Mergi la conţinut

Kosh

Membri
  • Conţinut

    277
  • Membru din

  • Ultima vizită

  • Days Won

    5
  • Online

    25d 9h 55m 23s

Kosh last won the day on 21 Mai 2015

Kosh had the most liked content!

6 Urmăritori

Despre Kosh

  • Grad
    motociclistii programatori
  • Data naşterii 23.12.1979

Despre mine

  • Sunt
    Motociclist
  • Locatie
    Bucuresti
  • Posesor(oare) de
    ZX6-R 2001

Metode de Contact

  • Pagina Web
    http://www.smartwebimpact.ro
  • Yahoo
    soringabrielro
  1. calatorii Grecia: 30 de zile plus una!

    La mine nu functioneaza asta. Eu am nevoie de acel punct "de siguranta". In Turcia a fost un chin total cu telefonul, cand plecam spre un oras nou, aveam o stare de disconfort stiind ce "aventuri" ma asteapta pana gasim hotelul. Desi GPS-ul nu este 100% ok, tot nu as pleca fara preferand sa ma adaptez si sa-i cunosc neajunsurile astfel incat sa ma pot folosi de el cat mai bine. Telefonul va fi cel mult o solutie suplimentara, alaturi de GPS in acele tari unde e bine sa ai o plasa de siguranta.
  2. calatorii Grecia: 30 de zile plus una!

    Sper insa ca prin august se mai relaxeaza treaba si vom putea iesi din tara fara a fi obligati sa stam in autoizolare la intoarcere. Voi incerca macar o tura de minim 45 de zile prin Serbia - Croatia - Muntenegru - Albania - Macedonia, in august. Daca nu se va putea, prefer sa tin banii, sa ma strang si apoi, la anu' sa plecam cateva luni. Mi-ar placea o tura prin Orientul Mijlociu pe ruta Turcia - Georgia - Armenia - Iran - UAE - Oman - Arabia Saudita - Iordania - Egipt - Israel - Cipru - Turcia. Dar nu pe fuga, ci macar 4 luni asa, "sa simti" din plin calatoria Asteptam si vedem.
  3. calatorii Grecia: 30 de zile plus una!

    Plecăm spre țară din Kavala după ce bem o cafea la o terasă. Îmi pare rău că n-am putut sta mai mult în Kavala, dar orașul este destul de aproape pentru o vizită ulterioară. Profit de ocazie să vă arăt și cum am folosit GPS-ul pe parcursul întregii călătorii: Am setat GPS-ul să ne ducă chiar în ușa hotelului din Veliko. Cu toate acestea, GPS-ul a vrut să ne scoată din Grecia prin Turcia. M-am dezmeticit când am văzut indicatorul de Alexandroupoli care-mi afișa că mai am 9km până acolo. Nu știu de ce am ignorat indicatorul spre Bulgaria pe care-l văzusem. Nu m-am așteptat ca GPS-ul să mă țină pe autostrada mai ales că nu era setat exclusiv pentru a face așa ceva. Și iată cum am făcut un detur de 50 de km: După ce alimentez, mă îndrept spre vama Makaza nerăbdător datorită frumuseții acestui drum. Nu merg eu tare de obicei, mai mult de 120 nu i-am dat, însă să te ții bine surpriză: La câteva curbe înainte de vama, ne întâmpină două vaci pe drum: S-a terminat cu "alergatul" pe Makaza: Am ajuns cu bine la Veliko unde ne-am cazat pentru o noapte. Ar mai fi de făcut câteva video-uri de făcut, însă sunt motovloguri despre alte subiecte și nu le voi posta aici unde "vorbim" doar despre călătoria prin Grecia. Cam asta a fost călătoria, sper că v-a plăcut. Ne vedem la următoarea "aventură", sper cât de curând.
  4. calatorii Grecia: 30 de zile plus una!

