Mergi la conţinut
  • https://www.AUTOdoc24.RO

Postari noi in blog

Se afișează blog entries adăugat în ultimele 365 zile.

Tip de Conținut


Fluxul se actualizează automat     

  1. Ieri
  2. Am fost în cantonamentul de iarnă pentru pregătire fizică, împreună cu echipa de motociclism a clubului Steaua. Motociclismul este considerat de cei mai mulți un sport individual, în care primează doar talentul, motocicleta și pregătirea specifică. În timp ce sportivii de la motocros pun accentul pe pregătirea fizică, cei mai mulți piloți de la viteză pe circuit fac toate eforturile pentru a avea o motocicletă performantă și echipament de calitate, uitând de multe ori importanța pregătirii fizice din extrasezon. Nu toți. Sunt unele echipe care tratează cu multă seriozitate această parte a pregătirii și echipa moto a clubului Steaua este una dintre acestea. De 22 de ani, în fiecare iarnă, sportivii vin la cabana clubului de la Forban, pentru pregătire fizică. Așa cum se făcea înainte de 1989, cu norme de control, cu alimentație supravegheată, cu un program bine stabilit, fără cafea, țigări sau băutură și, mai ales, cu multă disciplină. Totul este coordonat de antrenorul echipei, Traian Mihăilescu, care a reușit să obțină în întreaga sa carieră peste 200 de titluri de campion național prin piloții pe care îi îndrumează. Efortul depus s-a reflectat în rezultatele obținute de echipă la toate disciplinele la care au participat sportivii, piloții echipei Steaua reușind în sezonul 2018 patru titluri de campion național la viteză, trei titluri la motocros, cucerirea Cupei României la viteză și a campionatului național pe echipe la motocros. Împreună cu echipa moto a clubului Steaua la cantonamentul de vară Ca de fiecare dată în ultimii ani, am avut privilegiul să fiu invitat și să particip la cantonamentul de iarnă, încercând să țin pasul cu cei tineri. Programul, asemănător cu cel pe care îl respectam la cantonamentele lotului național desfășurate până în 1989, cuprinde antrenamentul principal, o drumeție în forță prin zăpadă, până la una din cabanele apropiate, iar după masa de prânz și cele câteva ore de odihnă, antrenamentul din a doua parte a zilei, la sală. Condițiile sunt excelente, există sală de forță, sală de jocuri și saună, toate spațiile fiind excelent ventilate și încălzite. Sala de jocuri de la cabana Forban Am stat cu echipa două zile, programul nu-mi permitea să petrec mai mult timp și, mai mult ca sigur, nici condiția fizică. Mi-am amintit că drumul de la Forban până la cabana Diham este o plimbare de plăcere în timpul verii și o treabă foarte serioasă iarna, prin zăpada proaspătă. Nici măcar cei câțiva kilometri de la șoseaua națională până la cabana clubului Steaua de la Forban nu sunt o glumă dacă e polei și zăpadă, așa că așteptăm cu nerăbdare cantonamentul din vară, la care putem veni și cu motocicletele. Fiecare zi din viață este câte o poveste, iar poveștile mele sunt, de ce mai multe ori, cu și despre motociclete şi sunt postate pe blogul POVEŞTI CU MOTOARE, dar pot fi citite și pe Facebook, LinkedIn, Twitter și Google+, iar filmele sunt postate pe YouTube. Vezi articolul integral
  3. „Est, spre Siberia” – cartea aventurierului amator

    [unable to retrieve full-text content] Am participat în weekend la lansarea cărții amicului Cristi Scutariu, „Est, spre Siberia”. I-am și cumpărat un exemplar. Am stat și la povești o bună bucată de vreme, alături de alți prieteni amatori de aventură. Iată la ce concluzii am ajuns. După cum vă spuneam, îmi place stilul în care scrie Cristi Scutariu. E relaxat, informal, folosește uneori niște expresii care i-ar face pe membrii Academiei Române să ridice o sprânceană, ba chiar să strâmbe din nas a dispreț, dar te ține în priză și are un farmec al său. Cristi e un băiat din Berceni, în sinea lui, dar […] Articolul „Est, spre Siberia” – cartea aventurierului amator apare prima dată în Motobikes.
  4. Napoca Cycling Plus – o nouă viziune în ciclism

    Scena velo românească evoluează pe zi ce trece. Primim la redacție vești din ce în ce mai încurajatoare care ne conving că ciclismul la noi nu are unde să meargă de acum încolo decât înainte. Micluț Alexandru-Nicolae ne-a anunțat despre Napoca Cycling Plus, o asociație sportivă din Cluj-Napoca al cărui scop este promovarea ciclismului de anduranță. „Proiectul Napoca Cycling Plus s-a născut în data de 15 ianuarie 2019 din dorința de a promova ciclismul în alt fel”, spune Alexandru. „Noi, cei din spatele proiectului avem o altă viziune în ce privește promovarea și creșterea fenomenului numit ciclism. Dorim să aducem, să promovăm ceva ce lipsește din peisajul clujan: ciclismul de anduranță, ultra-anduranță și cicloturismul. Competițiile de anduranță sunt un segment nou în ciclismul românesc, fenomenul apărând abia în 2014.” Nu multă lume cunoaște acest segment. „Mulți nu sunt pregătiți să ia în piept drumul ca să-și atingă un scop, dar nici nu se gândesc la distanțe ca la ceva imposibil”, precizează Alexandru. „Noi dorim să formăm astfel de cicliști care, mai departe, să reprezinte România în marile tururi de andurață cum ar fi Paris-Brest-Paris, 1001 Miglia, Londra-Edinburgh-Londra sau Cursa Trans Continentală. România are mulți cicliști cu potențial pe acest segment iar rezultatele din 2018 vorbesc de la sine. Clujul este singurul oraș care organizează astfel de tururi și trimite un singur ciclist în astfel de competiții precum cele enumerate mai sus, în comparație cu celelalte orașe care au cel puțin câte 3 reprezentanți. Acesta este și motivul pentru care dorim să punem bazele unei astfel de comunități. Cicloturismul pe de-altă parte este un segment aproape inexistent pe meleaguri clujene, dar o mână de oameni entuziaști poate face minuni.” Toți cei care fac parte din Napoca Cycling Plus are un palmares bogat atât în competiții cât și la ture de anduranță, iar în acest moment asociația se bucură de un val mare de simpatie din partea clujenilor pentru că se oferă altceva față de rutina cu care au fost obișnuiți. „Vrem să ținem în picioare proiectul ăsta mulți ani de-acum încolo. Pe lângă ciclism, comunicarea este liantul nostru. Vorbim zilnic, dezbatem fiecare idee, fiecare propunere și încercăm să facem palpabile visele fiecăruia dintre noi.” În 2017, cand Alexandru s-a mutat la Cluj, proiectul Randonneurs România nu a fost atât de bine primit pe cât s-ar fi așteptat. „2017 și 2018 au fost niște ani ciudați”, mărturisește Alexandru, „dar chiar și așa am reușit să strâng lângă mine niște oameni care au crezut în visele mele și mi-au împărtășit pasiunea. Ce facem diferit față de ceilalți? Toți avem drepturi egale, nimeni nu este mai presus, nimeni nu este lider, pentru că punem pasiunea pe primul loc.” Fiind o echipă nou-născută membri au și câteva rezoluții. „Ne propunem să participăm la un număr de competiții de ciclism atât naționale cât și internaționale și la câteva competiții de triatlon, pentru că in echipă avem sportivi pregătiți pe toate planurile”, spune Alexandru. „Ca asociație ne propunem să călcăm pe urmele prietenilor de la București și Arad care au dus ciclismul de anduranță la un cu totul alt nivel și să creștem cicliști noi. Ca un mic spoiler, în 2019 ne propunem să organizăm ture de Gran Fondo și Brevete sub umbrela Randonneurs România și Audax Club Parisien, am pus bazele primului eveniment de tip Everesting din România și ne propunem să scoatem cicliștii din zona lor de confort explorând necunoscutul în regim cicloturist: avem 3 ture în pregatire prin Bucovina, Apuseni și Maramureș. Vrem să facem un altfel de cicloturism, cel brut, în care pur și simplu pleci cu bagajul în spate și “vezi pe unde te poartă drumul”, fără senzori de tot felul, fără cifre, fără să demonstrăm că uie ce buni suntem, fără asistență, fără răsfăț pe drum, dar cu răsfăț la destinație. Dorim să facem asta pentru că ușor-ușor, pierdem esența ciclismului, îngropându-ne în cifre.” „Napoca Cycling Club este gașca aia faină care speră să scoată în față patea frumoasă a ciclismului, cea în care suntem oameni, zâmbim, ne ajutăm și creștem împreună fără orgolii”, încheie Alexandru. Sursa: Freerider
  5. Continental Grand Prix 5000 700x25mm (2019)

