Mergi la conţinut
  • https://www.AUTOdoc24.RO

Toata activitatea

Se afișează tot conținutul adăugat în ultimele 365 zile.

Tip de Conținut


Fluxul se actualizează automat     

  1. Ieri
  2. Pe Edward l-am descoperit acum câteva luni, când pe facebook ,într-un un grup moto, am văzut o postare în care se prezenta simplu “Pentru cine consideră că acest proiect merită urmărit, intrati pe contul meu de instagram”. Am intrat să văd despre ce este vorba, iar în lunile ce au urmat am văzut pas cu pas cum a luat naștere “HANX”, acesta fiind numele de botez al Hondei NX500, după ce a fost modificată. În tot acest timp m-am convins câtă pasiune pune, așa că m-am decis să-i pun câteva întrebări. 1. Înainte de toate, spune-mi un pic despre tine. Când ai început să mergi cu motocicleta și care a fost prima ta motocicletă? Mă numesc Edward Kiss, sunt din Arad, elev în clasa a12a. Pasiunea mea pentru motociclete a început să se manifeste la vârsta de 16 ani, când am primit cadou o motocicletă SUZUKI GN125 de la tatăl meu. Fiind o motocicletă second hand din anii 90, aceasta avea nevoie de mici reparații, pe care m-am hotărât să le fac singur în garajul nostru. Nu prea aveam bani pentru piese originale, așa că am recurs la achiziționarea pieselor provenite din dezmembrări, și le-am adaptat la modelul meu pentru a-mi menține motocicletă funcțională pe drum. 2. Și apoi cum ai ajuns să fii atras de partea această de custom ? Am ajuns să petrec tot mai mult timp în garaj lucrând la motocicletă. Vedeam zilnic cum se transformă treptat în ceea ce-mi doream. Devenisem tot mai abil, pentru că studiam în permanență și eram preocupat să aflu informații utile pentru proiectul meu. Fără să-mi dau seama, petreceam ore în șir lucrând în garaj, adesea uitând chiar să mănânc. 3. Am văzut în pozele de pe instagram că primul tău proiect a fost Suzuki-ul GN125 de care spuneai, la care încă mai lucrezi la și mai faci mici modificări…Care a fost planul la început? Voiam să-mi personalizez motocicleta astfel încât să mă reprezinte. Am început să fac schițe, colectăm poze cu alte motociclete cafe și totul prindea încet formă. Așa am început să lucrez la primul meu proiect. Știam că sunt motivat și nimic nu mă va putea opri. Desigur, am avut obstacole și blocaje, dar pe drum acumulam experiență, și parcă se rezolvau de la sine. Suzuki GN125 Suzuki GN125 Suzuki GN125 4. Apoi proiectul care mi-a atras atenția, a fost scramblerul Honda pornind de la un NX500. Ce ai urmărit cu acest proiect ? Cu experiența dobândită după primul proiect, simțeam nevoia să îmi demonstrez că sunt capabil de a transforma o motocicletă obișnuită Honda NX într-un exemplar unic și extravagant, proiect pe care l-am numit ”HANX”! 5. Ce modificări ai făcut și cât a durat până a ajuns la forma la care este azi ? Proiectul a început în noiembrie 2018, iar conceptul din spatele transformării este aducerea motocicletei de turing a anilor 90 în parametrii unui scrambler fresh și abil . Lucrarea a necesitat reconstrucția subcadrului precum și înălțarea acestuia. Rezervorul pe care l-am ales provine de la ”bunicul” acestei motociclete, o Honda XR500 din anii 70. Șezutul, aripa spate și instalația electrică au fost proiectate și construite de la zero. Performanță a crescut drastic datorită pierderii în greutate și atenției alocate motorului. 6. Ce dificultăți ai întâmpinat pe parcurs ? Cel mai dificil aspect al acestui proiect este găsirea unui echilibru între elementele de modern și retro. Asta necesită o permanentă căutare a siluetei. Fiecare element a fost făcut și refăcut de nenumărate ori până am ajuns la un rezultat satisfăcător. Cu toate astea efortul depus a meritat din plin. 7. De obicei lucrezi singur sau mai ai prieteni care te ajută ? Mă refer nu numai să te ajute fizic, ci și cu sfaturi sau cunoștințe…Cum este scena custom în Arad și în împrejurimi, există un nucleu de pasionați la care poți să apelezi în caz că ai nevoie de un sfat sau de o piesă anume ? În acești doi ani, am cunoscut oameni deosebiți, cu aceeași pasiune pentru motociclete, cu suflete generoase și spirite libere, care m-au susținut în evoluția mea. Îi sunt recunoscător lui Gim (GIMmoto) pentru răbdarea cu care m-a mentorat și experiență vastă pe care mi-a împărtășit-o. Puteți să-i vedeți creațiile pe contul sau de instagram bikergarage73 Mă bucur să văd că scenă custom câștigă popularitate în Arad și în vestul țării. Aș menționa aici succesul evenimentelor precum ”Distinguished Gentleman’s ride” unde am fost încântat de diversitatea modelelor și numărul mare al amatorilor de custom. Una din creatiile lui Gimmoto – Suzuki GS-400 8. Fiind un site care promovează turismul moto în România, trebuie să te întreb, care ar fi traseul tău pentru o tură ideală cu “HANX” ? Deși nu pot spune că am o experiență vastă în ceea ce privește traseele lungi, am rămas impresionat de frumusețea peisajelor pe care le-am descoperit pe ruta Sibiu, Brașov, Întorsura Buzăului și în Harghita. Am construit această motocicletă pentru experiența completă a unei aventuri, atât on cât și off the road, astfel peisajul montan din inima țării prezintă provocarea perfectă. 9. Pentru anul acesta ce ți-ai propus? Ceva proiecte noi sau vrei să mai modifici proiectele existente ? Desigur, anul acesta voi începe cu siguranță noi proiecte, am în vedere un supermoto pentru competiție precum și restaurarea unui Simson 250 sport din anii 60 aparținând tatălui meu, dar lista rămâne deschisă… 10. Dacă cineva citește aceste rânduri și se gândește să înceapă să customizeze și el motociclete care crezi că ar trebui să fie primii pași sau ce sfaturi i-ai da cuiva care vrea să înceapă dar nu are niciun fel de experiență. Care ar fi lucrurile de bază de care ar avea nevoie ? Aproape oricine poate costumiza motociclete, dar trebuie să țină cont de principiile de siguranță și să nu ezite să consulte un expert în caz de nevoie. Știu că e tentant să începi prin a demonta complet motocicletă până la ultimul șurub, însă o astfel de abordare presupune o documentare amănunțită a fiecărei etape și un plan bine conturat. De aceea recomand o abordare progresivă, răbdare și multă perseverență. Mai departe puteți vedea o galerie foto cu cele două proiecte ale lui Edward. Dacă vreți să fiți la curent, să vedeți la ce mai lucrează, îl puteți urmări pe contul sau de instagram artsy_rider Continue Reading Articol preluat de pe motoroute.ro
  3. Una dintre cele mai bune metode de începere a anului este o excursie la Meditarana. La asta s-a gândit și Fabio Wibmer când s-a dus în Israel să se dea cu bicicleta, de la Tel Aviv la Ierusalin și de la Marea Moartă la Marea Roșie. [embedded content] foto Hannes Berger Sursa: Freerider
  4. Astăzi, prima aventură a Dakarului în Arabia Saudită a ajuns la final, având loc cea de-a 12-a etapă și ultima din ediția 2020. Cei 7.500Km de nisip și pietre i-au solicitat puternic pe participanți, risipind cumva temerile celor ce considerau că desfășurarea raliului aici va scădea din dificultate. Deși poate că varietatea peisajelor a avut de suferit, în spatele dunelor de nisip, peninsula arabică a fost plină de capcane, doar 96 de motocicliști reușind să termine cursa din cei 158 înscriși la startul competiției. Printre cei ce au plecat cu un gust amar acasă, fiind nevoiți să se retragă, au fost și piloți experimentați ca: ADRIEN VAN BEVEREN,SAM SUNDERLAND, XAVIER DE SOULTRAIT , IVAN JAKES , ,JOHNNY AUBERT sau MARCEL BUTUZA, compatriotul nostru părăsind competiția din prima etapă din cauza unei accidentări. Adrien Van BeverenÎnsă de departe cea mai mare pierdere pentru familia rally raid-ului a fost decesul lui Paulo Goncalves în etapa a 7-a. Moartea lui Paulo care era o persoană foarte apreciată în rândul riderilor, avâand 13 participări la Dakar, i-a mișcat pe foarte mulți dintre participanții în cursa, etapa a 8-a chiar fiind suspendată la categoria moto, drept omagiu pentru pilotul portughez care participa cu numărul 8 în acest an. Fiind un traseu preponderent de nisip (peste 70%) , mulți îl vedeau favorit pe câștigătorul de anul trecut Toby Price, obișnuit cu un asemenea teren la el acasă în Australia. Acest lucru s-a confirmat doar în prima etapă, când Toby reușea timpul de referință, terminând primul. Americanul Ricky Brabec de la Honda, declara după prima etapă că se simte ca acasă, că seamăn foarte mult cu deșertul Mojave unde s-a antrenat asidu pentru Dakar…iar faptul că se simte ca acasă începea să se vadă din etapa a-3a când trecea la conducerea clasamentului general, loc pe care l-a păstrat până la finalul cursei. Ricky Brabec devine astfel primul American care câștigă Dakarul, dar mai important pentru echipa din care face parte, MONSTER ENERGY HONDA, reușește să ducă producătorul nipon pe primul loc al podiumului, la 8 ani de la revenirea în mod oficial în Dakar a celor Honda și la mai bine de 30 ani de la ultima victorie ( Gilles Lalay reușea să câștige Dakarul în 1989 la bordul unei Honda NXR800V). Astfel am asistat la finalul unei ere dominate de KTM, austriecii reușind nu mai puțin de 19 victorii la clasa moto în ultimii ani. Anul acesta, cei de la KTM au trebuit să se mulțumească doar cu locul 3, obținut de Toby Price, pe locul 2 terminând chilianul Pablo