    Pe 30 septembrie 2019 plecăm spre Kavala cu gândul de a vizita Meteora pe drum. Asta presupune un detur însă Meteora merită o vizită dacă tot ești prin zonă. Drumul spre Meteora este bun, lipsit de evenimente, GPS-ul ducându-ne până la prima mănăstire. Căldură mare în acea zi. Cam așa pățeam mereu: când stăteam la plajă erau 26 de grade cu nori și adia vântul mai mult sau mai puțin cu rafale. Când însă trebuia să vizităm "chetroaie și bolohani", direct +30 de gade fără pic de briză. Dar să revenim. Scopul vizitei la Meteora a fost doar s-o trecem pe listă, adică să bifăm c-am fost pe acolo. Aveam ceva distanță de parcurs pentru acea zi, undeva până în 530 de km. Și cum am plecat târziu din Platamon, am ajuns la Meteora dupa ora 14, dacă-mi amintesc bine. Trebuie timp și stare să urci la fiecare mănăstire și aș fi făcut-o doar pentru a mă minuna de peisajele care ți se dezvăluie de la acele înălțimi. Meteora este unul dintre cele mai mari și mai importante complexe de mănăstiri ortodoxe din Grecia, al doilea după Muntele Athos. Inclus în patrimoniul cultural și natural al UNESCO din anul 1988, locația te răsplătește cu peisaje mirifice.
  5. calatorii Grecia: 30 de zile plus una!

    Ne continuăm drumul spre Platamon: Ajunși la hotel ne cazăm repejor și mergem la mare să încerc apa. Cam rece, dar a doua zi se anunță căldură mare așa că nu ne îngrijorăm. Ne-am cazat la Hotel Morfeas, două stele însă foarte ok. Parcare privată, camera mare și micul dejun inclus. Fiind sfârșit de septembrie, stațiunea nu era așa de aglomerată. Ne petrecem câteva zile de relaxare la plajă și, într-una din seri mergem și la Neoi Poroi care-i foarte aproape de Platamon. Mai mult din curiozitate... puțină lume și acolo. Deși vroiam să facem o plimbare cu motocicleta și la baza Muntelui Olimp, acolo pe unde se poate intra cu motocicleta, am renunțat din lene și coveniență. Preferăm să ne odihnim bine și să stăm ploșnițe la plajă. Vom sta câteva zile în Platamon, apoi plecăm spre Kavala, nu înainte de a vizita Meteora.
  6. calatorii Grecia: 30 de zile plus una!

    Drumul spre Termopile este absolut genial. Peisaje mirifice și sate pitorești, cu toate că, pe alocuri, banda e cam strâmtă. Ce să-i faci? Îi dăm înainte pe unde spune "tata Garmin". Măcar a fost foarte cald afară, poate totuși prea cald. Kitty, la fel de neimpresionată de importanța locului, a ales să stea pe moto la umbră. Ea vrea repede, repede la plajă și nici nu vrea să-audă de Leonidas și cei 300. Nici n-a văzut filmu'. Cine n-a auzit de Bătălia de la Termopile? De aceea nu voi insista cu date istorice. Sunt destule informații pe internet. Ce trebuie menționat însă este faptul că bătălia a avut loc într-o locație opusă acestui monument, acum un deal din apropriere, după ce traversezi strada principală și urci pe o potecă. Strada și monumentul de aici erau sub ape atunci. Mulți nu vizitează locul real al bătăliei, fie ptr. că nu știu de existența acestuia, fie pentru că le este lene să meargă până acolo. Întors la motocicletă, văd la distanță o parcare mai mare și niște mese cu umbrele. Hmm... hai să mergem să ne mai răcorim și apoi plecăm. De fapt acolo era "muzeul Termopile". Adică, doar o cameră cu proiecții ca la film cu detalii despre bătălie. Și nelipsitul magazin de suveniruri. 6 euro să vezi proiecțiile. Nu, mulțumesc. Măcar aveau toaletă și un mic magazin de unde să-ți cumperi cafea, suc și sandwich-uri. Stăm la o cafea, ne mai răcorim și purcedem, "în sfârșit" - zice Kitty, către Platamon. Mai fac o poză înainte de plecare și gata, hai la drum, hai la plajă.
  7. calatorii Grecia: 30 de zile plus una!

