Mergi la conţinut

bizoo_n

Prieteni
  • Conţinut

    248
  • Membru din

  • Ultima vizită

  • Days Won

    4
  • Online

    1h 56m 56s

Postări adăugat de bizoo_n


  1. Salut,

    Daniel Rintz, un motociclist german a facut acum ceva vreme o calatorie din Germania pana in Noua Zeelanda, timp de doi ani jumate, finantandu-se doar cu banii pe care i-a facut pe drum. Acum pregateste un film despre toata traznaia, care cred ca va fi cel putin blana. Are nevoie de ceva fonduri, si nu cere bani pe nimic. Daca aveti chef, uitati-va pe lista cu ce va ofera la schimb, din link-ul de mai jos. Eu m-am avantat la un dvd. Am incercat sa fiu cat mai succint. Mai multe detalii, inclusiv un trailer minunat, gasiti aici:

    www.indoegogo.com/210

    Pardon - http://www.indiegogo.com/210


  2. @Zoli: Nu te-am vazut, n-ai fost, logic. :tongue:

    Nu Doyle nu era la sala sau la psiholog, cand nu era la Sibiu. E mult mai simplu. Doyle a ramas acasa, legat de gard si cu prelata-n cap, datorita unui confrate motociclist in uniforma de politist care m-a prins neacordand prioritate pe trecerea de pietoni. Suspendare o luna, mai mult n-am reusit, da eu, asta care merge cu o suta in oras, dupa sase beri, trecand pe rosu, fara casca, pe o roata, zilnic. Prima intalnire cu bratul lung al legii, dupa opt ani de facut prostii pe doua roti, a lasat lansarile de carti cu prezenta a doar jumatate din autori. Viata-i scurta, si singurul avantaj e ca o luna e si mai scurta, deci luni, teoretic, as avea permisul inapoi.

    Ma amuzam teribil cand mi-am adus aminte ca acum doi ani, in timpul pregatirilor de plecare, mi-a trecut prin cap (si bine a facut), scenariul conform caruia sunt gata cu tot ce inseamna pregatire, cu absolut tot, vize, bagaje, vaccine, Doyle, si ca asa, cam cu vreo trei zile inainte sa plec, mi se ia permisul. Am acum dovada ca permisul chiar se poate lua, oricat de cuminte ai impresia ca esti. Va rog sa ma credeti ca am rarit drumurile cu Doyle, apeland atunci pe cat posibil la transportul in comun. Nu va doresc! :smile:


  3. Doamne, ce fatza am! :smile:

    Scuzati intarzierea. La Sibiu si Cluj a fost cum nu se poate descrie in cuvinte. Dl. Louis Cyphre aici de fata e responsabil pentru ducerea la bun sfarsit a rugamintii pe care am adresat-o pe facebook comunitatii motociclistice din Sibiu, si anume de a ma ajuta sa ma culc "obosit". Dupa trei baruri si nu mai stiu cate beri plus alte cateva chestii, la 5:30 a.m. mi-a fost clar: sunt obosit.

    Zoli, termina cu scuze de genul "ordin de restrictie". :biggrin: Trebuia sa vii. Daca am reusit eu sa vin... chestie care ma aduce laaaa:

    Da, dom'ne. Ma sui in tren la 11:30, stiind ca la 17:30 ajung la Sibiu. La 18:30 era lansarea. Undeva pe Valea Prahovei crapa, ceva cu linia de tensiune rupta, n-am inteles, cert e ca a fost la stiri, sase trenuri blocate. Mi s-a spus ca in cel mai fericit caz avem de asteptat doua ore. Aveau ei, eu nu-mi permiteam. Si-uite-asa am luat-o la pas pe calea ferata, incercand sa ajung la DN1, pe care auzeam masinile trecand undeva in dreapta mea, dar nici urma de loc, poteca, pe care sa ajung acolo. Opt kilometri. Atat am mers, pana am gasit un pod si o poteca ce urca versantul. De-acolo, l-am sunat pe ingerasul Vali, fara de care lansarea de la Sibiu n-ar fi fost posibila. M-a dus cu masina intr-o goana bestiala pana la Sibiu, unde am intrat pe poarta librariei la, atentie, 18:20. Si de la momentul ala incolo ii las sa povesteasca pe cei ce au inteles ceva, ca eu inca imi revin.

    Multumesc!