Quintanilla pe Husqvarna (cea mai bună clasare a lui). Însă pe noi , ca români, ne-a interesat mai mult ce s-a întâmplat la clasa Malle Moto, numită Original by Motul, clasa în care piloții nu au asistență tehnică și trebuie să se ocupe singuri de reparații și mentenanța motocicletei pe parcursul competiției. Mani Gyenes aflat la cel de-al 10-lea start și primind astfel statul de Legendă a Dakarului, a condus de la un capăt la altul această clasa, reușind să termine cu un avans de 01h 12′ 34” față următorul clasat BENJAMIN MELOT. Astfel Mani, după victoriile la clasa Marathon din 2015 și 2011, își mai adaugă în palmares un titlu la Dakar, de dată aceasta probabil la cea mai dificilă categorie. Nici nu cred că ne putem imagina cum este după 6-700Km, ajuns la bivuac, să începi să lucrezi la motocicletă să o pregătești pentru urmatoarea zi și asta timp de două săptămâni. La general Mani a terminat pe locul 29, iar la clasa Marathon pe 6, la + 04h 30′ 33” în spatele liderului JAUME BETRIU. JAUME BETRIU , multiplu campion de enduro în Spania, a avut o primă participare la Dakar spectaculoasă, reușind să câștige clasa Marathon chiar de la debut. Parcursul bun l-a făcut să ocupe locul 14 la general, în fața multor piloți din grupa Elite. Un Dakar foarte bun a avut și americanul SKYLER HOWES, care a câștigat categoria Non-Elite, a piloților privați sau amatori cum mai sunt numiți cei în afara primilor 25 de piloți susținuti de echipele de uzină , la general acesta terminând pe locul 9 la + 02h 04′ 01” în spatele compatriotului sau Ricky Brabec. Aceasta a fost prima pagină din noul capitol al Dakarului, povestea primei ediții desfășurate în Arabia Saudită, după care rămânem în suflet și în memorie cu victoria lui Mani Gyenes la clasa Malle Moto, fără doar și poate cel mai experimentat pilot român de rally raid. Continue Reading Articol preluat de pe motoroute.ro
  5. It feels like just recently, I read Scott Harden’s article about why an American has never won a Dakar. Now, Ricky Brabec has just made history by winning Rally Dakar 2020. Although the official classification still awaits as riders make their way to Quiddiya, the rankings are there for all to see: Ricky Brabec did it. After winning Stage 3, Brabec never surrendered his grip on the first position in the overall rankings; it seems Honda’s team effort and Brabec’s strategy of riding steady have paid off, and USA finally has its own Rally Dakar winner. Chilean Pablo Quintanilla proved to be a worthy opponent, taking second place. Australia’s most beloved racer, Toby Price, has placed third. This Dakar was different in so many ways. From the move to Saudi Arabia to the tragic death of Paulo Goncalves, from a different roadbook distribution system that might have just leveled the playing field somewhat to raging sandstorms cutting the marathon stage in half – if anything, this Dakar has proved, yet again, how unpredictable this rally race is and how nothing is ever guaranteed whether you’re a seasoned pro or a malle moto rookie. I have always found the ASO’s decision to move Rally Dakar to Saudi Arabia distateful, to put it mildly; but perhaps, when it’s all said and done, the country where the rally takes place doesn’t matter as much – perhaps it really merely provides an arena and a backdrop. I also wonder what Brabec’s win means for the USA and the Dakar. Will American fans swarm Saudi Arabia next year? Might rally racing receive a bit of a boost in the US, bringing more riders into the sport and more spectators anxious to watch the races? Whatever the case may be, today is a historic day for the US and Honda (Honda hasn’t had a Dakar win since 1989 now). The KTM’s eighteen-year streak is over, as is the European/Australian Dakar domination. 1 9 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 40H 02′ 36” 2 5 ROCKSTAR ENERGY HUSQVARNA FACTORY RACING 40H 19′ 02” + 00H 16′ 26” 3 1 RED BULL KTM FACTORY TEAM 40H 26′ 42” + 00H 24′ 06” 00H 02′ 00” 4 17 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 40H 34′ 19” + 00H 31′ 43” 00H 01′ 00” 5 2 RED BULL KTM FACTORY TEAM 40H 37′ 36” + 00H 35′ 00” Vezi sursa
  6. It feels like just recently, I read Scott Harden’s article about why an American has never won a Dakar. Now, Ricky Brabec has just made history by winning Rally Dakar 2020. Although the official classification still awaits as riders make their way to Quiddiya, the rankings are there for all to see: Ricky Brabec did it. After winning Stage 3, Brabec never surrendered his grip on the first position in the overall rankings; it seems Honda’s team effort and Brabec’s strategy of riding steady have paid off, and USA finally has its own Rally Dakar winner. Chilean Pablo Quintanilla proved to be a worthy opponent, taking second place. Australia’s most beloved racer, Toby Price, has placed third. This Dakar was different in so many ways. From the move to Saudi Arabia to the tragic death of Paulo Goncalves, from a different roadbook distribution system that might have just leveled the playing field somewhat to raging sandstorms cutting the marathon stage in half – if anything, this Dakar has proved, yet again, how unpredictable this rally race is and how nothing is ever guaranteed whether you’re a seasoned pro or a malle moto rookie. I have always found the ASO’s decision to move Rally Dakar to Saudi Arabia distateful, to put it mildly; but perhaps, when it’s all said and done, the country where the rally takes place doesn’t matter as much – perhaps it really merely provides an arena and a backdrop. I also wonder what Brabec’s win means for the USA and the Dakar. Will American fans swarm Saudi Arabia next year? Might rally racing receive a bit of a boost in the US, bringing more riders into the sport and more spectators anxious to watch the races? Whatever the case may be, today is a historic day for the US and Honda (Honda hasn’t had a Dakar win since 1989 now). The KTM’s eighteen-year streak is over, as is the European/Australian Dakar domination. 1 9 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 40H 02′ 36” 2 5 ROCKSTAR ENERGY HUSQVARNA FACTORY RACING 40H 19′ 02” + 00H 16′ 26” 3 1 RED BULL KTM FACTORY TEAM 40H 26′ 42” + 00H 24′ 06” 00H 02′ 00” 4 17 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 40H 34′ 19” + 00H 31′ 43” 00H 01′ 00” 5 2 RED BULL KTM FACTORY TEAM 40H 37′ 36” + 00H 35′ 00” Vezi sursa
  7. Lanesplitting – and its closely-related cousin filtering – just won’t go away. After decades that saw California as the only US state that legalized the practice, or at least turned a blind eye, we’re seeing consistent pressure to allow the practice at some level in other states. The big breakthroughs came in Hawaii in 2018 and Utah in 2019, when both states changed their highway safety laws to allow motorcycles to pass between cars in certain situations (Hawaii basically allows motorcycle to filter forward via the shoulder in stopped traffic, Utah allows motorcycles to travel between cars at slow speeds). In the past few years, there have been quite a few attempts to legalize some measure of filtering or lanesplitting in other states, including Connecticut, Texas, Virginia, Washington, and Montana as well as the Canadian city of Toronto. Those attempts all seem to have stalled last year, but lanesplitting fans won’t give up. Revzilla is reporting that Virginia and now Arizona are both looking at the idea again. According to Revzilla, the move in Arizona comes from Representative Noel Campbell, chairman of the Arizona House Transportation Committee. Campbell, a former military pilot, should certainly understand safety concerns, particularly the specific concerns of motorcyclists, as he reportedly leads riding tours through Mexico and Central America. He’s basically proposing the same rules as Arizona: lanesplitting would only be legal on roads with at least two lanes in each direction, with a speed limit of no more than 45 mph, and only at speeds of 15 mph or less. Given Campbell’s role in government and his knowledge of motorcycling, this all sounds very promising. Virginia’s proposed rule change, proposed by Representative Tony Wilt, is somewhat similar; there, lawmakers are looking at the idea of legalizing lanesplitting on roads with more than one lane in each direction, when traffic has slowed to 10 mph or less. Lanesplitting bikes would be required to keep under 20 mph. Both these scenarios might not be the wild west attitude that prevails in California, but are a move in the right direction, at least, and far more generous than the wimpy half-measures adopted in Hawaii. Vezi sursa