    Plecăm întins spre Delphi cu gândul să ajungem cât de repede se poate. Am rezervat telefonic camera la Delphi cu o seară înainte, deci nu aveam nici un motiv de îngrijorare. Drumul este superb și decidem să luăm o pauză de masă când mai aveam 100 de km până la Delphi. Ieșim la o plimbare scurtă, la pas prin oraș, mâncăm ceva și ne retragem în cameră. A doua zi trebui să mergem în orașul apropriat ptr că proprietarul hotelului n-a vrut să ne primească bancnota de 500 de euro, motivând că nu-i lasă statul să încaseze aceste bancnote. Cică se pot schimba doar la bancă. Situația devine problematică ptr. ca nu mai aveam decât 50 de euro, pe lângă cele două bancnote de 500 rămase. A doua zi, după micul dejun mergem în orașul vecin și, fiecare bancă în care intrăm ne spune că nu ne poate schimba bancnota. Văzând că tot sunt refuzat la bănci, mă duc cu poliția în ultima bancă întâlnită acolo și încerc să rezolv problema. Până la urmă cei de la bancă sună la hotel și-l liniștesc pe amețitul ăla, astfel încât să ne putem plăti cazarea. Am detaliat situația în video-ul de mai jos: Ajunși la hotel, ne amuzăm de situație și ieșim din nou prin oraș. Era clar că nu puteam vizita Situl Arheologic Delphi din cauza aglomerației, așa că lăsăm ptr a doua zi. Dimineața pe răcoare, fuga la Situl Arheologic Delphi. Puțină lume, am avut timp să vizităm pe îndelete locația. Evident se pune de-o ploaie, posibil Apollo s-a supărat pe noi c-am venit fără daruri la templul său. Despre Delphi sunt ENORM de multe de spus. Am inclus ceva informații în video-ul de mai jos: Iată și câteva imagini: Cum arăta în antichitate: Satul Kastri care a trebuit să fie strămutat ptr. a începe excavările: Cum arată acum: Trezoreria construită de atenieni după ce-au învins Imperiul Persan la bătălia de la Marathon Monumentul bătăliei de la Platea: poate cel mai important din zonă, originalul se află la Istanbul. Acest monument a fost ridicat ptr a celebra alungarea totală a Imperiului Persan de pe teritoriul Greciei. Templul lui Apollo, unde era oracolul: Stadionul unde aveau loc jocurile Pithiei: Fugim de la situl arheologic și ne îndreptăm către Muzeul de Arheologie unde era deja o coadă enormă din cauza unui grupuri de turiști. Decidem să mai așteptăm să treacă și intrăm cu 20 de minute distanță față de aceștia. Oricum, foarte aglomerat la muzeu. Piatra "omphalos", un simbol al centrului lumii: Statuia asta are deasemenea o importanță mare printre descoperirile arheologice de la Delphi: Cunoscut sub numele Heniokhos, este una dintre cele mai cunoscute statui care au supraviețuit din Grecia Antică, fiind considerată una dintre cele mai bune exemple de statui antice din bronz. Se găsesc o grămadă de informații pe internet. Ieșim de la muzeu și ne îndreptăm agale spre Sanctuarul Athenei Pronaia, aflat la doi km mai jos, la ieșirea din oraș. Atena Pronaia, înseamnă "Atena, cea dinaintea templului" făcându-se referire la faptul că, acest sanctuar era primul întâlnit de vizitatorul care venea la oracol de pe drumul de est. Sanctuarul Atenei Pronaia a fost un grup de clădiri cuprinzând temple și tezaure, precum și celebrul Tholos din Delfi. Video cu detalii: De aici ne retragem în oraș să mâncăm ceva și să ne facem planurile pentru a doua zi. Plecăm la Platamon pentru a ne bucura pentru câteva zile de plajă și baie. Dar până acolo, vom face o oprire la Termopile.
  8. calatorii Grecia: 30 de zile plus una!