    Ani de zile iubitorii anvelopelor de șosea Continental GP4000sII au așteptat două lucruri care au tot întârziat să vină: un model nou, pentru că deși au fost considerate de mulți cele mai bune anvelope polivalente de pe piață ele aveau deja mulți ani în spate și evident un model tubeless pentru că asta e tendința la care aderă tot mai mulți producători și cicliști rutieri. Iată că așteptarea a luat sfârșit odată cu sezonul 2019, Continental lansând pe piață noile Grand Prix 5000 (prescurtat GP 5000) care promit să ia celebrul model construit manual în Germania și să îl facă și mai performant și polivalent. Una din caracteristicile principale ale vechiului GP4000s este faptul că spre deosebire de concurența care a folosit 2 sau 3 tipuri de compuși de cauciuc pe calea de rulare pentru a oferi în același timp viteză dar și aderență în viraje, Continental au folosit doar unul singur, celebrul lor Black Chilli Compund. Ideea s-a păstrat în continuare și la GP 5000, care are același compus de cauciuc, folosește o structură tot de 3 straturi de 330 tpi iar pentru protecția la pene folosește tot stratul Vectran Braker pe calea de rulare. Noutățile vin în primul rând de la structura internă, unde a fost folosită așa-numita tehnologie ”Active Confort”, menită să ofere în același timp stabilitate laterală și confort la rulare. Pentru asta, producătorul spune că a întărit pereții laterali (lucrul acesta ar fi destul de benefic pentru protecția la tăieturi pe drumuri proaste) și că au făcut mai moale calea efectivă de rulare. O altă noutate este profilul, care acum e săpat cu laser și se numește ”Lazer Grip”, oferind teoretic o aderență mai bună în viraje și pe asfalt umed. Ca variante a apărut un model de 32 mm și evident mult așteptata variantă Tubeless! Greutatea a scăzut cu aproximativ 10 g la aceiași dimensiune iar rezistența la rulare a scăzut conform declarațiilor producătorului cu 12% dar se pare că îmbunătățirea e și mai mare conform unor teste independente. Grosimea măsurată a materialului se pare că e identică pe lateral și doar foarte puțin mai mică pe calea de rulare (2.8 vs 2.9 mm). Am primit de la Sprint Bike, importatorul Continental în România, încă din decembrie, un set de anvelope GP 5000 de 25 mm în varianta clasică cu cameră pentru test, pe care le-am prezentat în acel moment într-un video, dar a trebuit să vină vremea bună din acest mijloc ciudat de februarie pentru a reuși să ieșim cu ele la șosea să ne facem o impresie. După aproape 500 km cu noile GP 5000 pot spune că sunt destul de impresionat. GP 4000 era un cauciuc performant dar a fost lansat acum 14 ani! Între timp confortul a început să fie un criteriu din ce în ce mai important, odată cu diversificarea suprafețelor pe care sunt așteptate cursierele să ruleze și mai ales odată cu creșterea popularității ciclismului de șosea la categorii de utilizatori care n-ar fi ales acum 14 ani o cursieră. Prima impresie cu GP 5000 a fost clar de confort, zumzetul produs de asperitățile asfaltului fiind foarte bine amortizat de suprafața de rulare. Reacția la sprinturi și la viraje e însă foarte bună, performanța acestora fiind evidentă. După părerea mea încercarea de a obține o anvelopă mai performantă dar în același timp mai confortabilă a reușit. Am atacat chiar și câteva zone neasfaltate și a fost mai bine decât m-am așteptat. Aș putea spune că senzația se apropie de anvelopele tubeless, din ce am mai testat, cu cameră doar Vittoria Corsa Graphene a mai oferit așa senzație de confort, însă acelea au o carcasă sensibilă din bumbac, asemănătoare cu a unui baieu – se și numesc open tubulars. Nu am ajuns cu ele pe munte și nici pe asfalt ud (nu e o plăcere deosebită iarna pe ploaie), așa că evit să mă pronunț asupra comportamentului în astfel de condiții. De asemenea, nici despre rezistența în timp sau la pene nu putem vorbi la modul obiectiv, dar e de așteptat ca GP 5000 să se ridice la nivelul predecesorului în aceste aspecte. Martorii de uzură prezintă o grosime confortabilă a suprafeței de rulare. Aș mai adăuga că am montat destul de greu anvelopele pe roțile Mavic Ksyrium Elite UST, dar le-am montat iarna și am constatat că pe frig multe anvelope care altfel se montează ușor pun probleme. Practic am avut nevoie și de levier, ceea ce se întâmplă rar la cursiere, dar nu a fost un efort deosebit. Pe interior modelul non-tubeless are o serie de nervuri ce împiedică alunecarea camerei, dar nu consider că am dus bicicleta încă pe un teren care să verifice această situație. Eu le-am folosit la 7.5 bar, presiunea maximă recomandată fiind de 8.5 pentru varianta aceasta de 25 mm non-tubeless. [embedded content] Sperăm să obținem pentru test și varianta tubeless pentru a face un test comparativ, deoarece eu personal cred că acesta este viitorul în ciclismul de șosea de amatori. Între timp pot să vă recomand cu inima împăcată să montați noile anvelope deoarece sunt sigur că nimeni nu va fi dezamăgit. În plus, ele au deja un discount serios de la prețul recomandat de producător! Sursa: Freerider
  6. Royal Enfield Feeling Heat From Jawa?

    For a few months now, ADVRider.com has chronicled the return of the Jawa brand to India. We’ve provided articles on Jawa’s resurrection, a coincidentally same time drop in Royal Enfield sales and Jawa selling out all its motorcycles through September 2019. 350 cc market leader Up until Jawa’s return, Royal Enfield’s hold on the 350 cc market seemed insurmountable. But now and for the last 3 months, Royal Enfield’s sales have dropped in this segment. A segment which is very important in India. Now, some Indian market watchers are attributing the fall of Royal Enfield’s 350 cc sales to the popularity of the two new Jawa 350 cc bikes; the Jawa and the Jawa 42. Jawa is owned by India’s Mahindra & Mahindra (M&M) conglomerate. M&M have been able to bring the Jawa and Jawa 42 brand to market at about the same price as Royal Enfield’s offerings. The Jawa 42. Jawas sell out Jawa’s machines have been so popular that the brand shut down its pre-order website because they had sold all inventory through September 2019. Even with the pre-order website closed, buyers have continued to walk into Jawa dealerships and pre-order more motorcycles. So many have placed orders that Jawa is now sold out until November 2019. The resurrected Jawa. Royal Enfield responds Apparently, the question of whether Jawa was taking a portion of Royal Enfield’s market share has garnered enough attention that Eicher Motors’ (the parent company of Royal Enfield) Managing Director and CEO Siddhartha Lal admitted that competition for Royal Enfield is increasing and will continue to increase in the future. “Royal Enfield is an entrenched leader which has a strong distribution and aftermarket network with strong service backup and residual value. New entrants, of course, there will be many and more shall be coming up. There will be copycat types and there will be people doing totally different things and that is part of a competitive nature. We have a very good product line and very strong plans. We are on a great wicket, it’s the others who have to try hard to even take a nibble out of us.” With domestic sales dropping for the last 3 months, Lal had this to say: “In the last 10 years, we have had an excellent growth of nearly 20X and margin expansion to 30 percent from 10 percent. And that is attracting lots of people to enter our market and that includes some of the biggest players. Initially, there is always hype, because there is a new product and there is always the noise and excitement about it. But we have managed to keep steady and keep our course. We take deep cognizance of competitors coming in and we have our own ways of managing that.” Feeling the pressure? So without saying Jawa have affected Royal Enfield’s sales, Lal may have tipped his hat by anonymously identifying “lots of people to enter our market”. It’s quite likely that one of those “people’ means Jawa. In closing, Lal went on to say that competition is rising and will continue to rise in the future, but “it will take a lot more to take away our pie.” That statement would seem to indicate that Mr. Lal may have more than a little sweat breaking out on his brow. Vezi sursa
  7. More Details Emerging From Lightning And Zero