  8. Lanesplitting – and its closely-related cousin filtering – just won’t go away. After decades that saw California as the only US state that legalized the practice, or at least turned a blind eye, we’re seeing consistent pressure to allow the practice at some level in other states. The big breakthroughs came in Hawaii in 2018 and Utah in 2019, when both states changed their highway safety laws to allow motorcycles to pass between cars in certain situations (Hawaii basically allows motorcycle to filter forward via the shoulder in stopped traffic, Utah allows motorcycles to travel between cars at slow speeds). In the past few years, there have been quite a few attempts to legalize some measure of filtering or lanesplitting in other states, including Connecticut, Texas, Virginia, Washington, and Montana as well as the Canadian city of Toronto. Those attempts all seem to have stalled last year, but lanesplitting fans won’t give up. Revzilla is reporting that Virginia and now Arizona are both looking at the idea again. According to Revzilla, the move in Arizona comes from Representative Noel Campbell, chairman of the Arizona House Transportation Committee. Campbell, a former military pilot, should certainly understand safety concerns, particularly the specific concerns of motorcyclists, as he reportedly leads riding tours through Mexico and Central America. He’s basically proposing the same rules as Arizona: lanesplitting would only be legal on roads with at least two lanes in each direction, with a speed limit of no more than 45 mph, and only at speeds of 15 mph or less. Given Campbell’s role in government and his knowledge of motorcycling, this all sounds very promising. Virginia’s proposed rule change, proposed by Representative Tony Wilt, is somewhat similar; there, lawmakers are looking at the idea of legalizing lanesplitting on roads with more than one lane in each direction, when traffic has slowed to 10 mph or less. Lanesplitting bikes would be required to keep under 20 mph. Both these scenarios might not be the wild west attitude that prevails in California, but are a move in the right direction, at least, and far more generous than the wimpy half-measures adopted in Hawaii. Vezi sursa
  9. Africa Eco Race 2020: Lost in the Desert

    Africa Eco Race 2020 Stage 9, a 469km loop in the desert around Tidjikja, Mauritania, was promised to be among the most beautiful by the AER organizers. “This portion of the route has never been used in the Africa Eco Race before”, the rally staff has commented. Vast open spaces and large sand dunes dominated the landscape today. The fight for the top three Africa Eco Race positions continues between Italian Alessandro Botturi, Norwegian Anders Pal Ullevasleter, and Italian Paolo Lucci with Lyndon Poskitt currently being fourth overall. How he manages to race, take care of his team, and produce these amazing videos, is beyond me – but enjoy them while you can: [embedded content] Africa Eco Race 2020 Stages 7 and 8 seem to have been especially tough for pro and amateur riders alike. Tricky navigation has cost riders time after getting lost in the desert; only today, it seems, the terrain was more forgiving with flowing sandy tracks. There are 94 competitors listed in the original AER entry list in the motorcycle category, yet only 63 riders remain fighting in the dunes of Mauritania as of today. Julie Vanneken, a Dutch KTM rider, seems to be the only female competitor in the AER’s motorcycle class, currently holding 53th position overall. Aussie Andrew Houlihan, Dakar 2021 hopeful, has risen in the overall rankings and is currently in the 17th position. As the race is well past the halfway point now, Andrew’s updates have naturally gone much shorter. “Tough day today, tougher day tomorrow”, he told me yesterday. Only three stages remain before the race finishes in Dakar, Senegal, this Sunday. With Rally Dakar having everyone glued to their phones, as there is a good chance an American might win the Dakar for the first time in history, Africa Eco Race may receive less attention – but it is no less exciting, following the original Paris – Dakar route. Vezi sursa
  10. Africa Eco Race 2020 Stage 9, a 469km loop in the desert around Tidjikja, Mauritania, was promised to be among the most beautiful by the AER organizers. “This portion of the route has never been used in the Africa Eco Race before”, the rally staff has commented. Vast open spaces and large sand dunes dominated the landscape today. The fight for the top three Africa Eco Race positions continues between Italian Alessandro Botturi, Norwegian Anders Pal Ullevasleter, and Italian Paolo Lucci with Lyndon Poskitt currently being fourth overall. How he manages to race, take care of his team, and produce these amazing videos, is beyond me – but enjoy them while you can: [embedded content] Africa Eco Race 2020 Stages 7 and 8 seem to have been especially tough for pro and amateur riders alike. Tricky navigation has cost riders time after getting lost in the desert; only today, it seems, the terrain was more forgiving with flowing sandy tracks. There are 94 competitors listed in the original AER entry list in the motorcycle category, yet only 63 riders remain fighting in the dunes of Mauritania as of today. Julie Vanneken, a Dutch KTM rider, seems to be the only female competitor in the AER’s motorcycle class, currently holding 53th position overall. Aussie Andrew Houlihan, Dakar 2021 hopeful, has risen in the overall rankings and is currently in the 17th position. As the race is well past the halfway point now, Andrew’s updates have naturally gone much shorter. “Tough day today, tougher day tomorrow”, he told me yesterday. Only three stages remain before the race finishes in Dakar, Senegal, this Sunday. With Rally Dakar having everyone glued to their phones, as there is a good chance an American might win the Dakar for the first time in history, Africa Eco Race may receive less attention – but it is no less exciting, following the original Paris – Dakar route. Vezi sursa
  11. Gata, e oficial. Dominația neîntreruptă a celor de la KTM, care ține din 2001 încoace, s-a încheiat. Victorios în Raliul Dakar este Ricky Brabec, primul american câștigător în cel mai dificil raliu din lume. Mani a câștigat și el la clasa sa! Ricky Brabec, 27 de ani, din Barstow, California: primul american victorios în Dakar. Ultima probă specială a primului Raliu Dakar din Arabia Saudită a fost scurtată de la cei 360 km prevăzuți inițial până la 167 km, din cauza lucrărilor de construcție la o exploatare petrolieră. Deși inițial speciala le dădea speranțe celor care puteau urca în clasament, s-a transformat mai degrabă într-o plimbare triumfală a câștigătorilor, căci, în afară de un ghinion monstruos, piloți precum Ricky Brabec, la categoria Moto, veteranul Carlos Sains, la categoria Auto și al nostru Mani Gyenes, la categoria Original by Motul. Astfel, californianul Ricky Brabec, în vârstă de doar 27 de ani, originar din Barstow, câștigă Raliul Dakar la a patra încercare, o victorie mult-așteptată pentru echipa de uzină Honda, care câștigă din nou în Dakar pentru prima dată din 1989 încoace. Brabec este la a patra încercare în Dakar, dar ultimele trei s-au încheiat dezamăgitor, cu abandonuri cauzate de defecțiuni tehnice. Americanul a fost destul de aproape de victorie și în anterioarele două ediții, dar a avut ghinion. Brabec a trecut la conducere în clasamentul general începând din etapa a treia. A câștigat două etape, a treia și a șasea, și s-a menținut în control până la finișul din Qiddiyah. Atât pilotul, cât și motocicleta și echipa Monster Energy Honda au mers perfect. Mani Gyenes, alături de venerabilul Carlos Sainz, câștigător la categoria Auto, la finalul Raliului Dakar 2020. Începută în 2013, aventura Honda HRC în revenirea în Dakar întrerupe într-un final hegemonia KTM, constructorul austriac câștigând toate edițiile din 2001 încoace. Honda a câștigat de cinci ori Dakarul, în Africa, cu Cyril Neveu (1982, 1986, 1987), Edi Orioli (1988) și Gilles Lalay (1989). Pentru câștigătorul de anul trecut, din Peru, australianul Toby Price, nu a fost o ediție foarte fastă, acesta având probleme de navigație și pierzând peste 15 minute după ce mousse-ul spate i-a cedat, în a doua jumătate a raliului. Price a reușit, totuși, să termine pe podium, salvând cât de cât onoarea echipei de uzină KTM, care a mai suferit un mare ghinion atunci când unul dintre candidații la victorie (și fost câștigător), Sam Sunderland, a ieșit din cursă accidentat. Mani, alături de legendarul pilot de Formula 1 Fernando Alonso, care tocmai a terminat primul său Dakar, cu Toyota. Pablo Quintanilla (Husqvarna) termină pe locul doi, fără șanse de a recupera ecartul destul de mare care îl despărțea de Brabec într-o specială atât de scurtă precum cea de azi. Pilotul din Chile, supranumit „Quintafondo” (Capăt într-a cincea), a învățat lecția de anul trecut, când s-a accidentat în ultima zi, în încercarea disperată de a-i fura lui Price o victorie aproape sigură. Al nostru Mani Gyenes era la adăpost de atacurile adversarilor din categoria Original by Motul, cea mai dificilă a raliului, cu un avantaj confortabil de peste o oră și 20 de minute față de Benjamin Melot. Sătmăreanul s-a apărat și de atacurile lituanianului Arunas Gelaznikas, aflat pe 30 de la general, la un loc în spatele lui Mani, dar cu un ecart destul de mic. Astfel, Mani termină pe 29 la general și, mai important, pe primul loc la clasa Original by Motul! Încă un rezultat excelent în al zecelea Dakar din carieră pentru unul dintre cei mai buni piloți români de enduro/rally. Bravo, Mani! Abia așteptăm revenirea în țară a pilotului de la Autonet Motorcycle Team, ca să ne povestească mai pe larg cum a fost printre dunele din Arabia Saudită.