    Pe 22 septembrie 2019, dis de dimineață, plecăm din Atena. Parcă aș mai fi stat o noapte, însă hotelul de rahat ne-a făcut să îmi doresc să plecăm cât mai repede de acolo. Problema este că am tot căutat hoteluri și toate nu aveau camere. Parcă eram "blestemați" să nu avem nici o alternativă. Plecăm spre Sounion, însă ne-a luat ceva timp să ieșim din Atena, cu tot cu GPS. Problema a fost că multe străzi erau închise datorită unui eveniment de atletism și a trebuit la un moment dat să amețesc complet GPS-ul ducându-mă într-o complet altă parte a orașului, astfel încât să se "reseteze" GPS-ul și să nu mă mai ducă iar și iar în același loc cu străzi închise de Poliție. Era și Duminică. PS: despre pățania cu hotelul, am detaliat în video-ul de mai jos. Deasemenea, am inclus și drumul până la Sounion. Deloc intuitivă intrarea la locație, vii dintr-o dată pe interzis. Am văzut că se practică frecvent asta în Grecia. Sunt două parcări acolo însă am ales-o pe ce de sus, clar nu aveam de gând să cărăm geanta de rezervor și căștile după noi atâta distanță cât era de la parcarea de jos până sus la templu. Bine măcar că le-am putut lăsa la ghereta de unde se cumpără biletele de intrare. Templul lui Poseidon din Sounion se află la aprox 70 de km sud de Atena, drumul fiind foarte bun. Nici nu mai știu cât am dat să intrăm, însă n-a fost mult pentru că sigur țineam minte dacă prețul era exagerat (până-n 6 euro de persoană). Anyway, aici e bine să vii să vezi apusul, dar nah... Detalii și legendele locației le-am inclus în video: Construcția a fost realizată în timpul marelui conducător Pericle, cunoscut ca artizanul Atenei înfloritoare, cam în aceeași perioadă cu templul lui Hefaistos (450 Î.C.) din Agora Antică a Atenei. N-am zăbovit prea mult deși se putea sta la o terasă aflată la baza templului. Iată și câteva poze: Deși planul inițial era să mergem de aici la Maraton, unde se află locul faimoasei bătălii, am decis s-o lăsăm pe altă dată și să ne îndreptăm direct către Delphi care se află la mai puțin de 240 de km.
  9. calatorii Grecia: 30 de zile plus una!

    Abia ajunși în Atena, ne îndreptăm spre hotelul ochit înca cu o zi inainte. Problema este că nu am putut rezerva pentru că cereau plata în avans. Noi am plecat cu bani cash, neavând nici un card la noi. Prin telefon, tipa de la recepție a spus că putem avea camera dacă nu se va ocupa de alții până ajungem. Evident că au dat camera între timp așa că a trebuit să las motoreta într-o parcare și să caut la pas un hotel. 2.5 ore am tot căutat, cred c-am mers lejer 3km pe jos, deja începuse să se întunece și nu am găsit nici un hotel care să aibe cameră liberă. În timp ce mă întorceam către motocicletă cu gândul de a merge într-un alt loc al orașului unde să continui cu găsirea unui hotel, am decis să mai tai din drum făcând dreapta pe o straduță. Acolo am găsit un hotel de doua stele, cu parcare peste drum, dar cu lacăt. Stalis se numește hotelul, însă nu vi-l recomand. Deși camera a fost bună, hotelul a fost plin de imigranți care-au făcut un zgomot infernal în fiecare noapte. Muzica pe telefon la 1.30 dimineața, uși trantite în toiul nopții, vorbeau de parcă erau pe câmp... Când le-am zis în engleză să facă liniște, au început să facă și mai rău: dădeau și cu picioarele în uși. Recepția nu a făcut nimic, dădea din umeri. Deci, de evitat. Plus că-i la peste 2km distanță de Acropole. Pentru a doua zi de Atena ne plănuim să vizităm Acropola, punctul cel mai important din oraș. Pentru mine Atena înseamnă istorie, ptr Kitty... not so much, ea fiind mai mult atrasă de straduțele din centru cu magazine și terase. Ne-am trezit târziu, am luat micul dejun lângă hotel și apoi am luat-o la pas spre centru. Pe drum tot căutam hotel să plecăm, însă, nimic liber. Ajunși la Acropolis, am realizat că nu puteam să-l vizitez din cauza aglomerației. Am decis s-o lăsăm ptr. a doua zi, când, la prima ora urma să ne afișăm la intrare. Ne-am mulțumit să vizităm ce era prin zonă: Agora Romană Dealul Areopagus Închisoarea lui Socrate Monumentul lui Filopappos Templul lui Hefaistos Agora Antică a Atenei Puține poze pentru că am filmat: În ultima zi de Atena, mergem la Acropole, dis de dimineață. Când am ajuns la bilete, la 7.45, deși nu deschisese încă, erau deja peste 100 de oameni la coadă. Despre Acropolis, nu voi insista cu detalii pentru că sunt convins că știți despre importanța locației și ce reprezintă pentru istoria europei. Luăm metroul către Muzeul de Arheologie pentru că acesta se află la o distanță considerabilă de piața unde ajungi după ce vizitezi Acropole. Metroul lor mi se pare net inferior celui din Bucuresti din punct de vedere al aspectului. N-am filmat sau fotografiat în metrou, dar a prins un instantaneu afară: Din muzeu: Masca lui Agamemnon La câtă istorie are Grecia Antică, din punctul meu de vedere, muzeul este praf. Salvat parțial doar de colecția Mycene. Și norocul că am prins o expoziție temporară: The Countless Aspects of Beauty in Ancient Art, pe care am inclus-o la începutul video-ului cu muzeul. De aici, plecăm spre Delphi, nu înainte de a vizita rapid Templul lui Poseidon din Sounion, aflat la aprox. 50 de km sud de Atena.
  10. calatorii Grecia: 30 de zile plus una!