    Zero Motorcycles and Lightning Motorcycles are two of the more well known US electric motorcycle manufactures. Both are preparing to release new models. Zero plans to release its newest and most powerful motorcycle, the Zero SR/F on February 25, 2019. Lightning, on the other hand, has only said their newest electric motorcycle, the Lightning Strike will be released in March 2019. But both manufacturers recently provided some more details on their upcoming machines. Zero updates info While Zero has not released many details for the new model’s range, speed, price or charging times, they have been teasing the bikes power. To date, Zero has only released a couple of teaser photos which show that the SR/F will be a naked sportbike. According to Zero: “More than a new model, the Zero SR/F is an entirely new platform. Zero SR/F combines cutting-edge technology with the most powerful drivetrain Zero has ever produced. The result is the most integrated, premium, and high performance electric motorcycle the company has ever created. The Zero SR/F provides an effortlessly powerful experience in the naked street bike category.” In the recently released video below, those with sharp eyes have been able to glean a few more details about the SR/F. [embedded content] When reviewed closely, you can see that the SR/F sports a 14.4 kWh battery into a possibly redesigned frame. That leads some to speculate that the battery pack will be the same one used in the 2019 Zero SR. That SR model provides a 179-mile claimed city range and a 90-mile highway range. Another item of interest is the brief glimpse of the new motor. It is labeled Z-Force 75-10. If the marking on the SR/F’s motor means the same thing as the SR’s motor, then the motor SR/F’s motor has been significantly upgraded. Change to the engine? The current SR’s motor is labeled 75-7. The 7 refers to the width (in centimeters) of the magnets in the motor. If this is the case, it appears that the new SR/F motor will have 10 centimeter wide magnets. If Zero has increased the width of the motor’s rotor, power may increase more than linearly. That’s because power is generated only from the copper wiring that runs parallel to the length of the magnets. All the copper loops at the end of the windings are not producing power and are ultimately wasted potential. So an increase in the width of the rotor is an effective way to generate more power efficiently. Lighting updates info Lightning has already made some significant specifications known. The company claims that the new Lightning Strike will have a 150 MPH top speed. With the company’s LS-218 superbike having a top speed of over 215 MPH, there’s little reason to doubt the Lightning Strikes top speed claim. The Lightning Strike’s range is claimed to be 150 miles and it also comes with a very fast DC charge time of 35 minutes. The precise details of how these specifications were calculated have not been revealed, but if they are remotely near accurate, those are impressive numbers. In addition, the Lightning Strike’s published retail price was stated as $12,998. For the claimed performance of the Lightning Strike, that price seemed like a bargain. High interest Apparently, potential Lightning Strike riders agreed and showed a large amount of interest. Based on that interest, Lightning opened online pre-ordering reservations early. With pre-orders now open, the Lightning Strike will be available in two versions. A $500 deposit is necessary for the Lightning Strike while you’ll have to part with $10,000 to reserve the Lightning Strike Carbon Edition. Interestingly, there’s no information on the difference between the Lightning Strike and the Lightning Strike Carbon Edition. What is driving the huge difference in price between the two? Lightning isn’t telling, but the Carbon Edition must be something extremely different to justify the differences in deposits. Matt Schulwitz Lightning’s VP of Communications had this to say: “Strike has attracted interest from riders of all skill levels ranging from brand new and even soon-to-be riders, to highly experienced lifelong motorcyclists. In addition, while there are many Strike reservation holders who have previously owned an electric motorcycle, the vast majority are reserving Strike to be their first electric motorcycle, something that we find incredibly exciting.” What’s it like to ride? With the LS 218 superbike as a baseline, Lightning says that many people wanted to know what the seating position would be like on the Lightning Strike. According to Schulwitz: “Since Lightning‘s initial announcement of the upcoming launch of Strike, one of the top questions from customers has been in regards to rider position. In response to this, we wanted to clearly demonstrate Strike’s rider position relative to the ultra performance focused Lightning LS-218 Superbike. Strike is a motorcycle engineered for the track, but designed for the street.” Lightning then released this new graphic showing the riding postions for both the LS 218 superbike and the new Lightning Strike. Lightning’s diagram shows the difference in seating position between the LS 218 superbike and the Lightning Strike. Clearly, the new Lightning Strike has a far more relaxed and upright riding position. This makes the Lightning Strike more attractive to more of an audience that a leaned over tank seating position. It’s not cruiser style upright but looks to be a nice midpoint between committed racer crouch and upright cruiser posture. Less is more? While we really don’t know much more about these machines, it seems that both Zero and Lightning have been successful in ratcheting up interest and piquing curiosity. Well, they have succeeded with me at least. Vezi sursa
  8. Ultimele modele de cursiere și MTB de la Simplon au fost construite cu scopul de a mări viteza și de a avea cât mai multe componente integrate în design. Acum însă ei au revenit la ideea ciclismului de plăcere, noul Kiaro Disc fiind un model de ture lungi și pentru plimbări zilnice, din carbon, cu frâne pe disc și mai confortabil pentru ore multe petrecute în șa. Kiaro era deja una dintre cele mai populare modele de la Simplon, îmbinând poziția confortabilă mai ridicată cu performanțele carbonului la un preț decent. Pentru 2019 Kiaro trece la frâne pe disc, primind și dropout-urile cu offset Raptor în spate, dezvoltate pentru a oferi mai mult confort și control cursierei lor all-road Pavo Grand Fondo Disc. Simplon descrie aproape fiecare aspect al noii Kiaro Disc ca fiind bazat pe conceptul de confort, cu tuburi aplatizate pentru a oferi amortizare pe verticală, de la furcă până la fiecare pies a cadrului, menținând în același timp rigiditatea laterală necesară la pedalat și pentru un control excelent. Cadrul din carbon hi-mod UD este construit cu matrițe EPS folosind un mix de piese monocoque și tuburi cu profil și grosime specifice pentru fiecare mărime. Seatstay-urile subțiri încorporează fibre cu proprietăți de amortizare Vibrex pentru a anihila vibrațiile înainte de a ajunge la ciclist, lucru pe care îl face și tija de șa tot cu fibre Vibrex. Noul Kiaro Disc are rutare internă completă, folosind inclusiv noul Smart Headset care a fost prezentat deja pe bicicleta lor hardtail de XC, cablurile fiind rutate în cadru printr-un capac de cuvete special integrat. Noua bicicletă are prinderi de etrier flat mount, ax thru de 12 mm la ambele roți și acceptă anvelope de până la 28 mm pe roți moderne și late. Noua bicicletă va fi disponibilă cât de curând inclusiv în variante personalizate de la Simplon, în 6 mărimi și trei culori, cu un preț de 2900 Euro echipată cu componente Shimano 105. Mai multe informații găsiți pe pagina producătorului. Informații de pe bikerumor.com Sursa: Freerider
  9. Hey Gen-Xers, want another sign you’re growing old? If you didn’t already get the creeps from hearing Nirvana/Ace of Base/Matchbox Twenty suddenly appear on classic rock radio, here’s another indication you’re aging: The latest highbrow moto-mag to pop up, titled Retro-RR, is focused on ’80s and ’90s motorcycles. In the past few years, even as publishing mega-corporations kill off or cut back on the motorcycle industry’s most respected titles, we’ve seen a new breed of bike mags pop up. Instead of covering all the industry, they narrowly focus on a specific segment, often with an emphasis on strong production values and artsy photography. Some detractors may pan them as hipster mags, particularly due to their frequent team-ups with lifestyle brands, but in reality, there is often an emphasis on proper storytelling that the motojournalism industry has lost as a whole. But, those mags typically tell stories about scramblers, choppers, cafe racers, or other motorcycle scenes and themes that are associated with DIY ethics and individualism. Not so with Retro-RR, which deals with motorcycles from the 1980s and 1990s. The mag’s website says it’s a “new, independent high-quality quarterly 132-page magazine that celebrates the golden age of the superbike. If it was ridden or raced in the 80s or 90s then you’ll find it here: behind-the-scenes stories, epic races, the best bikes and the legends.” So, it certainly sounds like there’s an emphasis on machines like the early Gixxers and Ninjas, not so much the adventure scene, but who knows? Give them a few issues, and maybe we’ll see some classic Dakar machinery, plastered with cigarette ads … Anyway, in an age when established print mags are running fewer stories or just plain shutting down, it’s good to see a new title pop up with decent page count and interesting topics. Alas, as it’s based in the UK, it’s a bit pricey, with one issue priced at £8.50 and a full four-issue, one-year subscription at £35. Having the mag posted to North America would only drive that price up, so hopefully there’s a web version available soon for overseas readers. Vezi sursa
  10. Singură, în Africa. Pe un Harley-Davidson Iron 883

    O cheamă Elena și locuiește în Italia. Are un Harley-Davidson cu numere de Vaslui, căci de-acolo e. Iar dacă tot și-a luat permisul moto, s-a gândit că Europa nu-i chiar așa interesantă. Deci a luat vaporul din Genova și s-a oprit tocmai în Maroc. De-acolo a coborât spre Mauritania, Senegal, Guinea, Coasta de Fildes, Burkina Faso, Mali și înapoi. Vreo trei luni și jumătate. Am cunoscut-o pe Elena vineri seara la lansarea Vespa Elettrica. La cum pune problema, ar fi putut pleca chiar și cu Vespa, dac-ar fi fost să fie. Înțelege că un Harley Iron 883 nu e tocmai o motocicletă pentru expediție și se cam luptă cu greutatea, începătoare fiind. “Iron 883? Dar unde-ți cari bagajele, o întreabă un prieten?”. “Mi-am luat niște genți soft”. Dacă te uiți la fotografii o să vezi două genți laterlale și un amalgam format dintr-un roll-bag mare, cortul, o canistră de benzină old-school, toate prinse cu chingi. Comunicativă și dezinvoltă, vorbăreață și optimistă, a dormit “acasă la oameni”. “La un moment dat devenise un scop pentru mine. Fără hoteluri. Mi-am luat și cortul, dar nu l-am pus niciodată”. Motocicleta? Pe-asta o are (și-i place mult), cu asta pleacă – indiferent de destinație. N-a avut nicio problemă în călătorie, până la întoarcere, în Maroc, când s-a defectat fix în fața service-ului Harley-Davidson. Mai peste tot a mers pe asfalt. Nici n-a avut altceva în plan. E conștientă că ar putea avea ceva probleme pe off-road, dar pare neabătută. Și asta a fost doar încălzirea. Elena pregătește ceva foarte tare. Cu-aceeași motocicletă, dar cu un echipament ceva mai bun pentru touring – nu cu o cască retro prin care bate vântul. N-o să spun despre ce e vorba – o las pe ea s-anunțe. O puteți urmări pe Facebook, Instagram (@helebiker) și pe site-ul helebiker.com Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro
  11. Ultima săptămână
  12. Vizualizați noua gamă de căști SHARK 2019 !