    Ah, si un video original care sa ilustreze:


  4. Salut,

    Pe langa adimiratia fata de isprava si de personajul descris, si pe langa felicitarile pentru faptul ca i-ai luat un interviu, nu pot sa nu-mi exprim nedumerirea fata de un anumit aspect. E o chestiune pe care o observ de fiecare data ca o parere majoritara cand vine vorba de astfel de lucruri. Anume faptul ca noi, majoritatea, credem ca banii si timpul, mai bine zis lipsa lor, sunt motivele care ne tin visele in frau si suntem orbi in a vedea ca singurii responsabili pentru asta suntem insasi noi. "Polonia - Mongolia, Fara Bani, Cu Pasiune!", titlul asta mie imi suna ciudat. De ce oare cred ca in aceptiunea majoritatii "Polonia - Mongolia, Cu Bani, Cu Pasiune!" ar fi sunat mai... ok?

    Eu, de cand am plecat de acasa si pana am ajuns inapoi am cheltuit exact 5.200$, pe patru luni si 26.000km, bani in care au intrat si cateva vize si permise (5 zile in Turkmenistan au fost in jur de 500$). Daca facem un calcul mic vedem ca este exact cat a cheltuit Piotrek, daca ar fi sa facem imparteala pe zile. Iar eu, din cauza fricii pe care am avut-o ca tovaras de somn, am dormit doar vreo 10 nopti la cort. Mai mult, nu cred ca a fost vreo bere pe care sa mi-o refuz. Daca vreti si mai ieftin, am exemplul lui Alexandru si Mark, care au dormit la cort in cantitati industriale, au urmat oarecum acelasi traseu si au cheltuit vreo 3.500 de dolari de caciula. Nu vreau sa se inteleaga gresit. Nu e pe "cine cheltuieste mai putin". Vreau doar sa spun ca din isprava domnului Piotrek trebuie inteles ca se poate si ca e mai usor decat credem, nu ca se poate pentru ca e ieftin. Pentru ca uite, se pare ca se poate si mai ieftin, nu?

    Adica, mai pe scurt: va propun alt titlu - "Polonia-Mongolia, cu pasiune!". E singurul ingredient pe care l-a avut baiatul asta si care, din pacate, celor mai multi le lipseste. Banii sunt doar o scuza la indemana.

    Mihai


  5. Dragilor,

    Eu n-am prea priceput nimic. Intai din cauza faptului ca inca cu vreo 6 ore inainte aveam un gol in stomac si (intre noi fie vorba) ma duceam la baie odata la juma' de ora, apoi pentru ca au/ati fost mult mai multi decat mi-am putut eu imagina. Inca o chestie pentru care va multumesc. Abia acum incep incet-incet sa-mi revin. Imi prezint sincere scuze si pareri de rau pentru faptul ca n-am putut vorbi cu toata lumea. Au fost persoane, prieteni, inauntru pe care nici macar nu le-am vazut, daramite sa le strang mana. La fel, am aflat neplacut surprins ca au fost foarte multi oameni care nu au putut intra si-au asteptat afara. Nici de asta n-am stiut si regret. Nu stiu daca as fi putut face ceva daca stiam atunci, dar macar incercam. Cam atat. Am facut-o si pe asta. Declar oficial aceasta calatorie incheiata. Sa fiti sanatosi, inainte de toate, si inspirati, peste toate.

    Cu respect,

    Mihai & Doyle :)


  6. Neatza...

    Scuze pentru disparitie, dar efectul cel mai napraznic al lui Vladimir a fost ca trebuit sa dau de baut, hac. Si inca n-am terminat.

    Asa, despre carte. Va mai aparea o editie, care va fi gata pana in ziua lansarii. Motivul pentru care se intampla treaba asta este pentru ca, dintr-un motiv care ma depaseste, prima editie a aparut pe o cu totul alta hartie decat se batuse palma. Nu e o catastrofa, dar nu e ceea ce vroiam eu. Astfel in curand va fi disponibila si editia "de lux", intre ghilimele, pentru ca de fapt ea va fi editia "asa cum trebuia sa fie de la bun inceput". Primul tiraj va pastra un pret mai scazut decat se anuntase initial iar a doua, daca am inteles eu bine, va costa undeva in jur de 55 lei.

    Cam asta e explicatia. Acum, un mic amanunt, coincidenta cum ar veni, desi eu demult nu mai cred in ele. In noaptea in care Oana, iubitea mea, ii dadea viata micului Vladimir, exact in aceeasi noapte, pe poarta unei tipografii iesea prima si singura mea carte. Dubla victorie, sau "gemeni", cum spunea o prietena.

    Multumesc pentru toate gandurile si hai sa fie bine! Bucuria mea v-o doresc tuturor!

