Mergi la conţinut

Freerider

Autentifica-te  
  • postări
    2.754
  • comentarii
    0
  • vizualizări
    21.561

Tendințele noi în proiectarea cadrelor de bicicletă

Autentifica-te  
freeriderro

24 vizualizări

Cadrul bicicletelor performante a suferit transformări importante în ultima vreme, în mare parte datorită evoluției proceselor de fabricație din fibre de carbon, dar și ca urmare a creșterii dificultății traseelor de MTB. O să încercăm să vă prezentăm câteva din caracteristicile bicicletelor moderne, specificând și la ce tip de biciclete se aplică.

Mondraker_Podium-Carbon-RR_carbon-xc-race-hardtail-mountainbike_completeForma generală a cadrului a avut de suferit. La MTB, se preferă un toptube mai lung și o pipă mai scurtă. Astfel, în combinație cu ghidoane din ce în ce mai late, rar sub 700 mm, bicicleta oferă un control foarte bun al direcției fără a pierde din performanța oferită de poziția sportivă, lungimea totală dintre șa și ghidon rămânând aceiași. La bicicletele sportive se preferă un headtube scurt, chiar cu pipă integrată, ca la acest model de la Mondraker.

2016 Specialized Enduro LaunchUnghiul furcii devine din ce în ce mai mic, la toate bicicletele, inclusiv la cele de șosea. Asta înseamnă că roata față este dusă și mai în față prin înclinarea furcii. Acest lucru mărește stabilitatea pe teren tehnic. Monoblocul este coborât pentru o stabilitate superioară, chiar dacă asta înseamnă din când în când picioare lovite de bolovani.

Mondraker_Podium-Carbon-RR_carbon-xc-race-hardtail-mountainbike_rear-endTriunghiul spate a devenit din ce în ce mai subțire, fiind în general proiectat pentru a fi deformabil și pentru a absorbi micile obstacole și vibrațiile. A dispărut întăritura cadrului dintre seatstay-uri, de deasupra roții. Tendința acum este ca seatstay-urile să se unească cu toptube-ul în fața tijei de șa. Unii producători introduc acolo și un elastomer. După ani în care s-au preferat tijele de șa groase, pentru că puteau fi fabricate mai ușoare (pereți mai subțiri), se revine încet la tijele de 27.2 mm care lucrează foarte bine împreună cu cadrul pentru a oferi confort. Tendința aceasta o regăsim atât la MTB cât și la cursiere.

Pentru bicicletele destinate activităților mai extreme, tendința este de a le echipa cu tije reglabile tip dropper. Majoritatea cadrelor moderne de MTB și chiar și unele de cursieră sunt pregătite pentru tije dropper stealth, cu cablul rutat prin cadru.

Totuși, chiar dacă se pierde intenționat rigiditatea pe verticală, bicicleta nu trebuie să piardă din energia pedalării. Din acest motiv se folosesc zone ale monoblocului și ale headtube-ului supradimensionate. În general se folosesc rulmenți de tip press-fit care permit lățirea și mai mult a zonei. Această supradimensionare aduce o rigiditate foarte bună torsională și laterală. Și acest lucru se folosește atât la MTB cât și la cursiere. La cursierele cu frâne pe jantă, datorită dispariției întăriturii dintre seatstay-uri, frâna este montată sub zona monoblocului.

2017-Felt-VR-2-carbon-gravel-endurance-road-bike14O altă tendință este folosirea anvelopelor din ce în ce mai late. Dacă la MTB s-a trecut la dimensiuni + cu balonaj de până la 3.0, la șosea standardul este acum 25 mm dar majoritatea cursierelor permit anvelope de 28 sau chiar mai mari, apropiindu-se de modelele de ciclocros. Pentru montarea acestor anvelope a fost nevoie de alungirea triunghiului spate, ceea ce a afectat negativ manevrabilitatea bicicletelor. Astfel, s-a venit cu ideea unor butuci mai lați, apărând butucii Boost de 148×12 și 142×15 mm. Aceștia depărtează chainstay-urile, la capătul opus ele fiind depărtate de zona mărită a monoblocului. Prin depărtarea acestora, roata se poate apropia mai mult de cadru și chainstay-urile se pot scurta. Astfel, bicicletele au devenit mult mai manevrabile, inclusiv cele cu roți de 29. Butucii Boost au fost introduși chiar și pe cursierele cu veleități off-road.

Odată cu apariția transmisiilor electronice, s-a popularizat și ideea de a trece cablurile și conductele de frână prin cadru. Astfel, cea mai mare parte a bicicletelor moderne au cablurile și conductele astfel rutate, oferind un aspect foarte îngrijit bicicletei. Totuși, la MTB acest lucru duce la dificultăți de înlocuire a unui cablu rupt pe traseu, iar la frânele hidraulice introducerea conductei implică o spargere a circuitului de lichid și foarte probabil o aerisire. Părerea mea e că rutarea internă este perfectă la cursiere, dar la MTB aduce cu ea și multe dezavantaje.

O altă tendință, în special la MTB, este de a nu mai oferi posibilitatea de a monta deraioare față, bicicletele fiind compatibile din start doar cu sisteme de transmisie 1x. Unele modele oferă totuși un suport de deraior demontabil.

Nu în ultimul rând, libertatea oferită de fibra de carbon a dus imaginația proiectanților foarte departe: pe lângă formele atent studiate atât aerodinamic cât și estetic, bicicletele vin echipate cu tot felul de inovații: cutiuțe de scule incluse în cadru, diverse prinderi pentru bidoane pe și sub top-tube, când este vorba de carbon doar imaginația e limita! Trăim momente de mari schimbări în ultimii 2 ani și foarte probabil că în încă 2-3 ani bicicletele se vor transforma mult față de cele pe care pedalăm acum majoritatea dintre noi.


Sursa: Freerider

Autentifica-te  


0 comentarii


Recommended Comments

Nu există comentarii.

Creează un cont sau autentifică-te pentru a comenta

Trebuie să fii membru pentru a putea lăsa comentarii

Creează un cont

Înregistrează-te în comunitate. Este uşor!

Înregistrare

Autentifică-te

Ești deja membru? Autentifică-te aici.

Autentificare

×