Mergi la conţinut

Excalibur

Membri
  • Conţinut

    581
  • Membru din

  • Ultima vizită

  • Days Won

    18
  • Online

    16d 1h 49m 45s

Tot ce a postat Excalibur

  1. Papa Francisc Îşi Scoate La Licitaţie Motocicleta Harley Davidson

    Atentie la... varza cu mici!... Pentru a nu da nastere la interpretari gen "radio sant"... si a se intelege corect titlul trebuie sa contina cuvintele IN SCOPURI CARITABILE !
  2. Bmw R Ninet - Motocicleta Aniversara A Bavarezilor

    1. Ar fi de bun-simt ca cel care preia un articol moto sa indice si sursa de origine a materialelor... nu doar de unde provine preluarea preluarii... 2. Ar fi de bon ton ca cel care preia un articol de specialitate... sa cunoasca subiectul... cel putin la nivelul corect al traducerii de baza... Pasionatii de moto sunt dornici sa afle lucruri pertinente de la oameni chiar priceputi in materie. Exemplu concret apropo de acest topic: Suntem mai multi pasionati de moto pentru care nu ne este de ajuns sa "intuim"... ci chiar vrem sa aflam corect si concret la acest BMW aniversar ce inseamna "R", "nine"... si "T". Multumim pentru intelegere.
  3. Mersul Pe Motocicletă Cu Pasager

    Una dintre cele mai nepotrivite indicatii venite de la "instructori"... In realitate... pasagerul trebuie sa se muleze fara crispare pe motocicleta si sa se lase condus de pilot ca intr-un dans pasionant, placut si romantic.
  4. “Timbrul De Mediu” Si Steagurile Lui Pristanda