    Înainte de plecarea de la hotelul din Kamari, Santorini, nu mă pot abține să nu fac o poză din fața hotelului: Am plecat din Santorini pe 19 septembrie, ajungând în port cu o oră mai devreme decât ora la care pleca ferryboat-ul spre Atena. Se aglomerează foarte mult ori de câte ori vine câte-un vapor în port și devine "interesantă" coborârea sau urcarea drumului de acces la port. Biletele le luasem deja de la venire, cost 170 euro... Tragem în față unde ne spun "paznicii" de acolo și ne punem pe așteptat cu ceva apă și sucuri de consumat. Căldură mare și nici un loc să te ascunzi, acolo unde trebuia să stăm noi. Și stăm... și stăm... Între timp, vine un alt ferryboat: În video-ul de mai sus "se vede" și drumul despre care vorbeam că se aglomerează... La puțin timp după ce pleacă acest ferry, îl aud pe-al nostru. Am știut că este cel bun pentru că arăta ca-n poza de pe bilet. World Champion Seajet! Ne îmbarcăm, tipii de acolo îmi spun unde să parchez și cum, apoi se apucă de securizat motoreta. După ce ne ocupăm locurile, mă apuc să văd ce-i pe-acolo. Biletele sunt cu loc, vasul mai face câteva opriri pe drum. Kitty începuse să chițăie că ea ar vrea să coboare în Mikonos... Așa că i-am luat o prăjitură :) Călătoria până în Piraeus a durat sub 2.5 ore, vaporul se mișca destul de rapid pe mare. La un moment dat era mai dificil să-ți ții echilibru dacă mergeai pe culoar. A stat extrem de puțin în fiecare port, debarcările și îmbarcările fiind executate cu o grabă dusă la extrem. La bord poți să-ți cumperi cafele, mâncare, sucuri, toate cu prețuri de "super ofertă", adică minim 15-20% mai mari decât normalul. Iată câteva poze "de pe drum": Statul pe puntea superioară este interzis în timpul "zborului", la puțin timp după plecarea din port, veneau și încuiau ușa de acces la punte. Puntea superioară este o platformă de maxim 10m lungime și 3m lățime, situată în spatele vasului, "cu priveliște" la puntea inferioară pe unde se face îmbarcarea. Video de pe vas: Și iată-ne ajunși din nou în portul Atenei. De aici mergem în oraș să căutăm cazare. Vom sta câteva zile pentru a vizita atracțiile turistice și istorice ale orașului.
  11. calatorii Grecia: 30 de zile plus una!

