Mergi la conţinut
Autentifica-te  
  • postări
    57
  • comentarii
    0
  • vizualizări
    14.673

Cablurile de comanda - (nefinalizat)

Autentifica-te  
cristi 57

206 vizualizări

Cateva generalitati:

Cablurile transmit comenzile de la manete catre diverse dispozitive actionand prin tragere. Este format dintr-un miez elastic, cu rezistenta mare la intindere compus din unul sau mai multe fire rasucite, si o camasa confectionata prin roluirea unui fir, ca un arc cu spirele lipite, fiind elastic la indoire insa foarte rigid la comprimare. Ambele sunt confectionate din otel, camasa fiind protejata la exterior cu un invelis de masa plastica cu rezistenta la uleiuri si produse petroliere. Functie de destinatie se alege dimensiunea, traseul si caracteristicile constructive ale cablului. De regula cablurile ideale la moto sunt cele cu fire mai putine, avand o fiabilitate marita.

Forta depusa la un capat este transmisa catre celalalt capat cu pierderi minime daca cablul este drept, dar daca cablul are un traseu serpuit parte din forta se pierde in frecarile ce apar. Sunt situatii in care forta de frecare diminueaza de 2-3 ori pe cea aplicata. Este important de stiut ca sistemul de transmitere a comenzii prin cablu, este o solutie care include insumarea multor frecari ce produc diminuari semnificative si uzuri rapide in sistem.

Iata 8 criterii de care este bine sa se tina seama:

1. Alegerea lungimii optime pt a avea curbe cat mai largi, mai scurte si mai putine.

Un cablu prea lung, genereaza curbe lungi marind suprafata de frecare, unul prea scurt creeaza curbe stranse(in loc)ce opun rezistenta, au forte mari de frecare. Cu cat curbele sunt mai stranse si mai dese frecarile ce se opun sunt mai mari, diminuand considerabil forta transmisa la celalalt capat, grabind uzura lor.

2. Ungerea periodica.

Frecarea ce se opune transmisiei este considerabil diminuata daca miezul este gresat, uns cu vaselina sau alte produse antifrictiune. Exista cazuri in care miezul este invelit cu o manta de teflon sau alt material cu propietati similare, ce preia rolul vaselinei(acesta nu necesita intretinere si gresare). Utilizarea vaselinei grafitate face ca intervalul de timp intre ungeri sa creasca, vaselina se degradeaza in timp dar grafitul ramane. Pe vremuri camasile cablurilor erau prevazute cu purjoare de gresare pt tecalimitru, un lucru bun care din pacate astazi nu mai se practica.

3. Alegerea tipului de cablu functie de destinatie.

Este bine de stiut faptul ca acolo unde fortele sunt mari, miezul trebuie sa contina fire mai groase, firele subtiri se uzeaza rapid producand cunoscutele “scamoseli” urmate de ruperi. Spre exemplu cablul de frana cel mai bun este cel cu 7 fire rasucite, este mai rigid dar v-a avea o viata foarte lunga, fiecare fir are 0,8 mm, grosime totala 2,4 mm(min 600 kgf), frecarea - mica, transmiterea de forta - ridicata.

Cablul de ambreaj este mai des utilizat, dar fortele sunt mai mici si constante comparativ cu cel de frana.

Cablul de acceleratie este cel mai solicitat, insa fortele mici permit utilizarea unui miltifilar cu elasticitate mare(cablu moale), un cablu de finete indicat in astfel de situatie. In cazul lui se poate lua un cablu multifilar de 2,5 mm caruia i se indeparteaza ultima infasurare, ramanand la 1,5 mm.

4. Pozitia manetei de comanda.

Pt eficienta executiei unei comenzi manuale, levierul trebuie sa fie intotdeauna, in prelungirea mainii. In aceasta pozitie forta, de strangere a palmei este maxima si comoda. Actionarea repetata a manetei nu trebuie sa oboseasca mana. Articulatia manetei trebuie verificata si gresata periodic.

5. Pozitia levierului de comanda.

Eficienta fortei transmise depinde in primul rand de pozitia levierului. Astfel axa cablului cu axa levierului trebuie sa faca un unghi drept. Acest unghi la franare coincide cu momentul atingerii sabotilor pe tambur, iar la ambreiere cu jumatatea cursei. Aceasta pozitie ofera forta minima si eficienta maxima. Ambele articulatii trebuiesc gresate periodic.