  12. Gata, e oficial. Dominația neîntreruptă a celor de la KTM, care ține din 2001 încoace, s-a încheiat. Victorios în Raliul Dakar este Ricky Brabec, primul american câștigător în cel mai dificil raliu din lume. Mani a câștigat și el la clasa sa! Ricky Brabec, 27 de ani, din Barstow, California: primul american victorios în Dakar. Ultima probă specială a primului Raliu Dakar din Arabia Saudită a fost scurtată de la cei 360 km prevăzuți inițial până la 167 km, din cauza lucrărilor de construcție la o exploatare petrolieră. Deși inițial speciala le dădea speranțe celor care puteau urca în clasament, s-a transformat mai degrabă într-o plimbare triumfală a câștigătorilor, căci, în afară de un ghinion monstruos, piloți precum Ricky Brabec, la categoria Moto, veteranul Carlos Sains, la categoria Auto și al nostru Mani Gyenes, la categoria Original by Motul. Astfel, californianul Ricky Brabec, în vârstă de doar 27 de ani, originar din Barstow, câștigă Raliul Dakar la a patra încercare, o victorie mult-așteptată pentru echipa de uzină Honda, care câștigă din nou în Dakar pentru prima dată din 1989 încoace. Brabec este la a patra încercare în Dakar, dar ultimele trei s-au încheiat dezamăgitor, cu abandonuri cauzate de defecțiuni tehnice. Americanul a fost destul de aproape de victorie și în anterioarele două ediții, dar a avut ghinion. Brabec a trecut la conducere în clasamentul general începând din etapa a treia. A câștigat două etape, a treia și a șasea, și s-a menținut în control până la finișul din Qiddiyah. Atât pilotul, cât și motocicleta și echipa Monster Energy Honda au mers perfect. Mani Gyenes, alături de venerabilul Carlos Sainz, câștigător la categoria Auto, la finalul Raliului Dakar 2020. Începută în 2013, aventura Honda HRC în revenirea în Dakar întrerupe într-un final hegemonia KTM, constructorul austriac câștigând toate edițiile din 2001 încoace. Honda a câștigat de cinci ori Dakarul, în Africa, cu Cyril Neveu (1982, 1986, 1987), Edi Orioli (1988) și Gilles Lalay (1989). Pentru câștigătorul de anul trecut, din Peru, australianul Toby Price, nu a fost o ediție foarte fastă, acesta având probleme de navigație și pierzând peste 15 minute după ce mousse-ul spate i-a cedat, în a doua jumătate a raliului. Price a reușit, totuși, să termine pe podium, salvând cât de cât onoarea echipei de uzină KTM, care a mai suferit un mare ghinion atunci când unul dintre candidații la victorie (și fost câștigător), Sam Sunderland, a ieșit din cursă accidentat. Mani, alături de legendarul pilot de Formula 1 Fernando Alonso, care tocmai a terminat primul său Dakar, cu Toyota. Pablo Quintanilla (Husqvarna) termină pe locul doi, fără șanse de a recupera ecartul destul de mare care îl despărțea de Brabec într-o specială atât de scurtă precum cea de azi. Pilotul din Chile, supranumit „Quintafondo” (Capăt într-a cincea), a învățat lecția de anul trecut, când s-a accidentat în ultima zi, în încercarea disperată de a-i fura lui Price o victorie aproape sigură. Al nostru Mani Gyenes era la adăpost de atacurile adversarilor din categoria Original by Motul, cea mai dificilă a raliului, cu un avantaj confortabil de peste o oră și 20 de minute față de Benjamin Melot. Sătmăreanul s-a apărat și de atacurile lituanianului Arunas Gelaznikas, aflat pe 30 de la general, la un loc în spatele lui Mani, dar cu un ecart destul de mic. Astfel, Mani termină pe 29 la general și, mai important, pe primul loc la clasa Original by Motul! Încă un rezultat excelent în al zecelea Dakar din carieră pentru unul dintre cei mai buni piloți români de enduro/rally. Bravo, Mani! Abia așteptăm revenirea în țară a pilotului de la Autonet Motorcycle Team, ca să ne povestească mai pe larg cum a fost printre dunele din Arabia Saudită. Sursa
  13. Cupa Clujului la Ciclocros anunță etapa a 2a – Poligon

    Etapa a 2a din Cupa Clujului va avea loc sâmbătă 1 fabruarie. Locul de start va fi zona de picnic Valea Garbaului, Cluj Napoca, iar categoriile de participare sunt CX Elite, Amatori, Juniori, Feminin, MTB Open Masculin și Feminin, Kids Race. Taxa de participare este de 60 de lei / categorie sau 100 de lei daca vrei să participi la ciclocros și mtb. Categoria Kids Race va avea înscrierea gratuită, oferită de CycleMaster. Evenimentul face parte din singurul Campionat local de Cyclocross din România. foto @clujwinterraceCei care au donat sânge în luna decembrie 2019 și ianuarie 2020, beneficiaza de înscriere gratuită. Vor primi reducere 10 lei / categorie participantii care donează o jucărie de pluș, în stare bună. Jucăriile vor ajunge la secția de oncopediatrie a spitalul de Oncologie Cluj. Primii înscriși la concurs vor primi kituri de participare speciale. – 1-10 înscriși: bandană Bioracer Bandido + Gel energizant Sis – 11-20 înscriși: șosete ciclism Sapim + Gel energizant SiS – 21-40 înscriși: bidon ciclism Sapim + Gel energizant SiS – de la 41 în sus: Gel Energizant SiS Pentru concurenții înscriși la fața locului organizatorul nu garantează kitul de participare. Recomandarea este ca înscrierea să se facă online. Sursa: Freerider
  14. Etapa a 2a din Cupa Clujului va avea loc sâmbătă 1 fabruarie. Locul de start va fi zona de picnic Valea Garbaului, Cluj Napoca, iar categoriile de participare sunt CX Elite, Amatori, Juniori, Feminin, MTB Open Masculin și Feminin, Kids Race. Taxa de participare este de 60 de lei / categorie sau 100 de lei daca vrei să participi la ciclocros și mtb. Categoria Kids Race va avea înscrierea gratuită, oferită de CycleMaster. Evenimentul face parte din singurul Campionat local de Cyclocross din România. foto @clujwinterraceCei care au donat sânge în luna decembrie 2019 și ianuarie 2020, beneficiaza de înscriere gratuită. Vor primi reducere 10 lei / categorie participantii care donează o jucărie de pluș, în stare bună. Jucăriile vor ajunge la secția de oncopediatrie a spitalul de Oncologie Cluj. Primii înscriși la concurs vor primi kituri de participare speciale. – 1-10 înscriși: bandană Bioracer Bandido + Gel energizant Sis – 11-20 înscriși: șosete ciclism Sapim + Gel energizant SiS – 21-40 înscriși: bidon ciclism Sapim + Gel energizant SiS – de la 41 în sus: Gel Energizant SiS Pentru concurenții înscriși la fața locului organizatorul nu garantează kitul de participare. Recomandarea este ca înscrierea să se facă online. Sursa: Freerider
  15. Salut! Am o intrebare si in acelasi timp astept pareri avizate referitor la tipuri de ulei. Pentru inceput, nu locuiesc in Romania ci in Tanzania. Detin un Vulcan 900/2009 (32,000 Km). Motocicleta a fost in Africa de Sud pana in Decembrie. Vechiul proprietar a folosit ulei CASTROL Actevo 10W40 semi sintetic ( https://www.castrol.com/en_cr/ccsa/home/motorcycle-oil-and-fluids/motorcycle-engine-oils/motorcycle-oil-brands/castrol-actevo.html ). Aici nu am posibilitatea sa-l gasesc si intrebarea este daca sa raman in continuare pe semi sintetic sau sa schimb pe full sintetic !? Optiunile sunt: Sintetic: 1. 1. Bel-Ray EXS Synthetic Ester 4T 10W40 2. Motul 7100 4T 10W-40 Semi sintetic: 1. Bel-Ray EXP Synthetic Ester Blend 4T 10W40 2. Motul 5100 4T 10W-40 Multumesc anticipat ! Jim
  16. Dakar 2020 Stage 11 Shubaytah to Haradh Results

    As the Dakar Stage 11 between Shubaytah and Haradh, a 365km liaison and a 379km special, closed to an end, Pablo Quintanilla took the stage win today. The Chilean went into an aggresive riding mode and has been racing after Matthias Walkner, eventually taking the win by mere nine seconds. Currently, Quintanilla is in the second position in the overall rankings. Ricky Brabec came in 10th today, having lost time but still holding the first position in the overall. Going steady is a good strategy now that the second part of the marathon is over, and tomorrow will be the deciding day. Brabec has a lead of over thirteen minutes after today. “I rode at about 70% today, just trying to preserve my body and the bike. Tomorrow is a really big day”, Brabec commented. Toby Price seems to have made peace with the fact that he’s unlikely to win the Dakar for the third time, and had some words of support for the Honda team. “Honda is doing a good job, the riders are riding hard and they’re riding smart”, Price said. Quintanilla or Brabec? Tomorrow will show. [embedded content] Today’s rankings: 1 5 ROCKSTAR ENERGY HUSQVARNA FACTORY RACING 04H 09′ 22” 2 2 RED BULL KTM FACTORY TEAM 04H 09′ 31” + 00H 00′ 09” 3 16 RED BULL KTM FACTORY TEAM 04H 12′ 10” + 00H 02′ 48” 4 17 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 04H 12′ 15” + 00H 02′ 53” 5 1 RED BULL KTM FACTORY TEAM 04H 15′ 11” + 00H 05′ 49” 6 28 MONSTER ENERGY YAMAHA RALLY TEAM 04H 15′ 44” + 00H 06′ 22” 7 22 MONSTER ENERGY YAMAHA RALLY TEAM 04H 16′ 27” + 00H 07′ 05” 8 6 ROCKSTAR ENERGY HUSQVARNA FACTORY RACING 04H 17′ 33” + 00H 08′ 11” 9 7 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 04H 18′ 10” + 00H 08′ 48” 10 9 