    Cu o singură zi de petrecut în Santorini, am decis să vizităm cu motocicleta ceva atracții turistice ale zonei. Tot stăteam pe plajă și ne uitam la acel munte care mai mereu era acoperit de nori așa că ne-am gândit să mergem întâi acolo, apoi în orașele turistice consacrate din Santorini. Am plecat pe la cinci pentru că mai devreme chiar nu puteai să mergi pe moto din cauza căldurii. Prima locație: turnul meteorologic, cel mai înalt punct din Santorini: În ultimile două imagini se vede și aeroportul din Santorini. De aici plecăm spre Thera (Fira), prima localitate turistică majoră din Santorini. Ideea a fost să vizităm un pic orașul fiind pe fugă pentru că vroiam să prindem apusul în Oia, cealaltă localitate importantă din Santorini. Fira este plină de staduțe mici și înguste, parcare am găsit "în spate", gratis. Ne-am plimbat o idee și apoi ne-am oprit la o cafea într-un restaurant plasat chiar pe margine de unde se vede o priveliște impresionantă a orașului. Am pierdut mult timp la întoarcere pentru că nu mai știam ieșirea către parcare, fiind pe jos. Asta n-a fost fun deloc. Plecăm spre Oia care se află la o mică distanță, pe un drum spectaculos, singurul dealtfel. Ajunși în Oia după ce-am parcat la ceva distanță, orașul ne întâmpină cu forfota de rigoare: puhoi de oameni peste tot. Nu zăbovim mult pentru că deja începuse să se întunece și vroiam să și mâncăm ceva, dar nu în Oia. Ne-am întors pe întuneric la hotel pe același drum. De aici plecăm la Atena unde vom sta câteva nopți pentru a vizita "chestii" pe acolo. Video din Oia:
  12. Ramasi cu 600 de lire, clar ca trebuia sa plecam. 200 erau ptr benzina, restul, ce cazare vom gasi prin Edirne. N-am apucat nici sa mai vizitam Moscheea Albastra si palatele sultanilor. Hotelul... de tot rahatul. La 23.30 ma certam cu proprietarul sa dea TV-ul mai incet. Nu i-am platit ca sa aud meciul din camera, ci sa ma odihnesc. Cica la 1.00 e stingerea la ei. Niste cretini. Seven Alp e hotelul. De evitat in Istanbul. Anyway, dimineata, hai la drum spre Edirne unde ne-am cazat o noapte. Repede a mai trecut timpul in Edirne. Nu ne lasam dusi deloc dar, fara bani... n-ai alta solutie. Miercuri dimineata (7 Noiembrie) am plecat spre tara din Edirne (Hotel Balta, pe care-l recomand, dealtfel). Poza la hotel dimineata, inainte de plecare: Trecem foarte usor de vama turco-bulgara desi se controlau masinile asiduu. Pe noi ne-a intrebat doar daca avem tigari! Le-am spus ca NU si ne-au lasat sa plecam fara sa ne mai scotoceasca prin bagaje. In Bulgaria, abia trecuti de vama: La 16.30 eram pe Shipka Pass, riding on clouds, pe un cancer de frig. Am inceput sezonul asta cu o plimbare pe Shipka, era firesc sa-l termin simetric. A fost "interesant" si frig dar in aceste cazuri reduc mult de tot viteza si nu-mi asum nici cel mai mic risc, oricat de mic mi s-ar parea pe moment. Noaptea ne-a prins la 20km dupa ce trecusem de Veliko Tarnovo asa ca, m-am pus in spatele unei dubite cu nr de Bulgaria si am mers asa pana la Ruse. Pastrat distanta, fara depasiri, mers in coloana cu dubita. La 19.30 eram la ai mei in poarta, o comuna de langa Giurgiu, rupt de oboseala. Era sa scap motoreta chiar in curte, cand am coborat, mai c-am luat-o dupa mine, avand cricul pus. Am oprit la un Profi in comuna si cand am plecat, daca ma credeti, nici nu mai puteam tine traiectoria dreapta. Mergeam pe dreapta drumului, cu 30 la ora, dar si asa ii serpuia directia. Nu mai eram in stare s-o controlez din cauza oboselii acumulate. Este foarte periculos ptr ca majoritatea accidentelor se intampla aproape sau foarte aproape de casa ptr ca lasi garda jos pe ideea ca ai ajuns, gata! Ce se mai poate intampla? Pe moto insa, se poate intampla absolut orice, oricand! Anyway, am ajuns cu bine! Cam astea-s povestirile. Sper ca v-au placut la fel de mult ca video-urile la care am muncit de mi-au sarit capacele (64 in total!!). Faceti tot posibilul si plimbati-va prin Turcia. Merita fiecare banut, frimitura de oboseala, transpiratie si efort. Ve-ti fi rasplatiti cu strazi parca facute ptr motociclisti, soferi chiar mai responsabili decat ma asteptam si oameni caldurosi si oricand gata sa-ti sara in ajutor.
  13. Bucuroasa nevoie mare, Kitty nici n-a mai asteptat sa-mi termin cafeaua de dimineata si.... hai la Bazar, hai la Bazar! Am citit reviews si vazut videouri ... Toate astea au creeat niste asteptari! Mai ales la Kitty! Nu stiu insa la ce se astepta ea sa gaseasca insa eu stiam clar ca doar asta facem astazi! Kitty parca ar vrea sa ramana: A doua zi, ne-am plimbat la pas prin oras incercand sa ajungem la faleza. Adica mers pe jos... Pentru vizitarea atractiilor turistice mari nu ne-a mai ramas buget. Cu toate ca spatiul de depozitare pe motocicleta este modest, tot n-am rezistat sa nu facem ceva cumparaturi. Si-am cheltuit ceva. Columna lui Constantin: si Apeductul lui Valens: Noi cautam benzinarie ptr ca eram cam pe zero , noroc c-am gasit una langa Apeduct care ne-au lasat sa alimentam "la sticla"! Mult am mai mers pe jos... dar, asta e! Nu puteam nici chinui motocicleta in traficul ala. Mai jos e un colaj foto plus filmari de prin oras. In video apar multe imagini nepostate aici.
  14. calatorii Grecia: 30 de zile plus una!