    Vizualizari: 6678 Proiect: Timbrul de mediu va fi inclus in pretul carburantului 24/04/2013 Timbrul de mediu ar putea sa dispara, taxa de poluare urmand a fi inclusa in pretul combustibililor, la valoarea de un ban pe fiecare litru de carburant. Proiectul de lege a fost depus la Biroul Permanent al Senatului de catre senatorii Senatorii PNL Bihor Valeriu Boeriu si Cristian Bodea. Cei doi politicieni au propus eliminarea timbrului de mediu si transformarea lui in taxa care sa fie inclusa in pretul combustibililor, la valoarea de un ban pe fiecare litru de carburant, transmite Mediafax. "Noi am pornit de la constatarea ca taxa de poluare datorata de posesorii de autovehicule din România a cunoscut de-a lungul anilor mai multe variante, dar niciuna nu a fost bazata pe un principiu echitabil, si anume cel de a plati in functie de cat poluezi, adica de cat circuli", a declarat senatorul Cristian Bodea. Senatorul Cristian Bodea mentioneaza ca aceasta forma de "plata a poluarii" se aplica cu succes si in alte state europene, "Germania fiind recunoscuta pentru aceasta practica generatoare de fonduri consistente la bugetul de stat, dar fara a spolia posesorii de autovehicule".
  5. Eseu despre onoare Simona VASILACHE - Cinstite obraze, moftangii și domni „Un inventar al purtărilor onorabile, în trei epoci literare“, eseul Si­mo­nei Vasilache stîrnește imediat simpatia cititorului, fie și numai prin tematica aleasă și titlul incitant. O carte care valorifică semnificațiile diferite ale conceptului de onoare în literatura română, de la Alecsan­dri sau Coșbuc, trecînd prin cei doi Caragiale, la Camil Petrescu, Eliade și Hortensia Papa­dat-Bengescu, de la romantism la modernitate, Cinstite obraze, moftangii și domni cîștigă prin originalitate, prin ineditul tematicii și nu în ultimul rînd prin stil. Frazele scurte, percutante nu au tonul supărător al unor sentințe, ci siguranța ideilor asumate. Stilul abrupt, ritmul susținut, mobilitatea ideilor constituie principalele atuuri ale cărții, caracteristici necesare, de altfel, unei întreprinderi de acest fel. Cum acest tip de demers e astăzi, în spațiul cultural românesc, mai degrabă o rara avis, eseul merită cu atît mai multă atenție. Fără pretenții de exhaustivitate, acesta nu epuizează nici repertoriul operelor care s-ar fi pretat la o astfel de analiză, nici semnificațiile conceptului de la care pornește, făcîndu-l nu o dată pe cititor să își pună întrebări legate de eșantioanele literare alese spre exemplificarea diferitelor înțelegeri ale onoarei în literatura română. Coerența cărții e dată însă de viziunea unitară a autoarei, care stăpînește bine materialul ales și își urmărește cu inteligență și convingător argumentația. Scurtă introducere într-o istorie a onoarei Un concis, dar pedant capitol introductiv („Istoria lucrurilor serioase“) e o dare de seamă a diferitelor istorii ale onoarei (ca, de pildă, cea a lui James Bowman, Honor: A History, Encounter Books, 2006), mult mai puține ca număr, remarcă autoarea, decît cele dedicate unor concepte precum vina, răzbunarea sau rușinea (aceasta din urmă, definitorie pentru „secretoasa modernitate“ și romanele ei: despre rușinea de corp, Simona Vasilache spune că „e și cea mai viabilă literar. Gîndindu-ne la viziunile modernității, ascunzători ale trupului, ca și la premodernele înfățișări ale pudorii. Există, de altfel, o legătură statornicită între stigmat și secret, pe care o numește Kierkegaard prin «tăcerea sfînt-liniștită a rușinii»“). Onoarea – în „extrema ei umanizare“ (căci numai oamenii au onoare) – ține de ridicol sau chiar de rușine, în funcție de epocă și de oameni, poate fi colectivă sau individuală. Observații de rafinament definesc și clasifică conceptul, înainte de exemplificarea lui propriu-zisă: o abordare secvențială, și nu evolutivă, propune Simona Vasilache, în acord cu Alexander Welsh (căci, spre deosebire de vină sau ru­și­ne, onoarea e „greu de prins în cicluri“), sincronică („într-o istorie literară comprimată, care nu și-a trăit epocile din plin, felurile de onoare coexistă. Sfîrșitul de secol e lumea lui Caragiale, dar și a lui Slavici. Romantismul e și sforăitor, și meschin“), dar și diacronică: odată cu instalarea modernității interbelice, observă autoarea, onoarea colectivă (de sorginte romantică), schimbată la față odată cu intrarea în „zodia moftului“ – epoca lui Carol I –, e convertită în atribut individual, dar onoarea unor Pașadia („ratatul baroc“) sau Gelu Ruscanu („ratatul utopic“) e „greu de dedus, ca