    Mihai

    5201031394_4132d8e5df.jpg


  7. haideti sa nu aducem mizeria de pe "alalant" si aici, ca nu are niciun rost.

    de-abea astept cartea.

    bizoo_n, nu ai de gand sa faci un mini-turneu de promovare a cartii in cateva orase din tara, ca multi ar vrea sa te intalneasca si Bucurestiul e cam departe...

    Sincer, mini-turneul de mini-promovare era o idee, dar nu stiu daca o sa reusesc sa-l fac. Era frumos de facut cu motocicleta :). Dar nu asta e motivul. E altul, pe care baietii de-aici care stiu il tot pomenesc sub forma de apropo subtil :). Pentru mine zilele astea o sa fie un dublu eveniment. E o chestiune de ore pana cand o sa fiu... tata. Asa ca, iti inchipui ca numai la plecat nu mi-e gandul acum. Asta e. Sper ca macar la lansare sa reusesc sa ajung. Glumesc acum. O sa ajung, dar o sa fiu putin pe alta planeta.


  8. Am si spus, in postul initial: "mi-ar placea sa vina toate motocicletele din lume." Si eu sper din tot sufletul sa pot veni cu Doyle. Frigul nu conteaza, sau ploaia. Sa nu fie gheatza. Doyle merita de doua ori mai multa atentie. Pe el l-am considerat intotdeauna eroul povestii, daca e sa cautam un erou in toata tarasenia. Ii rog pe cei care vor sa vina, in masura in care este posibil, sa vina calare. Macar pe bicla. Ocazii de baut o sa mai gasim.


  9. Despre Lisa si Simon, mai multe decat am scris pe mongolia.ro, sau mai multe decat puteti citi pe site-ul lor, eu nu prea am ce sa spun. Poate doar ca ma simt norocos si onorat de faptul ca semneaza prefata cartii mele.

    Tirajul n-are legatura cu comenzile on-line. Din cate am inteles ar fi 2.000, dar nu bag mana in foc. Oricum, daca da Domnu' si se vand toate, or sa mai fie. :) La fel, nu stiu cand ajunge cartea la cel ce-o comanda, dar nu are legatura cu lansarea. Cartea e inca la tipar, si se pare ca o s-o vad la fata si-o s-o tin in mana in jurul datei de 19. Deci incepand cu 19 probabil ca va pleca si spre cumparatorii on-line. De asemenea, cred ca va putea fi rasfoita si la targul de carte din weekend-ul asta din capitala, Gaudeamus.

    Despre lansare, am ceva indicii ca va fi in jurul datei de 1-2 decembrie, probabil la clubul taranului roman, dar nu o luati de buna pana cand nu stiu si eu ceva oficial.

    Multumesc. Ar trebui sa-mi pun cuvantul asta in semnatura.


  10. Anul trecut am facut o calatorie pana in Mongolia si inapoi, eu si camaradul meu de incredere pe nume Doyle, un BMW F650GS. Au fost 26.000 km, 13 tari si aproape patru luni de singuratate. M-am bucurat de o idee a fratelui meu, aceea de a "vinde kilometri" si m-am bucurat in egala masura ca au existat oameni care, alaturi de mine, au crezut in aceasta idee. M-am bucurat cel mai mult ca, pe langa kilometrici, am luat dupa mine mult mai multi oameni decat as fi putut vreodata sa-mi imaginez. Desi m-am intors acum un an, am simtit in tot timpul asta ca aceasta calatorie nu se va fi terminat decat atunci cand isi va odihni povestea intre copertile unei carti. Astazi va anunt cu emotie (bine ca nu tre' s-o fac verbal) ca aceasta carte e in curs de aparitie si se poate comanda. In decembrie va fi in librarii. O mini-premiera in tarisoara noastra, prima carte de literatura de calatorie moto. Vom avea si o lansare, cu expozitie foto, undeva pana in 15 decembrie, unde, daca vremea tine cu noi, mi-ar placea sa vina toate motocicletele din lume. Asadar:

     

    Editura ART prezinta:

     

    "VAND KILOMETRI", de Mihai Barbu - din Decembrie in librarii

     

    Cu o prefata semnata de Lisa si Simon Thomas, disponibila la pre-comanda on-line, cu un discount considerabil, pe site-ul editurii ART, mai precis --> AICI

     

     

    Sper mai mult decat orice sa gasiti in aceasta carte... inspiratie.

     

    Pozele din calatorie le puteti gasi aici.

     

    Cu multumiri,

    Mihai si Doyle

     

    5171349023_e82e199b41_b.jpg

×