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 04H 21′ 10” + 00H 11′ 48” 11 18 BAS DAKAR KTM RACING TEAM 04H 21′ 27” + 00H 12′ 05” 12 74 FN SPEED TEAM 04H 26′ 44” + 00H 17′ 22” 13 25 LS2 AVENTURA TOUAREG 04H 26′ 52” + 00H 17′ 30” 14 19 SLOVNAFT RALLY TEAM 04H 27′ 20” + 00H 17′ 58” 15 35 ORLEN TEAM 04H 30′ 53” + 00H 21′ 31” 16 11 SHERCO TVS RALLY FACTORY 04H 31′ 23” + 00H 22′ 01” 17 14 GAS GAS FACTORY TEAM 04H 33′ 14” + 00H 23′ 52” 18 56 YAMAHA MOTOR AUSTRALIA 04H 33′ 32” + 00H 24′ 10” 19 53 YAMAHA FINO MOTOR RACING 04H 34′ 44” + 00H 25′ 22” 20 59 KLYMCIW RACING 04H 37′ 18” + 00H 27′ 56” Overall rankings, top ten: 1 9 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 38H 33′ 28” 2 5 ROCKSTAR ENERGY HUSQVARNA FACTORY RACING 38H 47′ 24” + 00H 13′ 56” 3 1 RED BULL KTM FACTORY TEAM 38H 56′ 02” + 00H 22′ 34” 00H 02′ 00” 4 2 RED BULL KTM FACTORY TEAM 39H 03′ 21” + 00H 29′ 53” 5 17 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 39H 06′ 04” + 00H 32′ 36” 00H 01′ 00” 6 16 RED BULL KTM FACTORY TEAM 39H 08′ 46” + 00H 35′ 18” 7 12 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 39H 18′ 37” + 00H 45′ 09” 00H 15′ 00” 8 22 MONSTER ENERGY YAMAHA RALLY TEAM 40H 12′ 42” + 01H 39′ 14” 00H 05′ 00” 9 59 KLYMCIW RACING 40H 32′ 57” + 01H 59′ 29” 10 6 ROCKSTAR ENERGY HUSQVARNA FACTORY RACING 40H 40′ 04” + 02H 06′ 36” 00H 30′ 00” Vezi sursa
  17. As the Dakar Stage 11 between Shubaytah and Haradh, a 365km liaison and a 379km special, closed to an end, Pablo Quintanilla took the stage win today. The Chilean went into an aggresive riding mode and has been racing after Matthias Walkner, eventually taking the win by mere nine seconds. Currently, Quintanilla is in the second position in the overall rankings. Ricky Brabec came in 10th today, having lost time but still holding the first position in the overall. Going steady is a good strategy now that the second part of the marathon is over, and tomorrow will be the deciding day. Brabec has a lead of over thirteen minutes after today. “I rode at about 70% today, just trying to preserve my body and the bike. Tomorrow is a really big day”, Brabec commented. Toby Price seems to have made peace with the fact that he’s unlikely to win the Dakar for the third time, and had some words of support for the Honda team. “Honda is doing a good job, the riders are riding hard and they’re riding smart”, Price said. Quintanilla or Brabec? Tomorrow will show. [embedded content] Today’s rankings: 1 5 ROCKSTAR ENERGY HUSQVARNA FACTORY RACING 04H 09′ 22” 2 2 RED BULL KTM FACTORY TEAM 04H 09′ 31” + 00H 00′ 09” 3 16 RED BULL KTM FACTORY TEAM 04H 12′ 10” + 00H 02′ 48” 4 17 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 04H 12′ 15” + 00H 02′ 53” 5 1 RED BULL KTM FACTORY TEAM 04H 15′ 11” + 00H 05′ 49” 6 28 MONSTER ENERGY YAMAHA RALLY TEAM 04H 15′ 44” + 00H 06′ 22” 7 22 MONSTER ENERGY YAMAHA RALLY TEAM 04H 16′ 27” + 00H 07′ 05” 8 6 ROCKSTAR ENERGY HUSQVARNA FACTORY RACING 04H 17′ 33” + 00H 08′ 11” 9 7 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 04H 18′ 10” + 00H 08′ 48” 10 9 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 04H 21′ 10” + 00H 11′ 48” 11 18 BAS DAKAR KTM RACING TEAM 04H 21′ 27” + 00H 12′ 05” 12 74 FN SPEED TEAM 04H 26′ 44” + 00H 17′ 22” 13 25 LS2 AVENTURA TOUAREG 04H 26′ 52” + 00H 17′ 30” 14 19 SLOVNAFT RALLY TEAM 04H 27′ 20” + 00H 17′ 58” 15 35 ORLEN TEAM 04H 30′ 53” + 00H 21′ 31” 16 11 SHERCO TVS RALLY FACTORY 04H 31′ 23” + 00H 22′ 01” 17 14 GAS GAS FACTORY TEAM 04H 33′ 14” + 00H 23′ 52” 18 56 YAMAHA MOTOR AUSTRALIA 04H 33′ 32” + 00H 24′ 10” 19 53 YAMAHA FINO MOTOR RACING 04H 34′ 44” + 00H 25′ 22” 20 59 KLYMCIW RACING 04H 37′ 18” + 00H 27′ 56” Overall rankings, top ten: 1 9 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 38H 33′ 28” 2 5 ROCKSTAR ENERGY HUSQVARNA FACTORY RACING 38H 47′ 24” + 00H 13′ 56” 3 1 RED BULL KTM FACTORY TEAM 38H 56′ 02” + 00H 22′ 34” 00H 02′ 00” 4 2 RED BULL KTM FACTORY TEAM 39H 03′ 21” + 00H 29′ 53” 5 17 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 39H 06′ 04” + 00H 32′ 36” 00H 01′ 00” 6 16 RED BULL KTM FACTORY TEAM 39H 08′ 46” + 00H 35′ 18” 7 12 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 39H 18′ 37” + 00H 45′ 09” 00H 15′ 00” 8 22 MONSTER ENERGY YAMAHA RALLY TEAM 40H 12′ 42” + 01H 39′ 14” 00H 05′ 00” 9 59 KLYMCIW RACING 40H 32′ 57” + 01H 59′ 29” 10 6 ROCKSTAR ENERGY HUSQVARNA FACTORY RACING 40H 40′ 04” + 02H 06′ 36” 00H 30′ 00” Vezi sursa
  18. Ultima săptămână
  19. Marzocchi BOMBER Z1 pe arc a fost lansată!

    Chiar dacă Marzocchi n-a mai lansat demult o furcă pe arc, conceptul nu este deloc străin italienilor, modelul original Z1 din 1997 folosind pentru suspense arc și ulei. Astăzi însă noua Z1 folosește un arc foarte ușor, fabricat din aliaj de oțel silicon-crom. Noua Marzocchi BOMBER Z1 single-crown păstrează șasiul de 36 mm și amortizarea GRIP pentru compresie și revenire, dar schimbă suspensia pe aer cu „cel mai avansat sistem pe arc fabricat vreodată de Marzocchi”. Disponibilă în patru variante de rată pentru arc, Bomber Z1 folosește un arc călit dintr-un aliaj de oțel silicon-crom, un sistem de management al gălăgiei interne, un sistem intern pe aer de asistență pentru controlul progresiei și bottom out-ului și un capac care găzduiește reglajul sag-ului și al tăriei primei părți a cursei suspensiei. [embedded content] Asistența integrată pe aer este o cantitate de aer și ulei la care nu se poate practic umbla, amplasată în interiorul furcii și al cărui rol este de a se comporta ca un arc secundar, oferind rezistență, pe care nu o poți ajusta, la progresie și bottom-out. În acest fel se elimină nevoia unui arc adițional pe aer care să aibă rolul de amortizor. Este de asemenea, folosită și pe post de lubrifiant pentru șasiu. Marzocchi BOMBER Z1 este disponibilă în variantele 29er și 27.5. Pentru 29er cursa suspensiei variază de la 150 la 170 mm în timp ce pentru roțile de 27.5 inch cursa crește în trepte de 10mm de la 160 mm la 180 mm, folosind distanțiere interne. Marzocchi BOMBER Z1 pe arc este destul de grea, greutatea oficială fiind anunțată la 2,5 kg. Prețul anunțat este de 749$. Sursa: Freerider
  20. Chiar dacă Marzocchi n-a mai lansat demult o furcă pe arc, conceptul nu este deloc străin italienilor, modelul original Z1 din 1997 folosind pentru suspense arc și ulei. Astăzi însă noua Z1 folosește un arc foarte ușor, fabricat din aliaj de oțel silicon-crom. Noua Marzocchi BOMBER Z1 single-crown păstrează șasiul de 36 mm și amortizarea GRIP pentru compresie și revenire, dar schimbă suspensia pe aer cu „cel mai avansat sistem pe arc fabricat vreodată de Marzocchi”. Disponibilă în patru variante de rată pentru arc, Bomber Z1 folosește un arc călit dintr-un aliaj de oțel silicon-crom, un sistem de management al gălăgiei interne, un sistem intern pe aer de asistență pentru controlul progresiei și bottom out-ului și un capac care găzduiește reglajul sag-ului și al tăriei primei părți a cursei suspensiei. [embedded content] Asistența integrată pe aer este o cantitate de aer și ulei la care nu se poate practic umbla, amplasată în interiorul furcii și al cărui rol este de a se comporta ca un arc secundar, oferind rezistență, pe care nu o poți ajusta, la progresie și bottom-out. În acest fel se elimină nevoia unui arc adițional pe aer care să aibă rolul de amortizor. Este de asemenea, folosită și pe post de lubrifiant pentru șasiu. Marzocchi BOMBER Z1 este disponibilă în variantele 29er și 27.5. Pentru 29er cursa suspensiei variază de la 150 la 170 mm în timp ce pentru roțile de 27.5 inch cursa crește în trepte de 10mm de la 160 mm la 180 mm, folosind distanțiere interne. Marzocchi BOMBER Z1 pe arc este destul de grea, greutatea oficială fiind anunțată la 2,5 kg. Prețul anunțat este de 749$. Sursa: Freerider
  21. Fat biking pe zăpadă în Finlanda

    Așteptăm zăpada aia mare și pe la noi. Până atunci, iată cum a fost ieri în Finlanda! [embedded content] Sursa: Freerider
  22. Așteptăm zăpada aia mare și pe la noi. Până atunci, iată cum a fost ieri în Finlanda! [embedded content] Sursa: Freerider