identitatea straniului obiect din Ambasa­dorii lui Holbein“. Dezorientarea trăitorilor perioadei de inerție, de lipsă de ideal care urmează epocii îndeplinirii marilor năzuințe naționale, membri ai unei generații aflate în căutarea unei noi „rațiuni de a fi“, e perfect tradusă de autoare printr-o imagine kafkiană: „Fiecare, în felu-i, se trezește un gîndac în propria-i casă“. Un triptic cu tîlc Eseul, organizat pe tripticul anunțat încă din titlu, pornește de la un portret al eroului romantic, dar onoarea e mai întîi una de grup în romantism, avertizează autoarea. Sintagma cinstitele obraze anunță încă de la început acest lucru, onoarea e, pentru romantici, un concept care trimite la nevoia unei mitologii a unor „vremuri onorabile și pierdute“, la care romantismul occidental se întoarce, dar care la noi trebuie inventate, are un caracter solemn, e „demonstrativă și, în plus, pedagogică“, înseamnă dreptate, egalitate, respect. Inevitabil, discursul înflăcărat al unora dintre poeții romantici își găsește contraponderea în poeme ce-și conțin parodia, observă autoarea, precum Umbra lui Istrate Dabija Voevod sau Cetatea Neamțului. Dar onoarea poate fi și individuală în romantism, e cea a insului care nu se poate integra, care refuză, de fapt, înregimentarea, răzvrătindu-se. Tot un fel de răzvrătit e însă și dandyul, „cel care, în felul lui, se luptă să fie el însuși“, dar „dandysmul e partea de farsă a dramei romantice“; onoarea cu repetiție e cea care îl definește pe acest resemnat, sceptic măcinat de hiperluciditate autodistructivă, care-și proiectează la nesfîrșit dorința de stimă și onoruri într-un viitor care să-l imortalizeze într-o bine meritată ipostază glorioasă. Concluzia autoarei are însă o notă optimistă: „Au găsit, deci, romanticii, într-un sfîrșit, onoarea pe care au căutat-o? Înclin, părăsindu-le lumea și visurile, să cred că da. Chiar dacă, spune Paul Cornea, în cuvinte neîncrezătoare [...] că «epoca nouă nu mai avea vreme de basme frumoase», romanticii impun prin consecvență, fie ea și cea a supunerii față de o himeră, față de onoarea pe care, dacă n-au găsit-o, au inventat-o“. Dar de departe cel mai savuros capitol al cărții Simonei Vasilache este cel dedicat moftangiilor lui Caragiale. O lume a tranziției, la granița dintre secole, amestecată, unde moftul (și, cum altfel, moftangiul și moftangioaica), hatîrul, onoarea de familist sînt cuvintele de ordine. De la fratele mai mare al moftului, hatîrul (nu inventat de Caragiale, căci un hatîr e elementul declanșator al dramei din Luceafărul, și tot un joc al hatîrurilor e stosul baronului Calicevschi din Ciocoii vechi și noi, pe care-l joacă, de altfel, și personajele lui Caragiale), la onoarea de familist care e, la rîndu-i, onoare de tranziție, de fațadă, necesară păstrării aparențelor. Pretenția e „postfața“ moftului, la fel cum hatîrul îi era avanpremiera – iar autoarea o identifică și analizează, cum altfel, la Mateiu Caragiale, în Pajere, dar și în Craii de Curtea Veche sau Remember, strania, poematica proză desfășurată în jurul enigmaticului Aubrey de Vere, dandy „mai subțire, și în privința onoarei“, decît cel al lui Macedonski. Expediată într-un capitol de dimensiuni reduse, atît ca pondere la nivelul întregului volum, dar și din perspectiva cititorului căruia autoarea i-a deschis deja apetitul pentru perioada următoare, modernitatea interbelică pare că are prea puțin de spus despre onoare, și puțini sînt și autorii „vizitați“ în acest scop. Printre aceștia, Mihail Sebastian – al cărui Joc de-a vacanța e „o regizare modernă a Saturnaliilor“, cînd valeții, pentru un scurt interval, se pot simți domni – sau Mircea Eliade (să nu fie chiar nimic de spus despre eroii – sau antieroii – romanelor sale generaționiste, ci numai despre „valetul“ Gavrilescu ori despre căutătorul secretului lui Zerlendi, respectiv al doctorului Honigberger din nuvela bine știută?). Atent la complicatul și abilul exercițiu argumentativ al autoarei, cititorul riscă să rateze o serie de notații surprinzătoare, de enunțuri succinte și în aparență epuizate de sens la o primă lectură. Nimic mai fals, căci multe dintre fraze deschid, la recitire, noi piste de interpretare. Stimulativ intelectual, incitant și original, eseul Simonei Vasilache își cere continuarea într-un altul – de ce nu – despre rușine, vină sau răzbunare în literatura română. Simona Vasilache Cinstite obraze, moftangii și domni Editura Cartea Românească, 2012, 160 p. : :
  6. S-A Intors Acasa Dupa 14 Ani Si 250.000 De Mile