    Motorteam aduce noile grafici Shark in Romania incepand cu luna februarie 2019. Vizualizati noua colecție Shark pentru 2019, toate listate pe site și disponibile pentru precomenzi acum! Pornind dintr-un obiectiv comun care accentuează siguranța, această colecție - una dintre cele mai cuprinzătoare și mai variate din piata - reflectă eforturile permanente ale echipei de cercetare, către obiectivul final de a garanta cel mai înalt nivel de protecție pentru toți cei care utilizează produsele Shark în fiecare zi. Familia Shark a fost extinsă prin lansarea de noi modele, Street-Drak: o casca cu adevărat urbană dar și sportivă, care are un stil original, universal recunoscut și dotata cu ochelari ultra-subțiri cu lentila dubla. S-Drak: prezentata deja anul trecut in primăvară impreuna cu versiunea din carbon S-Drak Carbon cu culori si grafici unice. De asemenea, Shark vine cu noi modele grafice la modelele actuale cum ar fi: Ridill, D-Skwal, Skwal 2, Spartan, Spartan carbon,Race-R Pro, Race-R Pro carbon, Race-R PRO GP, Evo-One 2, Evoline 3, ATV-Drak, X-Drak, Nano și Varial! Pentru a vizualiza gama completă de Shark faceți clic pe acest link https://www.motorteam.ro/casti-moto?bfilter=m0:60; Vezi articolul integral
  13. [unable to retrieve full-text content] Vineri, 15 februarie, am participat la evenimentul oficial de lansare în România pentru noul scuter Vespa Elettrica, primul scuter electric al legendarei mărci italiene, în showroom-ul The Bike Hub din București. Cum este cazul cam oricând se întâmplă ceva care implică marca Vespa, evenimentul de lansare al scuterului Vespa Elettrica gemea de lume bună, căci brandul italian are un renume consacrat nu doar între rideri, ci la scară largă, pentru publicul general. Cu ocazia lansării, am aflat și câteva date interesante despre utilitatea deplasării pe două roți motorizate în oraș, prin proiectul Mobilitate Urbană, susținut de cei de la The […] Articolul The Bike Hub lansează oficial Vespa Elettrica, primul scuter electric Vespa, în România apare prima dată în Motobikes.
  14. Raul Sînza este unul dintre cei mai talentați cicliști români, unul pe care-l poți vedea atât la cursele de MTB XCO, MTB Maraton – chiar și pe etape, ciclocros și nu în ultimul rând, la șosea. Ultimele două sezoane au fost excelente pentru ciclistul orădean, atât în componența echipei MSTina-Focus, cât și la Carcover Racing Team, însă un accident în luna septembrie a anului 2018 a făcut ca sezonul său să se oprească brusc. O să discutăm mai multe cu Raul în acest interiu, despre realizările din ultimii ani cât și despre nefericitul eveniment din toamna anului trecut. Foto: Tibi Hilă1.Salut Raul! Cum cea mai importantă este sănătatea, așadar o să te întreb cum te-ai recuperat după accidentul din toamna lui 2018. Ce s-a întâmplat acolo de fapt și cum ai reușit să treci peste eveniment? Care este starea actuală a sănătații tale? Accidentul a fost foarte rapid, n-am putut sa reactionez nici cum, m-am trezit direct jos. Mergem la antrenament, când o mașina a ieșit din parcare brusc, a accelerat cu spatele dar nu de pe partea mea, ci din sens opus, adică din stânga mea. Eu aveam 30 km/h și am fost aruncat in aer peste liniile de tramvai in partea dreapta. Am primit o lovitura puternica la piciorul stâng, ceva rupturi micuțe la mușchi, 2 săptamani mi-au pus probleme in îndreptarea piciorului, probabil de la impactul cu bordura sau cu linia ferată plus o fractura la deget. Ceea ce nu am luat in considerare atunci a rămas și acum, o durere de spate când îmi mișc capul in partea stanga sau dreapta, care se simte destul de tare pe lângă coloana. In rest nu am alte sechele. Momente deloc plăcute, dar cu urmări nu foarte grave.2.La cursa pe etape Carpathian MTB Epic am avut ocazia să te încurajez de pe margine timp de mai multe zile și sincer să fiu, am rămas impresionat de prestația ta acolo. În plus, ai fost cel mai bine clasat român, ca să nu spun cel mai bine clasat rutier. Cum te-ai descurcat pe parcursul acelor zile? Cum ți s-a părut cursa și care consideri că au fost cele mai dificile momente? Carpathian MTB Epic pentru mine a fost o cursa super, spun asta pentru ca nu m-am chinuit prea tare, adică ritmul și distantele din turul Portugaliei au fost mult mai grele făcând aceasta cursa una ușoară pentru mine, deși ma urcam pentru prima data in acel an pe MTB. Cum am spus și atunci, in Portugalia țineam ritmul lor, aici țineam ritmul meu. Cele mai dificile momente erau atunci când ma gândeam dacă fac pană ce o sa fac? Nu aveam camera de rezerva sau alte minuni cu mine. Asta m-a făcut sa am mare grija pe coborâri unde puteam sa fac pană foarte ușor. Foto: Tibi Hilă3.Și pentru că tot am adus subiectul în discuție, cât de mult te simți rutier și cât mountain biker? Cum ai început să practici ciclismul, așadar, care a fost prima dragoste? Șoseaua sau muntele? Ma simt ca un telefon dual-sim, selectezi rețeaua și gata. In 2019 voi face asta, iar dacă va fi o invitație la o cursa de sosea sau la o cursa de mountain bike o sa le accept pe amândouă. Am început cu mountain bike-ul, ulterior și cu bicicleta de sosea pentru a face antrenamentele mai diversificate. Foto: Dragoș Mitroi4.Cât a contat participarea în Turul Portugaliei ca antrenament pentru Carpathian Epic? Și cum te-ai simțit în Portugalia în cele 12 zile și aproximativ 1.500 de km? Ai fost de altfel și singurul sportiv în vârstă de 20 ani care a reușit să încheie cursa, ceea ce este impresionant. Primele zile când am ajuns in Portugalia încă nu știam ce ma așteaptă, auzisem multe despre cursele de acolo, despre cicliștii de acolo. Ce sa mai spun de cel mai important concurs de acolo, unde nici echipele de World Tour nu se prezintă, oare de ce? Știu ca mi-a spus Zurlo, care a fost la UAE -echipa de liga 1, care a participat in curse precum Turul Italiei sau alte mari tururi, ca ritmul de aici nu diferă de ritmul dintr-un mare tur. Primele 2 zile am încercat chiar sa plec in evadare, eram la început, dar dupa 2 zile cu etape de peste 200 km și peste 2000 diferența de nivel, cu un ritm îngrozitor a început oboseala. Oboseala care parca era doar la mine, restul arătau ca-n prima zi. Cu ultimele forte dar și cu motivația din partea directorului sportiv, Stefano, căruia vreau sa ii mulțumesc, dar și din partea echipei CarCover Veloteca, ca ma aștepta acasă + motivația din fiecare dimineața a lui Dima, care îmi spunea: hai Sînza ca trece cumva și ziua asta, am reușit sa închei toate cele 12 zile de cursa, zile in care temperatura era și de 48 de grade Celsius. Acum îmi aduc aminte ca intr-o etapa când echipa mea a reușit o victorie superba la sprint, prin Riccardo Stacchiotti, unul dintre directori altei echipe a venit la noi sa ne felicite dar a mai spus ceva: Bravo, dar mâine noi câștigam! A spus asta cu o siguranța și cu o lejeritate foarte mare. 5.Care consideri că este cea mai frumoasă competiție de șosea din România? Dar de MTB? Și mai ales, de ce? Cea mai frumoasa competiție de sosea din România este bineînțeles Turul Bihorului, iar la MTB este Crater XCO. Ambele au un traseu și o organizare de nota 10! 6.Cum a fost etapa de 234 de km din Turul Croației? Cum este să pedalezi această distanță în regim de concurs? De etapa de 234 de km nu îmi aduc aminte prea multe, dar îmi aduc aminte de etapa in care ultimii 20 de km au făcut toată diferența de nivel din toată cursa din aceea zi. Știu ca am sosit pe locul 35 lângă mari cicliști. M-am simțiți super, bine-nțeles după cursa. 7.În acest sens, ai putea să iei în calcul participarea la o competiție de MTB precum cea de la Salzkammergut, la tresul lung, de 210 km cu peste 7.000m diferență de nivel? Ai face-o doar de hobby sau te-ai gândi serios la unul din locurile fruntașe? Nu m-am gândit încă la asta, și nici nu ma bate gândul. 8.Ce te atrage atât de mult la competițiile de ciclocros? Faptul că sunt în afara sezonului și poți continua să participi la competiții sau este pasiune adevărată? Desi am câștigat multe curse la ciclocros, chiar Campionatul National la Elite in fata lui Grosu, nu prea ma atrage nimic la ele. Am participat mai mult pentru pregătirea mea sau sa îmi văd evoluția de la o cursa la alta. Treabă serioasă și la ciclocros. Foto: Rareș Pușcaș9.Să vorbim acum un pic și despre tine: cât de strict ești în ceea ce privește antrenamentul, nutriția și odihna? Ești genul care poate să presteze și fără să fie prea strict sau nu există așa ceva? Cât de mult consideri că a contribuit talentul la reușitele tale? Pana acum nu aveam treaba cu nutriția sau cu odihna dar de aproximativ 5 luni am început sa ma documentez și sa studiez aceste lucruri. Pana atunci mâncam tot ce aveam pofta și nu aveam absolut nici o reținere. După ce am început sa aflu mai multe, am început sa îmi dau seama cat de importantă este nutriția. Cu gândul ca dacă pana acum a fost așa cum ar fi dacă as avea totul sub control? Cu siguranța mult mai bine! Talentul este important dar când vorbim de performanța înseamnă foarte puțin. Dar da, pentru mine a contat talentul, dar mai trebuie multă munca. 10.Care sunt satisfacțiile pe care ți le aduce viața de sportiv? Ești extrem de activ și mai mereu plecat pe undeva. Pentru cei 20 ani ai tăi ar trebui să fie un stil de viață grozav. Bine-nțeles după munca vine și satisfacția. Îmi place sa călătoresc, sa văd lucuri noi și sa ma întâlnesc peste tot cu persoane noi. Acest lucru este unul dintre factori care ma tine motivat in ceea ce fac, îmi place sa spun: muncește cât poți de tare, visează cât poți de mult, trăiește cât poți de frumos. 11.Cum vezi ciclismul românesc în următorii 5 ani? Mă refer pe plan intern, dar mai ales internațional. Ce șanse are această disciplină în a da naștere unor sportivi care să ne reprezinte pe locurile fruntașe ale competițiilor din afara țării? Dacă vrem ca și în țară să avem sportivi romani pe locuri fruntașe trebuie investiție și corectitudine. Însă sunt putine cluburi sportive in România, indiferent de ramura sportiva, care fac asta. Cu asta cred ca am spus tot. 12.Accidentările pe care le-ai suferit s-au întâmplat pe șosea sau pe munte? Care consideri că vine la pachet cu un grad mai mare de risc? Mulți afirmă că șoseaua este mai periculoasă prin prisma vitezelor care se ating. Nu știu ce sa spun, la sosea cazi și dacă nu ești tu vinovat, la MTB ți-o faci cu mâna ta. 13.Pe ce biciclete concurezi la momentul actual? Când am început acest sport aveam o bicicleta foarte grea, cumpărată de mine, cu bani munciți de mine și așa mai departe, am muncit și pot sa spun ca in prezent am 2 biciclete de top primite de la echipa, la sosea Merida Scultura Special Edition și la MTB Merida Ninety Six Team , model 2019. 14.Cum vezi locul bicicletelor electrice în această scenă în următoarea perioadă, dat fiind faptul că devin din ce în ce mai populare. Ai participa, spre exemplu, la un maraton dificil pe e-bike-uri? Bicicletele electrice sunt foarte bune, de ce? Nu toată lumea are pregătirea necesară sa urce intr-o tura cu bicicleta urcări mai grele. Așa au varianta de a face un traseu mult mai ușor dar la fel de plăcut cu o bicicleta electrică. Sau sa iasă cu prietenii care au o pregătire mult mai buna decât ei. Pentru competiție nu m-am gândit dar la bătrânețe cu siguranța o sa folosesc și eu bicicleta electrică, pana atunci probabil o va folosi viitoarea nevasta. Mulțumim mult pentru timpul acordat și mult succes în continuare! Sursa: Freerider
  15. Cheia MTB Challenge anunță data pentru ediția 2019