  23. Honda este la un pas de prima victorie în Dakar de 31 de ani încoace, prin tânărul american Ricky Brabec, care a mers conservator astăzi, cedând mult față de adversarii principali, dar care are toate șansele să rămână primul în clasament mâine. Mani are un avantaj de aproape o oră și jumătate la clasa Original by Motul, victoria fiind aproape asigurată. Ricky Brabec, un pilot american tânăr și destul de impetuos (așa a pierdut Dakarul anul trecut, prin exces de agresivitate), a devenit brusc matur și precaut acum, când se vede la un pas de prima sa victorie în Dakar, o victorie la care Honda visează de peste trei decenii și pentru care a investit milioane în ultimii câțiva ani. Californianul de la Monster Energy Honda a pierdut aproape 12 minute față de cel mai apropiat adversar, chilianul Pablo Quintanilla (Husqvarna), care a câștigat și etapa de astăzi, forțând cu disperare pentru a-și da câteva șanse în plus la victoria finală. „Știți, astăzi am avut de mers mult. Kilometrajul a fost cu siguranță o problemă. Am mers cam la 70%. Încercam doar să-mi conserv energia și motocicleta. Sunt bucuros că am ajuns aici, așa că mergem înapoi în bivuac, ne pregătim pentru mâine, când o să avem o poziție bună la start și nu o să trag tare, vreau doar să ajung la finiș. Mâine ar putea fi o zi mare pentru noi, așa că vreau să păstrez energia pozitivă, fără îndoială,” a declarat Ricky Brabec după proba specială de 379 km, dublată de o secțiune de legătură de încă 365 km, în pustietatea din sud-estul Arabiei Saudite, denumită „Empty Quarter”, o zonă în care există porțiuni de peste 80 km în care nu întâlnești altceva decât dune de nisip. La general, Brabec încă are aproape 14 minute avans față de Quintanilla și peste 22 față de Price. Chilianul și australianul au încă șansele lor, căci ziua de mâine nu este una simbolică, cum se întâmpla de multe ori în edițiile trecute. Speciala are 167 de kilometri prin deșert, în care se pot încă întâmpla multe. O pană, o căzătură nefericită și primele trei locuri în clasament se pot schimba instantaneu. Dar, dacă totul decurge normal și Brabec merge bine, handicapul este aproape imposibil de recuperat de Quintanilla și de Price. Mani Gyenes a mers și el precaut astăzi, fiind al doilea clasat la Original by Motul, în spatele francezului Benjamin Melot, al doilea în clasamentul general, după sătmărean. Dar, la general, Mani are un avantaj de peste o oră și 20 de minute față de francez, deci, dacă nu i se întâmplă vreo tragedie românului de la Autonet Motorcycle Team, victoria îi este asigurată. Mai jos, clasamentul primelor 30 de locuri la general. Mani este în continuare în top 30. POZ. N° . PILOT ECHIPA TIMP Diferență Penalizare 1 9 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 38H 33′ 28” 2 5 ROCKSTAR ENERGY HUSQVARNA FACTORY RACING 38H 47′ 24” + 00H 13′ 56” 3 1 RED BULL KTM FACTORY TEAM 38H 56′ 02” + 00H 22′ 34” 00H 02′ 00” 4 2 RED BULL KTM FACTORY TEAM 39H 03′ 21” + 00H 29′ 53” 5 17 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 39H 06′ 04” + 00H 32′ 36” 00H 01′ 00” 6 16 RED BULL KTM FACTORY TEAM 39H 08′ 46” + 00H 35′ 18” 7 12 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 39H 18′ 37” + 00H 45′ 09” 00H 15′ 00” 8 22 MONSTER ENERGY YAMAHA RALLY TEAM 40H 12′ 42” + 01H 39′ 14” 00H 05′ 00” 9 59 KLYMCIW RACING 40H 32′ 57” + 01H 59′ 29” 10 6 ROCKSTAR ENERGY HUSQVARNA FACTORY RACING 40H 40′ 04” + 02H 06′ 36” 00H 30′ 00” 11 19 SLOVNAFT RALLY TEAM 40H 41′ 48” + 02H 08′ 20” 12 11 SHERCO TVS RALLY FACTORY 41H 03′ 42” + 02H 30′ 14” 00H 15′ 00” 13 56 YAMAHA MOTOR AUSTRALIA 41H 19′ 10” + 02H 45′ 42” 00H 20′ 00” 14 74 FN SPEED TEAM 41H 58′ 51” + 03H 25′ 23” 00H 02′ 00” 15 28 MONSTER ENERGY YAMAHA RALLY TEAM 42H 09′ 30” + 03H 36′ 02” 00H 14′ 00” 16 25 LS2 AVENTURA TOUAREG 42H 13′ 07” + 03H 39′ 39” 00H 40′ 00” 17 14 GAS GAS FACTORY TEAM 42H 19′ 43” + 03H 46′ 15” 18 35 ORLEN TEAM 42H 21′ 30” + 03H 48′ 02” 19 7 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 42H 32′ 59” + 03H 59′ 31” 00H 15′ 00” 20 42 SOLARYS RACING 42H 34′ 42” + 04H 01′ 14” 00H 03′ 00” 21 18 BAS DAKAR KTM RACING TEAM 42H 47′ 54” + 04H 14′ 26” 00H 15′ 00” 22 41 SOLARYS RACING 42H 53′ 54” + 04H 20′ 26” 23 132 MOTO RACING GROUP (MRG) 42H 58′ 42” + 04H 25′ 14” 24 95 NOMADE RACING 43H 43′ 09” + 05H 09′ 41” 00H 07′ 00” 25 37 HT RALLY RAID HUSQVARNA RACING 44H 04′ 35” + 05H 31′ 07” 00H 03′ 00” 26 29 MOTO RACING GROUP (MRG) 44H 12′ 45” + 05H 39′ 17” 27 53 YAMAHA FINO MOTOR RACING 44H 40′ 43” + 06H 07′ 15” 00H 21′ 00” 28 51 FN SPEED TEAM 45H 01′ 23” + 06H 27′ 55” 00H 13′ 00” 29 44 AUTONET MOTORCYCLE TEAM 46H 16′ 25” + 07H 42′ 57” 30 34 ARUNAS GELAZNINKAS 46H 28′ 04” + 07H 54′ 36” 00H 15′ 00”
  24. Honda este la un pas de prima victorie în Dakar de 31 de ani încoace, prin tânărul american Ricky Brabec, care a mers conservator astăzi, cedând mult față de adversarii principali, dar care are toate șansele să rămână primul în clasament mâine. Mani are un avantaj de aproape o oră și jumătate la clasa Original by Motul, victoria fiind aproape asigurată. Ricky Brabec, un pilot american tânăr și destul de impetuos (așa a pierdut Dakarul anul trecut, prin exces de agresivitate), a devenit brusc matur și precaut acum, când se vede la un pas de prima sa victorie în Dakar, o victorie la care Honda visează de peste trei decenii și pentru care a investit milioane în ultimii câțiva ani. Californianul de la Monster Energy Honda a pierdut aproape 12 minute față de cel mai apropiat adversar, chilianul Pablo Quintanilla (Husqvarna), care a câștigat și etapa de astăzi, forțând cu disperare pentru a-și da câteva șanse în plus la victoria finală. „Știți, astăzi am avut de mers mult. Kilometrajul a fost cu siguranță o problemă. Am mers cam la 70%. Încercam doar să-mi conserv energia și motocicleta. Sunt bucuros că am ajuns aici, așa că mergem înapoi în bivuac, ne pregătim pentru mâine, când o să avem o poziție bună la start și nu o să trag tare, vreau doar să ajung la finiș. Mâine ar putea fi o zi mare pentru noi, așa că vreau să păstrez energia pozitivă, fără îndoială,” a declarat Ricky Brabec după proba specială de 379 km, dublată de o secțiune de legătură de încă 365 km, în pustietatea din sud-estul Arabiei Saudite, denumită „Empty Quarter”, o zonă în care există porțiuni de peste 80 km în care nu întâlnești altceva decât dune de nisip. La general, Brabec încă are aproape 14 minute avans față de Quintanilla și peste 22 față de Price. Chilianul și australianul au încă șansele lor, căci ziua de mâine nu este una simbolică, cum se întâmpla de multe ori în edițiile trecute. Speciala are 167 de kilometri prin deșert, în care se pot încă întâmpla multe. O pană, o căzătură nefericită și primele trei locuri în clasament se pot schimba instantaneu. Dar, dacă totul decurge normal și Brabec merge bine, handicapul este aproape imposibil de recuperat de Quintanilla și de Price. Mani Gyenes a mers și el precaut astăzi, fiind al doilea clasat la Original by Motul, în spatele francezului Benjamin Melot, al doilea în clasamentul general, după sătmărean. Dar, la general, Mani are un avantaj de peste o oră și 20 de minute față de francez, deci, dacă nu i se întâmplă vreo tragedie românului de la Autonet Motorcycle Team, victoria îi este asigurată. Mai jos, clasamentul primelor 30 de locuri la general. Mani este în continuare în top 30. POZ. N° . PILOT ECHIPA TIMP Diferență Penalizare 1 9 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 38H 33′ 28” 2 5 ROCKSTAR ENERGY HUSQVARNA FACTORY RACING 38H 47′ 24” + 00H 13′ 56” 3 1 RED BULL KTM FACTORY TEAM 38H 56′ 02” + 00H 22′ 34” 00H 02′ 00” 4 2 RED BULL KTM FACTORY TEAM 39H 03′ 21” + 00H 29′ 53” 5 17 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 39H 06′ 04” + 00H 32′ 36” 00H 01′ 00” 6 16 RED BULL KTM FACTORY TEAM 39H 08′ 46” + 00H 35′ 18” 7 12 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 39H 18′ 37” + 00H 45′ 09” 00H 15′ 00” 8 22 MONSTER ENERGY YAMAHA RALLY TEAM 40H 12′ 42” + 01H 39′ 14” 00H 05′ 00” 9 59 KLYMCIW RACING 40H 32′ 57” + 01H 59′ 29” 10 6 ROCKSTAR ENERGY HUSQVARNA FACTORY RACING 40H 40′ 04” + 02H 06′ 36” 00H 30′ 00” 11 19 SLOVNAFT RALLY TEAM 40H 41′ 48” + 02H 08′ 20” 12 11 SHERCO TVS RALLY FACTORY 41H 03′ 42” + 02H 30′ 14” 00H 15′ 00” 13 56 YAMAHA MOTOR AUSTRALIA 41H 19′ 10” + 02H 45′ 42” 00H 20′ 00” 14 74 FN SPEED TEAM 41H 58′ 51” + 03H 25′ 23” 00H 02′ 00” 15 28 MONSTER ENERGY YAMAHA RALLY TEAM 42H 09′ 30” + 03H 36′ 02” 00H 14′ 00” 16 25 LS2 AVENTURA TOUAREG 42H 13′ 07” + 03H 39′ 39” 00H 40′ 00” 17 14 GAS GAS FACTORY TEAM 42H 19′ 43” + 03H 46′ 15” 18 35 ORLEN TEAM 42H 21′ 30” + 03H 48′ 02” 19 7 MONSTER ENERGY HONDA TEAM 2020 42H 32′ 59” + 03H 59′ 31” 00H 15′ 00” 20 42 SOLARYS RACING 42H 34′ 42” + 04H 01′ 14” 00H 03′ 00” 21 18 BAS DAKAR KTM RACING TEAM 42H 47′ 54” + 04H 14′ 26” 00H 15′ 00” 22 41 SOLARYS RACING 42H 53′ 54” + 04H 20′ 26” 23 132 MOTO RACING GROUP (MRG) 42H 58′ 42” + 04H 25′ 14” 24 95 NOMADE RACING 43H 43′ 09” + 05H 09′ 41” 00H 07′ 00” 25 37 HT RALLY RAID HUSQVARNA RACING 44H 04′ 35” + 05H 31′ 07” 00H 03′ 00” 26 29 MOTO RACING GROUP (MRG) 44H 12′ 45” + 05H 39′ 17” 27 53 YAMAHA FINO MOTOR RACING 44H 40′ 43” + 06H 07′ 15” 00H 21′ 00” 28 51 FN SPEED TEAM 45H 01′ 23” + 06H 27′ 55” 00H 13′ 00” 29 44 AUTONET MOTORCYCLE TEAM 46H 16′ 25” + 07H 42′ 57” 30 34 ARUNAS GELAZNINKAS 46H 28′ 04” + 07H 54′ 36” 00H 15′ 00” Sursa