    Daniel... astfel de idei... sunt pentru cei sub 63 de ani... Adica pentru voi... astia mai tineri!!
  7. S-A Intors Acasa Dupa 14 Ani Si 250.000 De Mile

    Ian Coates. Omul conteaza!!!
  8. distractiv Ghiveci.

    Prostul nu e prost destul daca nu e si fudul. (Proverb romanesc). Mitocanul s-a născut jignit. (Ion Luca Caragiale). Frumoasă ţară avem! Păcat că e locuită. (Folclor orăsenesc). Emblema vremurilor noi este secera şi ciolanul. (George Pruteanu). QED !
  9. Un Permis De Conducere Nu Te Face Motociclist

    Atacul e pe masura... preopinentului! Se induce ideea lipsei de valoare in absenta diplomei... se arunca doua trei nade slabute pentru discreditare, fara nici un fel de argumente si gata! Piatra in balta aruncata, trecatorul plin de noroi... Stim cu totii ca nu prezenta diplomei iti confera autenticitate si credibilitate in domeniu, ci pasiunea autentica si telentul cu care te implici!... Si la final... dupa rezultatele muncii tale deosebite. Recunoasterea multor ani de munca venita din partea a foarte multor oameni de caracter! Rares... Este usor sa enunti principii ineluctabile cu can-can in coada... Abia de acum discutia capata context. Iti raspund cu o intrebare, un exemplu de instinct primar edificator: O femela simte placere cu un vibrator... Asta inseamna ca partenerul ei este mascul adevarat?! Tâlcul exemplului ar fi urmatorul: Cu cat esti mai incepator in moto... cu atat mai repede iti place si poti sa stapanesti o mobreta. Restul nu conteaza... La modul simplu aici se incearca sa se faca o paralela si "vorbire" despre timpul alocat pentru obtinerea "satisfactiei" la mersul pe bicicleta. Da, iti place cu adevarat doar in momentul cand realizezi ca nu te mai concentrezi la echilibru si celelalte "corvezi" obligtorii ghidonatului... "Sentimentul" se poate transfera oarecum la motociclism... dar este mult mai complex. Perceperea si obtinerea "placerii" difera de la om la om si de la scula la scula. Una e sa calaresti un ponei, alta o camila, alta sa calaresti un elefant... si cu totul altceva sa fii un virtuoz pe un pur-sange arab. La un motociclist de top... intensitatea si rafinamentul trairilor se muta pe... plus, fortior, velocius...
  10. distractiv Ghiveci.

    ..."Mitocanul s-a născut jignit". <Ion Luca Caragiale (1852-1912)> ma nene... vad ca tu nu citesti... numa' postezi... bașca folosesti si parantezele ascutite aiurea! ar trebui sa intelegi ca titlul topicului e... ghiveci ?! Coşmarul anului 2020... Un motociclist îl întreabă pe un moderator: - E adevărat că în anul 2020 va fi un mare război virtual şi sfârşitul lumii on-line? - Nu-i adevărat. În anul 2020 va fi o luptă continuă pentru pace si uitarea lumii reale! Va exista un singur site, pro-bike şi forumul va fi condus de doi consiglieri: doru şi cesar.
  11. distractiv Ghiveci.

    HAI ROMANIA ! L.E. Un 2-2 la limita... Nasol!
  12. distractiv Ghiveci.

    @niko parcaconvenisem ca termenul "motociclist adevarat" e impropriu pentru voi. Dar dupa cum vezi din postarea off-topic a lui cesar... aici sunt admisi... si monosilăbarii !!!
  13. distractiv Ghiveci.

    Bravo, Regina. Mai impaca-l un pic pe cesarel. Ca a inceput sa se-nvarta de nebun in jurul cozii si nu-si mai da seama ca e off-topic. Dupa dileala lui... nu poti sa realizezi ceva in lumea moto dacat daca iti da el o diploma! Stiu si de unde i se trage: Cand a cazut el de de pe pluta in apropierea Bucurestiului... Lupoaica capitolina si-a pierdut blana de emotie... si si-a mutat locul... ca au aparut adevaratii ei pui... asistatii alaptatii cesarus si banus.
  14. distractiv Ghiveci.

    banu, dacă tăceai... bun chibiț rămâneai:
  15. Time Machine

    Istoria motocicletelor. 90 de ani de BMW in 90 de secunde: http://www.automarke...cunde-3328.html Lectura placuta: http://carrosantigos.wordpress.com/ .
  16. distractiv Ghiveci.