    Cheia MTB Challenge anunță desfășurarea ediției cu numărul 4 în perioada 21-22 septembrie 2019. Cheia MTB Challenge este unul din puținele concursuri de mtb maraton pe etape din România. Chiar dacă vorbim doar de două etape, să dai totul timp de două zile tot este ceva. Locul de desfășurare este stațiunea Cheia din comuna Măneciu, județul Prahova, locul de start fiind Câmpul Ardelii, la intarea în stațiunea Cheia, iar finișul la Sala Sporturilor din stațiunea Cheia. sursa @CheiaMTBChallengeLa Cheia MTB Challenge 2019 vor putea concura sportivii legitimați FRC și amatori, iar participarea se va putea face la una din cele trei probe: un munte – semimaraton, doi munți – maraton și trei munți – ultramaraton. sursa @CheiaMTBChallenge„Parcurgerea traseelor de ultramaraton și maraton oferă experienţe de neuitat”, spun organizatorii, „cu căţărări provocatoare, zone de respiro în care poţi admira peisajele de basm de pe munții Ciucaș și Tătaru , unde în timpurile de demult legiunile romane avansau în Dacia, tătarii invadau Transilvania sau Mihai Viteazul trecea munții cu trupele sale pentru a realiza prima Unire”. Înscrierile încep pe data de 1 aprilie, pe site-ul competiției. Sursa: Freerider
  16. Ok, so now I’m actually getting interested in electric motorcycles. Or should I more accurately say I’m interested in a particular electric motorcycle? Some of this stuff electric motorcycle stuff is actually intriguing. Lightning releases more info Lightning Motorcycles has just released a few more tidbits that have me almost excited. The written details provide more information but it is a single picture that has grabbed my attention. This photo is causing more than a little excitement around the Lightning Strike electric motorcycle. Photo credit: electrek OK, so let’s get to it. The picture is of the Lightning Strike’s engine. The engine bears a remarkable resemblance to the one in the LS-218 superbike and Lightning has confirmed that the two engines share certain design features. Next, we find that out that the Lightning Strike is liquid cooled. The website electrek received the teaser photo you see above as well as the following quote from Lightning. “Based on the architecture and innovation in the Lightning LS-218 Superbike, Strike’s motor is fully liquid-cooled and engineered for track-ready performance. As far as we’re aware, LS-218 is currently the only electric motorcycle in the world with the technology and ability run flat-out at qualifying racing speed, pull in for a pit stop to fast charge and continue racing – all without ever overheating. Strike shares these exclusive performance characteristics while being fundamentally designed to be the ultimate street bike.” Liquid cooling Water cooling was not expected but would seem to be a welcome addition. When operating, an electric motorcycle generates heat. This heat has forced some manufacturers to write software into their bikes that reduce heat at the expense of performance. Liquid cooling may well reduce or eliminate this problem. Of course, liquid cooling can add weight and complexity but could be a very good tradeoff. After all, the Lightning Strike is not supposed to be a superbike likes its LS-218 sibling. That bike weighs in at 495 pounds. So even with liquid cooling, the “smaller” Lightning Strike could weigh less. Fast charging? We don’t know how similar the Lightning Strikes engine is to the LS-218, but if the Lightning Strike can match its big brothers charging capability it will be impressive. Lightning claims the LS-218 can charge in 30 minutes when hooked to a DC fast charger or charge in 120 minutes on a Level 2 charger. There’s one more tidbit that looks quite tasty. The picture shows a glimpse of a gold Ohlins shock. If this makes it into the production version, it’s a good indicator that Lightning has made handling a priority as well and that can only be a good thing. Upgraded suspension? Electrek asked Lightning whether the Ohlins shock was to be on the “ordinary” production version and has yet to receive a response. My guess is that it won’t be on the Lightning Strike, but possibly on the Lightning Strike Carbon, an apparently far more upscale version than the regular Lightning Strike. We don’t know what the “Carbon” version will have for upgrades, but if the pre-order deposits are any indicator, the Carbon should be a much higher spec machine. You can pre-order a Lightning strike now with a $500 deposit. If you’d like to pre-order the “Carbon” version, you’ll have to pony up $10,000. What does that tell you? I must admit, I’m officially interested in the Lightning Strike. What about you? Vezi sursa
  17. E posibil ca anvelopele Mitas E-07 să fi devenit preferatele mele când vine vorba de drumuri lungi, prin țări îndepărtate, unde prezența asfaltului e una incertă. Au viață lungă, oferă tracțiune în afara asfaltului și nici pe stradă nu-s foarte rele. Concluziile vin în urma călătoriei din Siberia (vezi aici filmele – Partea I și Partea II). Discutam cu prietenul Scutariu (da, cel cu cartea) despre alegerea anvelopelor pentru călătoria de vara trecută. El, Mongolia, eu – Drumul Oaselor. El era deja fan Mitas E-07, după călătoria lui în Siberia, eu nu eram convins, dar nici n-aveam vreo preferință anume. Așadar, îl rog pe Scutariu să-mi comande și mie un set Mitas la ChemTraders, pentru BMW F850GS – motocicleta cu care-aveam să plec. În primii km au alunecat foarte tare. Da, știu că o anvelopă nouă alunecă, dar ăstea parcă erau date cu ceară. Am tremurat de câteva ori la niște frâne, iar controlul tracțiunii îmi dădea o mulțime de semnale în bord. Am ținut-o așa câteva sute de km, până la granița cu Ucraina. De-acolo parcă a început să fie mai bine. Tot în Ucraina am reușit să le testez și pe ploaie. De fapt, până la Moscova m-a plouat non-stop, dar n-am simțit nicio acvaplanare. Ce-i drept, nici nu mi-am forțat norocul. Fără zgomot și vibrații Ultimele anvelope de genul ăsta cu care am mers (anvelope de viață lungă) au fost Heidenau K60 Scout. Mi-amintesc și-acum vibrațiile la viteză mică și zgomotul îngrozitor. Nimic, în schimb, de la Mitas E-07. Nici vibrații, nici zgomot. Sunt mult mai silențioase decât Michelin Anakee Wild, totodată. Ce-i drept, nu e cel mai bun exemplu, și-acum îmi amintesc huruitul. Pe viraje Am prins o secțiune virajată, un drum foarte frumos, la sud de lacul Baikal. Acolo a fost momentul în care am schimbat în treapta inferioară și-a început distracția. Anvelopele au ținut surprinzător, dar nici aici nu mi-am forțat norocul și am ales să ies cât mai mult din motocicletă. Pe Drumul Oaselor Drumul Oaselor e o porțiune de 2.000 de km, fără asfalt. Suprafața, după cum ai norocul: poate fi pietriș, nisip sau noroi. Eu am avut de toate, iar anvelopele s-au descurcat onorabil peste tot. Mi-amintesc că era cât pe ce să pierd fața de câteva ori, într-o zonă de nisip, dar aș fi pățit-o cu orice anvelopă. N-am rămas împotmolit, n-am alunecat, n-am căzut din cauza lor. Am trecut prin bălți, noroaie, pietre, pe cel mai chinuitor drum pe care-am fost vreodată. Și sunt sigur c-am făcut o alegere foarte bună în materie de gume. Ah, am făcut o pană, odată. Dar n-a fost vina lor că acel cui se afla fix în parcarea hotelului. Fiind anvelope tubeless, am scos kit-ul de pană și-n 10 minute era gata. Rezistă până la capătul lumii Am mers cu ele 10.000 de km și a mai fi ținut. Ceea ce n-aș putea spune niciodată despre Michelin Anakee Wild, Metzeler Karoo 3 sau Continental TKC 80 care au profilul șters după 5.000 de km. Ce-i drept, Mitas sacrifică puțin din aderența pe asfalt, dar intre un comportament stradal bun și 10.000 de km, aleg varianta din urmă. Până la urmă plec la capătul Pământului, unde mă interesează să văd lucruri nu să mă dau pe viraje. Singurele care mai țin atât și pe care le-am testat sunt Heidenau K60 Scout. Dar acestea din urmă sunt prea gălăgioase și vibrează. Așadar, rămân cu Mitas – un compromis foarte bun între asfalt și off-road și cel puțin 10.000 de km până se uzează. Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro
  18. AMA Supercross bans CBD advertising logos