  25. Fair warning you may want to read this with a New Jersey (fake Italian) accent while wearing a velour tracksuit. Do you remember the scene in Good Fella’s when Ray Liotta’s character is describing what it’s like to go into business with Paulie (the big guy)? Trouble with cops? He can go to Paulie. Deliveries? Paulie will handle it. But now the guy’s gotta come up with Paulie’s money every week, no matter what. Business Bad? F-You, pay me. Oh, you had a fire? F-You. Pay me. Got hit by lightning, huh? FYPM! ADVERTISEMENT The Hammer Run (The Hammer) kinda operates like that too. Don’t know where to ride off-road in NJ? You can go to The Hammer. Want to ride hundreds of miles of singletrack? The Hammer. But now you gotta play by their rules to attend. Didn’t sign up in time? Not my problem. Oh, you lost your confirmation email and QR code (which I did, but thankfully, took a photo of with my phone!)? Not my problem. Don’t have a license plate? Not my problem (NMP). Kicking off The Hammer was a mad dash to get an online ticket months in advance. This year the two-day ride sold out in under 10 minutes, and I watched it happen in real-time! Imagine if Bruce Springsteen decided to play a private show at the Stone Pony in Asbury Park, NJ. I couldn’t text my riding friends fast enough to get their one of 600 tickets, and some of them didn’t, not my problemo pal. This is the Hammer. You might be asking yourself, “New Jersey? The most densely populated state in the country? The state that gave birth to the The Sopranos? Isn’t that the state pork roll (Taylor Ham) comes from?” Yup, we’re the same state that hosted ISDE qualifiers in 1975 and 1977, the Hammer Run was awarded the AMA Event of the Year in 2017 right here in the Garden State, and we got Mike Lafferty. Who’s Mike? Eight-Time National Enduro Champion Mike Lafferty, and The Hammer Run goes through some of his New Jersey training grounds too. License plates don’t even stay on bikes during the run so I had mine mounted to my backpack.Right, so now that you’re up to speed on NJ a bit, let’s talk about the ride. I show up in Port Elizabeth Saturday morning, my bike and gear were loaded up Friday. A few tough guys camp out Friday and Saturday night, but it’s the first weekend in November here in NJ and bikes that were in the field the night before are frosted over in the morning. Anyone without a camper usually arrives the morning of and gets a hotel room for Saturday night. Why not camp? Cause we ain’t here to make new friends, we’re just here to ride with the old ones. The riders’ meeting is held off the back of an old fire truck that doubles as a kegerator (it literally has beer taps coming out the side of it). The announcements are standard issue for NJ. “Don’t Ruin the Ride.” The big man runs down a laundry list of things not to do, and for a good reason; this is sacred (usable) ground, and we don’t want to lose it because someone wants to have too much fun – cause once you lose it, you lose it forever. Going through the start checkpoint with your riding crew is the way every Hammer Run starts. That doesn’t mean it’s going to end or even be that way after the first 3 miles of the 100-mile day. At The Hammer Run, you just have to keep it moving. Your buddy crashes, “he’ll live.” Flat tire, “leave em.” Is the guy in front of you going to slow? Just shout at him to move over or rev at him. This might seem a bit macho, “Jersey Shore” or intimidating to anyone that’s not from the East Coast, but really it’s just how we communicate out here. Direct and to the point, and that doesn’t mean we don’t know how to show respect, but who gets it? Well, for starters, the old-timers do. Usually, they can be spotted wearing vintage enduro gear, sitting down on an old KX or Honda with those late 80’s style rear fenders and straight back kickstands instead of the high fly KTM ones. You don’t get too close to em, you don’t push em, and if you can’t make a clean pass, you ride behind em until they want to slide over for you. It’s just common courtesy and respect. Before we get into the ride, here’s my brief history with the Hammer Run: 2017 I showed up with a Suzuki DR200 and my friend let me borrow his 1st Gen pumper carb’ed KTM 400. It ran better than any bike on the planet for precisely two turns. After that, it ran like crap the rest of the day and beat me to death. That night I slept without exaggeration 13 hours and rode 30 miles the second day on the DR200, then went home. 2018 was a different story. My local shop, Solid Performance KTM, hit me up and let me borrow a bike that was actually a theft recovery from a smash and grab they had early in the year. The bike had been treated horribly as most “wheelie boy” bikes do. Solid went over the 250 XC-W (two-stroke), and it ran better than new. Throughout that ride, I got to trade-off with friends and rode every bike in KTM’s four-stroke line up from 250 EXC-F all the way up to the 500 EXC-F. A rare opportunity to ride and compare all the KTM four-strokes in one day turned out to be the best thing that could have happened for me that weekend. It shaped what would be the future of my small bike career and ultimately helped me make my decision to buy my KTM 250 EXC-F. Why would anyone that weighs in at 215 pounds without gear and stands 6’2″ tall buy a 250 four-stroke? The terrain for starters or, in our case on the east coast, the trees. Forget about open desert or boulder fields, East of the Mississippi River we trade our wide-open views for switchback turns and trees so tight you have to guess which one will bend and put the bark buster into it! Back to the race… er… the ride. Saturday starts out with two sections of an enduro course. Each about 10 miles long, but when you can’t get out of second gear, it might as well be forever. Some of my crew is still with me, and others have fallen behind. Once you finish a section, you can catch up on your roll chart (analog navigation) and wait for your friends off to the side. If you’re fast, you get a break. If you’re slow… well, at least we let you catch up. It’s not all survival of the fittest and race mode. If you really need a hand fixing something on your bike or you have a bad crash and honestly need a minute, we’ll pull over for one of our own. Revzilla’s resident fast guy, Spurgeon Dunbar spent the day breaking parts off his 350, and occasionally we’d pull over to help him out with some quick grab tools from my GIVI waist pouch as he dismantled more of his bike than repaired. Revzilla’s resident fast guy Spurgeon Dunbar, spent the day breaking parts off his KTM 350. Midday, and I’m behind a pack of riders that are just a bit off my pace. I can’t really make a clean pass, so rather than beep, yell and rev my way through ten riders, I take a minute to catch my breath. That’s when the mythical beast Mike Lafferty goes by me a few yards off the trail! I jump on his tail and hold it wide open. He decided to ride his brandy new 2020 KTM 500 XCF-W for Saturday, and like I’ve seen in the years past, he’s not one for waiting behind riders. In 2018 I was full throttle around a wide-open sand corner on a borrowed 250 EXC-F when all of a sudden, I felt the air pressure change around me. Like being sucked into an air vacuum and having the Hollywood war scene flashback, I couldn’t hear anything for a split second. Followed by the cavitation of air blast as Lafferty went by me on the outside on his 2019 500 EXC-F. He then rode around the rim of a water hole in a wheelie. Touched the front down in a mess of clay cross ruts and lifted the front back up to ride off out of sight at a rate of speed that anyone under “A-Class” enduro rider can’t really comprehend. I manage to latch on to him this year as he goes by and blazes a trail through the brush. After about 45 seconds of following Mike, I manage to pass 15 riders as we skip three tight turns slightly off the trail. There’s some saying about how riding with people faster than you will make you faster, but I’ve yet to really ride “with” Mike. Lunch? You mean WAWA? It’s a “Central-East Coast” thing. We have these gas station/convenience stores called WAWA, and if you need something to eat or drink, you can always grab something at the gas stop. At the same time, if you’re having issues with your motorcycle, Solid Performance has a chase truck that makes it to the gas stops and will help you out the best they can. That kind of community engagement goes a long way, and it’s absolutely the reason me, and probably 85% of the field are on KTM’s. After 70 miles of tight-single track and bark-busting trail-blazing, Spurgeon put his bad knee into a tree. Luckily for him, we’re all feeling a little tired and wait for him to rejoin the group. He comes rolling up; it’s not good. He can’t put any weight on it and has to ride sitting down. Typically he’d be left for dead, but we’re so far behind schedule a sweep rider catches us. We get him set up with an “easy” way out. Good thing as Jeff (riding buddy) and I rolled into the “Stitches or Bitches” split trail section. Not known for their correctness, the organizers chose these trail names. But it should be noted that no one at the event found them to be offensive. Maybe it’s the East Coast in