aceste materiale cresc mult preţul anvelopei, aşa că este bine să vă gândiţi înainte dacă chiar aveţi nevoie de un model atât de performant. În plus, materialele de competiţie sunt mai moi şi se uzează mult mai repede.

Din punctele astea de vedere, cred că o alegere bună pentru amatorii fără pretenţii de podium sunt modelele pliabile de bază. Anvelopele pe sârmă eu nu le-am înţeles niciodată: sunt rigide, rulează foarte prost şi fac pană imediat, nu le recomand nici duşmanilor.

Protecţia la pană

Toţi producătorii oferă diferite tipuri de protecţii la pană, atât pe calea de rulare cât şi pe lateral. Întotdeauna aceste protecţii îngreunează şi scumpesc anvelopa. Trebuie găsit de asemenea un echilibru între buget şi necesităţi. O anvelopă uşoară şi cu protecţie bună e foarte scumpă şi nu întotdeuna merită!

Tubeless ready/tubeless/normale

Anvelopele mai sunt catalogate şi după etanşeitatea lor. Modelele cele mai populare sunt cele tubeless ready, care au un strat etanş ce nu permite aerului să iasă prin structura lor, dar au totuşi nevoie de lichid antipană pentru a fi folosite. Modelele tubeless UST pot funcţiona şi fără lichid, deşi nu e recomandat, dar sunt foarte grele şi foarte scumpe. Practic sunt pe cale de dispariţie. Modelele mai ieftine normale sunt cele care trebuie alese dacă se doreşte folosirea unei camere. Acestea se pot monta şi tubeless, mai mult sau mai puţin uşor. Noi recomandăm întotdeauna la MTB montarea anvelopelor tubeless, datorită numărului mare de avantaje (rulaj bun, aderenţă sporită, confort mărit, protecţie la pană şi greutate mai mică).

După cum se vede, alegerea anvelopei potrivite nu e o treabă chiar uşoară, dar sperăm că indiciile pe care vi le-am dat vă sunt utile, mai ales dacă sunteţi proaspăt veniţi în lumea ciclismului şi copleşiţi de atâta marketing şi informaţie.

Sursa: Freerider