    Going forward, the AMA’s Supercross series will not allow racers to display CBD advertising logos during a race event—at least, that’s the rule for now. In a brave new world of increasing pot legalization, companies selling marijuana derivatives have emerged as racing sponsors in the US. The companies range from outfits selling substances containing psychoactive THC, to other business selling cannabidiol, or CBD, a cannabis-derived oil which is both supposedly therapeutic and non-psychoactive. Publicly advertising these products would have been unthinkable a generation ago, but now that many US states have decriminalized marijuana consumption or possession to some degree, there is big money at stake here. As racing becomes more and more expensive and the lineup of potential sponsors shrinks, racers – and not just Supercross riders – are happy to explore this new revenue source. However, Supercross management isn’t quite so happy about this development. While CBD or other cannabis-derived products may fall into a legal gray area, they still aren’t legal in every state Supercross visits. and they certainly haven’t gained full FDA approval yet, and advertisement standards for these substances are also still mostly undecided. Considering Supercross is broadcast nationally, advertising substances that lack full approval at the federal level could very well create a headache for racers, or for the series and its broadcasters. So while guys like Chad Reed and Dean Wilson have already taken advantage of the new opportunities to advertise CBD products, Supercross is shutting it down, at least for now. The AMA’s press release said: “Due to the ongoing issues arising from CBD Product sponsorships, we are providing the following notice to riders and their teams. – The law regarding CBD products, including their lawful sale, possession, advertising, and sponsorship of them, is unsettled. Notwithstanding the change in federal law in December 2018, there are no federal regulations in place yet on how these products can be advertised or promoted. CBD and related products are not completely legal in all 50 states and there are various restrictions on their sale and promotion. – Signage or promotional displays for CBD-related products will not be allowed in the pit areas. – No rider will be allowed to race with logos or other promotional displays on their person, their uniform, their gear, or on their bike. – The AMA will be enforcing this at inspection points and at any other time a violation is brought to the attention of Feld Motor Sports or the AMA. Riders will be required to cover or remove any logo before being allowed to race and at no time during the event are the display of CBD-related logos permitted. Failure to comply with this will result in a rider being removed from a race or denied entry. – In addition, sanctions may be applied pursuant to the AMA Supercross rule book for any rider who violates this policy. – This will remain in effect until further notice.” AMA organizers did seem to think CBD sponsorship is coming, but that it will be a while before it happens, as the feds will have to decide on all the laws surrounding its usage, legality and advertisement first. As well, it also seems AMA isn’t saying riders cannot endorse or have CBD sponsorships. They just aren’t allowed to have those logos on their bikes or anywhere else around the AMA events, but that doesn’t rule out Instagram posts, like Chad Reed’s above. Vezi sursa
  19. Sun Mountain’s FinnCycle Electric Golf Caddy