us all, but hey, plenty of guys took the “bitches” way out. While Liz (another one of the crew) said: “I ain’t no bitch” and rode out the hard way. Back at the parking lot, we all have a few beers, and I book my hotel room after I lock my bike up so it can spend the night in the field. The Hammer offers a spaghetti dinner on Saturday night with plenty of sauce (sauuuce), but we usually opt for dinner in town and some drinks. Spurgeon was talking about a triumphant return tomorrow, but we all knew that wasn’t happening. Sunday morning hits, and the bikes are frozen over again. No big deal as this is as mild as the winter’s going to be here in Jersey. We all decided to head down to Solid’s vendor tent to group up before riding. Spurgeon shows up (limping) with donuts, hoping we won’t beat him up verbally too bad for sitting Sunday out. After a few “on your knees too much?” jokes get tossed around, we let him off the hook since he is genuinely hurt. That’s when Lafferty busts out the big guns. His KTM 790 Adventure R with a WP “A-kit.” That’s cone valve forks and XPLOR-pro rear shock with an extra 30mm of suspension travel, along with a set of skinny 690 Enduro rims laced to the hubs so he can run a bib mousses! Eight time National Enduro Champion, Mike Lafferty rolled up on his KTM 790 Adventure R, sporting an extra 30mm of suspension travel and a set of skinny 690 Enduro rims running bib mousses.While Mike gets his suspension rear sag h set on his 790R, we even leave him behind. It doesn’t take long for him to catch up though, as he runs us down in the second “enduro” section of the day. I turn on the tractor beam and get behind him for a while. I’m sure he wasn’t going nearly as fast as he could, but I run 9 outta 10 to keep up. We ride together for a few miles, and he is running a pace that I couldn’t set on my 250 if I was out front. As a mid-to-front of the pack C-vet class rider, I was finally able to learn something from Lafferty as his 200+ pound bike handicap allowed me to finally keep up. Watching him run enough trail brake to slow down but not stall the engine and his sit down/over the front body positioning improved my riding in just a few turns. Taking wider lines and using the whole trail helped me to understand where I was losing time. Mike Lafferty busted out the big guns ripping on his fully-dialed KTM 790 Adventure R.Losing time happens for a lot of reasons, and I fell victim to one of my most common. Overriding myself, I hit neutral in the middle of a turn. Then in a moment of frustration, I override the bike and run a corner wide, and just like that, a 790 walks away from me on a dirt bike in some of the tightest woods NJ has to offer. The Hammer Run goes through a lot of private property, and that’s one of the things the organizers really drive home at the rider’s meeting. “Don’t even think about riding it again.” It’s also why we aren’t allowed to video the ride with helmet cams. That and the tree huggers (environmentalists) will use it against the organization any way they can. Two of the private land sections are grass tracks. I didn’t have time to take photos, but if you use your imagination, you’ll be just fine. My favorite section is a Christmas Tree Farm, and it is a riot with friends. Green grass with brown dirt ruts cuts a path snaking its way through a maze of pine trees. Some sections are so tight your arms get battered back and forth, and the only way you make it out straight is to hold the throttle open and keep going. The last section of the day and I go into it with my buddy Jeff behind me, and we’re pushing the pace a little bit. Most of the trails at the Hammer are sandy with some dirt mixed in, but the last trail is more dirt with tree roots. I make a mistake and end up losing the front, crashing and sliding into a tree. Jeff actually has to help me pick up my bike as my body is shutting down at this point from exhaustion and general pain all over. Back at the parking lot where The Hammer Run starts and ends, we get out of our sweaty, wet, cold gear and crack open a cold beer to ‘cheers’ the day with. At the kitchen, they have a spicy meatball (you have to hold your hand in that way with your thumb and fingers pressed together and say “ahh spie-see meat-ah-ball) and potato soup that signifies the end of another year. I want to take a moment to thank the organizers, the sweep riders, the family members in the kitchen, and just everyone who helps keep the rides and enduro racing going in NJ. If you want to attend The Hammer Run, keep an eye out in the AMA magazine and website, but do me a favor and don’t tell anybody I sent ya, Capiche? Photos by Spurgeon Dunbar, Jeff Kiniery, Liz Kiniery, and Steve Kamrad Author: Steve Kamrad Steve has been labeled as a “Hired Gun” by one of the largest special interest publishing groups in America. His main focus now is video content creation as a “Shreditor” (thats shooter, producer, editor all in one nice, neat, run and gun package). If he’s not out competing in a NASA Rally Race you can find him on the East Coast leading around a rowdy group of ADV riders. Some say Steve_Kamrad has the best job in the world but he’s not in it for the money. He’s a gun for hire that can’t be bought and that’s the way we like him.
  26. Mai sunt doar 447Km, dintre care 374 de probă specială, din prima ediția a Dakarului desfășurată în Arabia Saudită. Mani Gyenes domină în continuare clasa Malle Moto*/Original by Motul. În ciuda faptului că a pierdut 20 de minute în fața lui Benjamin Melot, terminând etapa a 11-a pe locul 2, în spatele fostului mecanic a lui Cyril Despres. La începutul raliului, Benji era principala amenințare pentru Mani la această clasă, având o experieneță bogată în Dakar atât ca mecanic cât și ca pilot, însă cu o etapă înainte de final, lucrurile sunt destul de clare, Mani având un avantaj de + 01h 20′ 36”. Îi ținem pumnii și îi urăm mult success mâine! *Malle Moto – este clasa care replică cel mai bine spiritul raliului Dakar, sau al începuturilor sale, participanții nu au la dispoziție o echipă tehnică care să-i ajute,să le care piese/motoare de schimb. Ei se pot baza doar pe cufărul cărat de organizatori, de aici și numele, malle însemnând “cufăr pentru călătorii” în franceză. Fiecare pilot are la dispoziție un cufăr de dimensiuni standard în care poate pune anumite lucruri specificate în regulament. Asa arata bivuacul de la Malle Moto, fiecare rider cu zona si cufarul lui.Revenind la general, Ricky Brabec sau Pablo Quintanilla sunt pe cale să pună stop dominației KTM din ultimele 19 ediții. Chilianul se află aproape în aceeași situație ca anul trecut, de data această având de recuperat în ultima etapă + 00h 13′ 56” pentru a câștiga în fața lui Brabec. Brabec se află în fața unui rezultat istoric, putând fi primul American care câștigă Dakarul. Însă ultima etapă nu este o luptă doar în doi, câștigătorul de anul trecut, Toby Price este la + 00h 22′ 34” față de lider, iar colegul său MATTHIAS WALKNER la + 00h 29′ 53”, acesta fiind imediat urmat la 16 secunde de colegul lui Brabec de la Honda, JOSE IGNACIO CORNEJO FLORIMO. La clasa marathon, unde rideri beneficiază de asistență tehnică, însă au niște restricții în ceea ce privește piesele pe care le pot înlocui în timpul cursei, spanionul JAUME BETRIU conduce în continuare clasamentul. Campionul spaniei la enduro din ultimii patru ani face un prim Dakar senzațional, având + 00h 35′ 51” în față primul urmăritor MAURIZIO GERINI. Și la general, JAUME stă foarte bine, ocupând locul 14 și fiind cel mai bine clasat debutant. Însă deșertul poate juca feste și celor mai experimentați, rămâne mâine să vedem cine va fi câștigătorul primei ediții desfășurate în Arabia Saudită. [embedded content] Continue Reading Articol preluat de pe motoroute.ro
  27. Am avut o problema cu incarcarea, generatorul de curent nu producea curent cand era conectat la releul de incarcare, pe direct incarca brici pe fiecare faza (e generator cu trei faze). Am crezut ca de vina e releul (concluzia logica) pt ca desi era nou am zis ca fiind chinezesc e posbil sa fie defect de nou desi m-am interesat inainte si am inteles ca sunt foarte bune si fiabile. Am gasit pe internet cum se probeaza un releu de incarcare si m-am dus la magazin, acolo surpriza... releul meu avea aceleasi valori cu cele din magazin. Am cautat alt releu cu 5 fire care corespundea valorilor stiute de mine si cu acesta am rezolvat problema incarcarii, acum incarca perfect (va urma si video). Intre timp am cautat pe internet schemele electrice ale releelor de incarcare si mi-am dat seama astfel ca primul releu desi era cu 5 fire era pentru generator de curent cu doua faze in timp ce noi avem generator cu trei faze. Deci nu releul era problema ci necunoasterea unor subtilitati ale releelor de incarcare pentru scutere. Noul releu:
  1. Încarcă mai multă activitate
×