6. Asezarea liniara a capetelor camasilor axial cu mecanismul de fixare.

Acesasta pozitie este foarte importanta pt durata de functionare (in special) cat si pt transmiterea fortei. Pozitionarea corecta a cablului este axiala cu miscarea, acea portiune trebuie sa faca intotdeauna o linie dreapta. Adica portiunea dintre nuca de actionare si intrarea in camasa cablului pe o lungime de 2 cm sa fie o linie dreapta in toate lpanurile. Orice schmbare a traectoriei sa fie facuta doar la nivelul camasii exterioare.(fig.II)

7. Jocul cablului

Intotdeauna, atunci cand maneta este eliberata, camasa cablului trebuie sa aiba un joc axial minim si maxim, cuprins intre 0,3-1,5 mm. Un cablu tensionat permanent se uzeaza datorita vibratiilor ce apar (poate duce la patinarea si distrugerea ambreajului), unul prea larg micsoreaza cursa de actionare.

8.Culisarea nucii in maneta si levier

De regula, aici apar cel mai frecvent defectele la cabluri, fiind datorate indoirilor repetate. In acest caz firele cablului se rup unul cate unul (la iesirea din nuca). Cauza este culisarea defectuasa a nucii in locasul ei, tendinta de a-si pastra pozitia fata de maneta sau levier, agatarea, frecarea mare datorita prelucrarii, etc.

Confectionarea cablurilor.

capat%2Bcablu.JPG

In repetate randuri, s-a intamplat ca un cablu nou sa cedeze la putina vreme dupa inlocuire. Un cablu confectionat de cele mai multe ori este mai sigur si mai fiabil decat cel cumparat “de-a gata”. Terminatia cablului se face cu o piesa metalica, un manson ce se fixeaza intr-o nuca sau direct pe o nuca mecanica cu surub.

Dificultatea consta in matisarea capetelor, operatie simpla daca sti sa o faci. Matisarea se poate face in mai multe feluri, insa cea mai utilizata este cea cu capete metalice(cu “nuca”). Mansonul se poate face dintr-un niplu luat de la spita unei roti de bicicleta(a), caruia i se face un ambore in cap cu un spiral ≠4 mm(B), pe o adancime de 2 mm(B). Daca este cazul se majoreaza gaura cat sa treaca cablul prin ea. Se introduce cablul in gaura niplului si se matiseaza©. Matisarea consta in indoirea fiecarui fir catre inapoi la 1,5 mm de la capat. Apoi se trage cablul in asa fel inct toate capetele intoarse sa intre in lamajul niplului amborat(d). In aceasta pozitie se cositoreste cu letconul. Liptura trebuie facuta bine(e), folosindu-se pasta decapanta sau clorura de zinc(apa tare stinsa). Se mentine varful letconului pana ce cositorul patrunde pana la baza niplului(e). Aliajul de lipt cel mai indicat este cel utilizat la instalatiile sanitare avand o rezistenta mecanica mare, fludorul folosit in electronica, nu are rezistenta mecanica buna si este casant in timp. Dupa ce operatia este terminata se continua decaparea cu tipirig pentru a indeparta urmele pastei decapante care este foarte coroziva.

La utilizarea nucilor mecanice(cu surub), este indicat sa se foloseasca un manson confectionat dintr-o tablita din cupru, alama sau otel, eu am folosit tabla procurata de la o cutie de conserve ≠0,3 mm. Mansonul se face prin roluirea tablitei pe un dorn sau o coada de spiral si are rol de a proteja cablul la strivire deasemeni fixarea lui este mai sigura si mai rezistenta. Se poate renunta la acest manson dar apare riscul degradarii cablului, sectionarea firelor ce-l compun.

Capetele cablurilor de acceleratie se fac prin ruluirea a 4-6 spire de sarma neagra urmata de decapare si cositorire. Sarma utilizata poate fii o agrafa de prins coli(modelul mare). Numarul de spire si grosimea sarmei utilizata, asigura cotele finale, lungime si grosime.

5039123106874565242-3547571640589580950?

Sursa

Autentifica-te  


0 comentarii


Recommended Comments

Nu există comentarii.

Creează un cont sau autentifică-te pentru a comenta

Trebuie să fii membru pentru a putea lăsa comentarii

Creează un cont

Înregistrează-te în comunitate. Este uşor!

Înregistrare

Autentifică-te

Ești deja membru? Autentifică-te aici.

Autentificare
×