    Scooters on a golf course? There will be if Golf equipment manufacturer Sun Mountain Motor Sports has its way. Sun Mountain recently unveiled its new single rider electric golf cart at the 2019 PGA merchandise show. Two-wheeled golf caddy Called the FinnCycle, the single rider golf caddy will allow a player to “ride” to a hole or a played ball quickly and efficiently. The FinnCycle is a two-wheeled “cycle” with an electric motor and lithium battery. A single charge will allow the cycle to complete 36 holes of golf in a single charge. A telescopic front fork and monoshock rear suspension provides a smooth and comfortable ride. The FinnCycle golf cycle. A two-wheeled, single rider way to speed up the game of golf. The golf bag sits along the center-line of the cycle offering easy club access and stability. Braking is with a hydraulic disc brake. Given that the FinnCycle is not a traditional golf cart, there is some hesitation to adopt the use of a cycle to carry clubs and ride around the golf course. Sun Mountain Motorsports’ founder Rick Reimers had this to say about the FinnCycle. “Because it’s so unique, people have objections based upon their experience. Instead of debating these concerns, I just ask them to ride it. This new experience speaks for itself, and objections are forgotten.” Speeding up the game Sun Mountain says it’s working towards speeding up the game of golf. Sun says that the FinnCycle promises to add exhilaration and speed up the pace of play while still being easy to ride. Their goal is to reduce an 18 hole play time to under two hours. Sun will use a revenue sharing model. The model reportedly reduces upfront costs to golf courses. Pre-orders are currently being accepted with deliveries of the cycles beginning in Spring 2019. You can find more information about the FinnCycle by visiting its website. Vezi sursa
  20. După ce au prezentat un prototip la Crankworx în Whistler anul trecut, Nukeproof au venit și cu un nume pentru noul lor model de DH – Dissent. După ce au folosit aproape 7 ani o suspensie de tip Fallout cu funcționare în 3 etape pe Nukeproof Pulse, noul Dissent trece la o nouă platformă de suspensie. Aceasta a fost inițial concepută de inginerii de la Nukeproof ca un concept folosit pentru a testa diferite teorii de curbe de funcționare. Punerea în practică a teoriei a creat ceva mult mai bun decât s-au așteptat iar prototipul l-a dus pe Sam Hill pe cea mai înaltă treaptă a podiumului la Crankworx Garbanzo Downhill la debutul internațional al bicicletei. Nukeproof se vor întoarce în Cupa Mondială de Downhill anul acesta cu Adam Brayton ce va folosi noul Dissent cu o mulțime de componente superbe de la Hope. Ciclistul din echipa Hope Factory Racing Team este în acest moment Campionul UK Downhill Series, în ultimul sezon al Cupei Mondiale obținând un loc 13 la Val di Sole. Detaliile despre noul Dissent sunt încă destul de puține dar au fost promise datele complete cât de curând, inclusiv cele despre geometrie. Nukeproof Dissent va ajunge destul de repede și la distribuitori. Mai multe informații găsiți pe pagina producătorului. Informații de pe bikerumor.com Sursa: Freerider
  21. Vespa Elettrica debutează oficial în România. Costă 6.390 de euro și are o autonomie de 100 de km, după patru ore de încărcare. Puterea motorului este de 4 kW, cu performanțe superioare unui scuter clasic de 50 cmc, spune producătorul – mai ales când vine vorba de accelerații rapide – cuplul este disponbil mai repede, prin natura motorului electric. Bateria lithium-ion se încarcă la 220v și garantată pentru 1000 de cicluri de încărcare. Asta ar însemna 50.000-70.000 de km, pe care un astfel de scuter îi face în aproximativ 10 ani. După 1.000 de cicluri de încărcare, bateria va funcționa la cel puțin 80%, spune Vespa. Proiectul Vespa Elettrica conține și o versiune X – cu o autonomie de 200 de km. Modelul X n-a intrat încă în producție. Vespa Elettrica are aceleași dimensiuni ca modelul Primavera și este construit într-o singură culoare, cu mențiunea că bandourile laterale pot fi schimbate. Display-ul este TFT și oferă conectivitate Bluetooth cu smatphone-ul. Vespa Elettrica are trei moduri de mers – Eco, Power și Reverse. Scuterul electric a fost prezentat vineri seara (15 februarie) în showroom-ul The Bike Hub, importatorul Piaggio în România – calea 13 Septembrie, București. Acolo găsiți Vespa Elettrica (disponibilă în stoc), dar și restul scuterelor Vespa și Piaggio. De altfel, cei de la The Bike Hub au pornit un proiect intitulat “Mobilitate Urbană”, prin care vor să-i convingă pe cei mai reticenți de utilitatea scuterelor în traficul urban. Finanțare – până la 28 februarie, Vespa Elettrica poate fi cumpărată cu DAE 0% printr-o ofertă Unicredit Leasing. Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro
  22. Despre “Est, spre Siberia”. Jurnal de călătorie moto

    O carte despre “Drumul Oaselor” și istoria cumplită din fundația lui, despre oameni calzi într-o Siberie rece, despre aventură până unde se termină Pământul, departe de continent, printre insulele arhipelagului. O călătorie de la București la Magadan. Azi (sâmbătă, 16 februarie), Cristian Scutariu – jurnalist – a lansat “Est, spre Siberia” – jurnalul său din timpul călătoriei spre Magadan. Totul a început acum doi ani, când Scutariu a încălecat pe un BMW F800GS, pe care l-a botezat Mario Gotze (deh, Scutariu e jurnalist de sport) și a plecat singur spre Magadan. Povestea este un jurnal scris la cald, încă de la plecarea din fața blocului, cu tot cu oprirea de lângă Hanul Ancuței, granița cu Ucraina și discuțiile cu vameșii, cu emoții, poticneli, reușite. E o poveste scrisă franc, într-un limbaj neaoș, și simți căldura unei conversații cu un prieten. Surprinde totul perfect, de la atmosfera plecării din București până la zilele din Transsiberian și până la trăirile de Drumul Oaselor. Susprinde emoția pe care-o simte un motociclist când pleacă în călătorie. Cred c-am mai zis-o. Trebuie să vedeți Siberia lui Scutariu. Este un spațiu fascinant, cu personaje de poveste, cu munți care umilesc Alpii, cu o natură explozivă, cu oameni cumsecade, prietenii legate în jurul păhărelelor de vodka și lecții învățate în jurul kilometrilor. Este Siberia povestită prin ochii unui iubitor de Siberie. Lansarea a avut loc la QP Pub, iar barul a fost neîncăpător. Prieteni, colegi, cititori. Un Scutariu emoționat. Cuvintele lui Mihai Barbu pe coperta 4. Fotografii. Găsiți cartea online. O să vă relaxeze și-o să vă inspire. Iar acest fapt din urmă l-ar bucura cel mai mult pe autor. Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro
  23. [unable to retrieve full-text content] Valentino Rossi, cel mai popular și, fără îndoială, unul dintre cei mai buni piloți de MotoGP din toate timpurile împlinește astăzi 40 de ani. Să ne uităm puțin în urmă la ilustra carieră a Doctorului, ca să vedem cum a ajuns să concureze la vârf în motociclismul viteză până la o vârstă la care alții s-au retras demult. Dacă va lua încă un titlu, Rossi va fi primul pilot din epoca modernă care devine campion la peste 40 de ani. Dar nu va fi cel mai în vârstă din toate timpurile. Asta pentru că în anii ’50, piloții reveneau pe […] Articolul Rossi împlinește 40 de ani astăzi! Buon compleanno, Dottore! apare prima dată în Motobikes.
  24. A VI-a editie a Cupei EMF Extrem la Snowmobile are loc saptamana viitoare la Stana de Vale (Muntii Apuseni). Clubul VIK Power Arad organizeaza aceasta prima competitie din Calendarul Competitional 2019 intre 21 si 23 februarie. Vor concura clasele A (Profesionisti), si C (Hobby). PROGRAM COMPETITIE JOI 21 FEBRUARIE 2019 16:00 -22:00 –Secretariat inscrieri + verificarea tehnica VINERI 22 FEBRUARIE 2019 09:30 – Sedinta tehnica 10:00 – Start Ziua 1 de la Cabana EMF EXTREM 17:00 – Finis Ziua 1 18:00 – Afisare rezultate SAMBATA 23 FEBRUARIE 2019 10:30 – Sedinta tehnica 11:00 – Start Ziua 2 de la Cabana EMF EXTREM 15:00 – Finis Ziua 2 17:00 – Afisare rezultate 20:00 – PREMIEREA Organizatorul pregateste pentru sambata 23 februarie 2019 o petrecere la care sunt invitati toti sportivii si spectatorii. Petrecerea va avea loc inainte de festivitatea de premiere, chiar langa linia de Finish. Din motive de siguranta, sportivii sunt obligati sa poarte cu ei pe snowmobile, urmatoarele materiale: 1 GPS/ECHIPA 1 bricheta 1 telefonmobil GSM in ambalaj impermeabil (capabil sa apeleze si saprimeasca apeluri) 1 torta (lanterna) 6 rachete de avertizaresau 2 rachete de avertizare rosii de mana(optional) 1 folie de supravietuire (patura) 1 jacheta impermeabila si impotriva vantului 1 creion + numarul de contact + formularul de prim-ajutor 2 bujii de schimb 1 set de reparatii de baza(CUREA TRANSMISIE) 1 set de baterii de schimbpentru GPS Casca, manusi si caciula de iarna Regulamentul Particular al Cupei EMF Extrem este disponibil aici. Pagina de Facebook a evenimentului poate fi accesata aici. Sponsori: OMV, Auto Schunn, Inteco Holding, Deme Macarale, Trucks Cargo, Terarium, Marcu Company, Huawei, MotoBoom, Izvorul Minunilor, Euronautica, Banca Transilvania si ReWine. Va asteptam! Foto: Marius Dincă
  25. Sunt motociclist și m-am ales cu o deprindere. În fiecare dimineață verific starea vremii. Mai ales în lunile de tranziție, când începe să se vadă luminița de la capătul tunelului. Săptămâna viitoare se anunță temperaturi acceptabile și vă știu bine: cum dă puțin soarele, cum vă vine de ieșit. Scriu aceste pentru cei aflați la început de carieră. N-aș vrea să-ncepem sezonul cu vreo trântă. Atenție la aderență Teoretic, la 11 grade este bine. Dar aia e maxima. Dacă pleci la birou cu motocicleta, o vei face pe la ora 8.00, când afară n-ai mai mult de două grade. La astfel de temperaturi apare mâzga și asfaltul devine foarte alunecos. Mare grijă. Chiar dacă n-ai mâzgă pe jos, anvelopele se vor încălzi mai greu, deci nu te da în spectacol. Anvelopele au aderență maximă atunci când ajung la o anumită temperatură și se întâmplă asta după ce mergi măcar puțin. E încă frig și ziua-i scurtă Deși ai soare afară, ziua e scurtă. Dacă te găsește vreo plecare pe Cheia și întârzii ceva mai mult, te vei trezi că te prinde întunericul pe drum. Și frigul. Îmbracă-te bine, cu mai multe straturi. Pe motocicletă e mai bine să-ți fie cald decât frig. Ca măsură de urgență, poți opri într-o benzinările, cumperi un ziar și îl pui la piept. Hârtia e un windstopper nemaipomenit. Din păcate, mâinile tot o să-ți înghețe. Pentru astfel de condiții îți trebuie mănuși de iarnă, mânere încălzite și handguard-uri. Gropi Drumurile sunt pline de cratere. Chiar dacă nu faci lane-splitting, dacă e trafic intens și ai mai multe benzi pe sens caută să mergi între benzi ca să vezi mai bine ce-i în față. În felul ăsta nu te va surpinde nicio groapă și șoferii vor ști că ești acolo pentru că farul tău e fix în oglinda lor. Prima cheie pe anul ăsta? Verifică motocicleta Dacă esti la primul drum din sezon, ar fi bine să faci câteva verificări. Presiunea din roți este foarte importantă – e posibil ca pe durata iernii să fi pierdut ceva aer. Citește recomandările din manual și folosește presiunea recomandată. Dar ca idee generală, pe față nu trebuie să ai sub 2.2 bari. Verifică luminile, manetele, verifică frânele, ambreiajul, uită-te după eventuale pete de ulei. Dacă nu mai pornește, pune bateria pe un redresor sau dă-i curent și mergi cu ea suficient cât să se încarce. Drum bun, asfalt cât mai uscat dacă se poate. Dacă nu, mare grijă. Sezonul moto abia începe și-avem multe drumuri de făcut. Articol preluat de pe site-ul pemotoare.ro
  26. În culisele secvenței de 4 minute din unReal