    Tu vorbesti. Eu am fost de acord. cu exemplul tau.
  17. distractiv Ghiveci.

    Ar fi singurul motiv pentru care tu nu ti-ai onorat diploma.
  18. Un Permis De Conducere Nu Te Face Motociclist

    Regina, in viata conteaza adevarul, constiinta, demnitatea, pasiunea eficiența si rezultatul acestui summum de calitati. Diplomele, permisele... ba chiar si oamenii se cumpara si se falsifica. E tragic... daca nu ar fi de comedie. Burlesca, off course!
  19. Un Permis De Conducere Nu Te Face Motociclist

    Lumea este plină de clanuri si convenții în care doar "diploma" vorbește... Adevărul, pasiunea și eficiența rămân în plan secund... Sau terț... Motiv perpetuu de gargară ieftină la marginea șanțului sau online.
  20. Yamaha R6 99! Cilindrii Varza!

    laudatum persuasoribus titlul corect e cilindrii varza nu cilindree varza. sigur un consigliere blocat. se ofuscheaza oricand il gasesti defect. trebuie tratat ferm cu argumente nu gadilat la vanitate.
  21. Un Permis De Conducere Nu Te Face Motociclist

    MOTOCICLÍST ~ști m. Persoană care conduce o motocicletă. /<fr. motocycliste Sursa: NODEX (2002) Serios! Dupa cum s-a mai demonstrat: Conceptul motociclist adevarat nu este normal si nici reprezentativ. Nici aici si nici aiurea pe mapamond... Pentru lumea normala... daca il urmezi... nu esti decat unul dintre putinii ciudati. Asa ca... nimeni nu are mare motiv sa se inflameze cand aude acest termen motociclist.
  22. Un Permis De Conducere Nu Te Face Motociclist

    R1der... am apreciat si respectat intodeauna promisiunile bunelor tale intentii in relatiile dintre noi. Atunci cand s-au concretizat bilateral. Sa fii iubit.
  23. Un Permis De Conducere Nu Te Face Motociclist

    @R1der... Imi cer scuze ca nu pot sa ma ridic la gradul tau de intelect si entertainment . Oricum, apreciez enorm faptul ca esti in stare sa il citesti pe profesorul Pruteanu. Multumesc.
  24. Un Permis De Conducere Nu Te Face Motociclist

    Interesant punct de vedere! Eu as aprecia fermitatea gandirii tale daca si tu ai realiza simplul fapt ca: 1. Motoveteranii nu exista doar pe forumul pro-bike. Ei sunt peste tot in lume si un exemplu corect si concret in aceasta chestiune... dat de mine cu trimitere la familiea MEA nu strica nimanui. 2. Daca butonul tau considara ca ultima linie era un atac... nu aveai decat sa alegi solutia cea mai eleganta: Excludeai acel rand... nu ascundeai intreaga postare. No offence! Adevarul jigneste numai minciuna. Adevarul nu se ascunde, adevarul se cinsteste. @radufaramoto In acceptiunea generala... motociclist esti atunci cand conduci o motocicleta. Pentru smekeri... motocicleta este un scop sau un mijloc, o moda sau un moft. Nu impun conduita personala de viata si nu doresc partizani ai ideii... dar In filosofia mea motociclist adevarat este pasionatul care iubeste motocicletele si toata viata lui nu traieste decat prin si pentru motocicleta si isi face din ea un mod de viata fara sa fie sclavul motocicletei ci stapanul ei. Dar...acest concept al meu nu este normal si nici reprezentativ. Nici aici si nici aiurea pe mapamond... Pentru lumea normala... daca il urmezi... nu esti decat unul dintre ciudati. Unul in plus sau in minus... La multi kilometri frumosi!
×