    În filmul unReal există o scenă celebră, lungă, pentru simplul motiv că a fost filmată dintr-o singură bucată. În general, la astfel de filme de acțiune, se trag zeci de duble per secventă. Se ajunge la numere ridicole, de 30 chiar 80 de duble, pentru că aproape niciodată riderii nu se dau perfect sau cameramanii nu filmează exact cum vor. Brandon Semeniuk este protagonistul secvenței, el fiind unul dinte cei mai buni rideri de slopestyle, așadar și unul dintre cei mai potriviți pentru această secvența. Nu doar ca Brandon trebuia să faca aici tot run-ul de 4 minute perfect, dar și producătorii de la TGR și Anthill Films trebuiau să filmeze perfect, totul dintr-o singură bucată, cu o singură cameră. Iată cum arată la final scena: [embedded content] Sursa: Freerider
  27. 170 km de cicloturism la poalele Făgărașului

    În toamna lui 2018, la invitația celor de la Martin Velo Sport, am documentat un traseu de cicloturism. Firma se ocupă de comercializarea remorcilor de bicicletă pentru copii, iar acest traseu este cât se poate de potrivit pentru a te plimba cu bicicleta alături de cei mici, fie pe bicicletele lor fie în remorci dacă sunt și mai mici. Pe scurt, traseul este excelent și foarte liniștit din punct de vedere al traficului motorizat. Cei 173 de kilometri mai precis, pornesc din Zărnești și sfârșesc tocmai în Păltiniș, lângă Sibiu. Dacă veți downloada track-ul acestui traseu veți observa că este împărțit în trei secțiuni. Noi am documentat doar partea din mijloc, cu o lungime de 63 km, pentru că este zona cea mai “sălbatică”, cea mai mare parte din drum făcându-se pe forestiere. Traseul face parte dintr-o rețea de drumuri care merge pe la poalele Făgărașilor în jurul curbei de nivel de 600 m. Drumurile sunt în stare faorte bună, dar ocazional, după ploaie poți întâlni și noroi. În zonele cele mai izolate ale drumului, mai precis între Recea și Avrig, sunt șanse să te întâlnești cu animale sălbatice cum ar fi urși, însă localnicii ne-au asigurat că șansele sunt foarte mici. Este bine de știut că urșii din această parte sunt sălbatici, nedomesticiti și neobișnuiți cu omul. Asta înseamnă că te vor simți de la distanță și nu vor dori să fie în preajma ta. Fiind pe bicicletă, din cauza zgomotului făcut nu vei avea cum să suprinzi și să sperii animalele. Până te vei apropia, ele vor fi demult plecate. Noi nu ne-am întâlnit cu Moș Martin și, poate mai important, nici cu câini de stână sau vagabonzi pentru că după data de 10 iunie turmele urcă la munte. Altfel, este posibil să întâlnești căprioare multe, acvile țipătoare, cocoși de munte, iepuri, mistreți sunt de asemenea, dar și aceștia nu se arată ziua potrivit celor de la Martin Velo. Celelalte două secțiuni din traseu se desfășoară pe drumuri asfaltate naționale cu trafic redus sau drumuri județene cu trafic și mai redus. Întrucât am spus mai sus deja că vreo 60 km sunt pe forestier, este evident că bicicleta recomandată pentru acest traseu este fie clasicul mtb, fie bicicleta de trekking sau mai nou gravel bike-ul. Cum secțiunile sunt de 50, 63 și 60 km, traseul ar putea fi parcurs în 3 zile. Însă organizarea ți-o faci singur în funcție de nivelul grupului și dacă distanțele sunt prea mari, mai poți adăuga nopți întrucât de-a lungul celor 173 km vei întâlni multe posibilități de cazare și restaurante pe marginea drumului. Excursia pornește din Zărnești. Aici poți ajunge cu mașina desigur, sau cu trenul. Secțiunea întâi a traseului se desfășoară între Zărnești și Recea. Distanța totală este de 50 km cu o diferență de nivel de doar 536 m. Deși din Zărnești pornești în urcare, mare parte din traseu este la vale, până în Șinca Veche. De aici începe iar urcare însă rampa medie este foarte mică, doar 1%. Vei pedala mai întâi pe DN 73A după care, începând cu Șinca Veche, intri pe DJ104A. Google Street View Google Street View Google Street View Google Street View Cele mai importante localități prin care treci sunt: Zărnești, Poiana Mărului, Șinca Nouă, Șinca Veche, Mărgineni, Recea. Pe acastă sectiune drumul este în întregime asfaltat. Următoarea secțiune este între Recea și Avrig. Avem o lungime de 63 km și 885 m diferență de nivel. Este cea mai frumoasă parte a traseului întrucât majoritatea se face pe drumuri forestiere, peste câmpii și prin păduri. Pornind din Recea, traseul merge spre orașul Victoria, trecând prin mai multe sate cum ar fi Lisa sau Viștișoara. De la Victoria ajungi la Sumerna, un cătun la poalele muntelui, după care treci spre Valea Arpașului Mare și mai departe spre Arpășel și barajul Albota. Între timp vei trece și pe lângă mănăstirea Sâmbăta. Din Victoria se continuă pe forestier spre Păstrăvăria Albota, mănăstirea Cârțișoara, după care mai departe spre Transfăgărășan pe care vei merge doar puțin. Aici în zonă poți face pauză o zi pentru a urca Transfăgărășanul până la Bâlea Lac. După Transfăgărășan continuăm pe forestiere spre Porumbacu de Sus pentru ca la final să ajungem în Avrig unde găsim alte posibilități de cazare. Spre Păltiniș – Google Street ViewMai departe urmează ultima secțiune a traseului, Avrig – Păltiniș. Este și cea mai grea pentru că urcăm. Avem o lungime de 60 km cu 1600 m diferență de nivel, drum asfaltat pe DJ105G, DJ106C, D, A și la final puțin DJ106N. Dacă este prea mult pentru tine să pedalezi toată distanța dintr-un foc te poți opri în Cisnădie sau Rășinari pentru a mai sta o noapte. Cam din Rășinari începe urcarea, care până în Păltiniș are o lungime de 19 km, 1060 m diferență de nivel, 5% rampă medie și 17% rampă maximă. Google Street View Google Street View Google Street View Google Street View În Păltiniș, la altitudinea de 1442 m, excursia noastră se încheie. Despre Păltiniș se spune că este stațiunea montană aflată la cea mai altitudine din țară deși Rânca din Gorj este la 1600 m. Dacă ai ajuns până în Păltiniș înseamna și că ai făcut și una din cele mai grele cățărari de asfalt de la noi. Download track GPS. Sursa: Freerider
  1. Încarcă mai multă activitate
×