    După o zi de plajă, am luat de la o agenție locală o "croazieră" pe caldera vulcanului cu barca. Am petrecut ziua vizitând vulcanul și insula Thirasia pentru ca apoi să ne bucurăm de asfințitul soarelui pe barcă. Am fost luați cu autocarul din Kamari până la portul Thirei unde ne aștepta o barcă simplă. Kitty n-a fost impresionată, cum era de așteptat. Încă mai are probleme cu bărcile mici. Ne-au dus la zona termală, acolo unde apa este sulfuroasă. Ideea era să facem baie, apa fiind termală: foarte frumos, dacă știam să înotăm. Trebuie să nu porți haine albe pentru că vor fi pătate. Noi am stat pe barcă împreună cu alții care nu știau să înoate. Oh, well... După pauza de înot, fuga la vulcan pentru o vizită. Foarte cald, teren foarte accidentat, eu fiind în "adidași de înot". Văzusem pe youtube că bărcile intră adânc în munte unde apa este mică și te poți băga până la umeri. Numai că, acele bărci erau mai mici, probabil închiriate cu ora. De aceea îmi luasem bașcheți ptr. înot anticipând terenul accidentat de sub apă. A noastră barcă nu putea intra pe unde văzusem eu. După ceva informații oferite de ghid, am fost lăsați liberi să explorăm zona. Nu ai cum să te pierzi fiind o singură potecă care, pe alocuri este formată din pietre mai mici sau mai mari. O adevărată plăcere pentru tălpi. Bine, poți pierde plecarea vasului. Mai bine zis, poți să-i enervezi pe toți care așteaptă plecarea din port pe un soare dogoritor. Câțiva italieni au venit așa de târziu încât se discuta dacă-i oportun să se ducă cineva din echipaj sa-i aducă. Despre acest vulcan există foarte multe informații pe internet așa că mă voi limita doar la a spune că erupția cea mai mare a avut loc în 1613 î.C. având efecte catastrofale la scară planetară. Este cea mai mare erupție vulcanică "documentată", având scara 7 din 8 posibile. Erupția Vezuviului din era romană a fost catalogată având scara 5. Eruptia vulcanului Thera, Santorini a fost de minim patru ori mai mare decât cea a vulcanului Krakatoa, fiind simțită pe o distanță de aprox. 5 000 de kilometri, generând valuri tsunami care au atins până la 12 metri înălțime. Deși nu a dus la extincția civilizației minoice, erupția a contribuit la declinul rapid al acestei civilizații, afectând serios capacitatea de comerț naval, valurile tsunami stârnite de erupție distrugând flota. Acum, deși vulcanul este activ, nu se vede nimic spectaculos exceptând aburi cu miros de sulf și căldură emanată dacă te apropii prea mult. Cu siguranță va erupe din nou. După ce-am vizitat vulcanul, ne-am oprit ptr o oră pe insula Thirasia, unde locuiesc mai multe pisici decât oameni. Am stat să mâncăm și să bem ceva, costurile acestea nefiind incluse în prețul "croazierei". Aș fi vrut să urc până sus, dar mi s-a părut prea departe și era posibil să nu ajung la timp pentru plecare. Nu s-a stat mult, timpul a trecut foarte repede și iată-ne îmbarcați, pregătiți pentru apusul de soare pe apă. Video complet:
  15. Vacanta placuta! Eu nu pot pleca in vacanta acum pentru ca am mult de lucru, dar ma revansez in sezonul moto :) Continuam... Pana sa ajungem la Istanbul, trecem peste un pod. Taxa de trecere: 65 de lire!!! Am vazut si 140 de lire taxa de trecere. 65 de lire ca sa treci pe un pod este ENORM de mult, avand in vedere ca 14 litri de benzina costa pana in 90 de lire, depinzand de unde alimentezi. Intram in oras, aglomeratie mare, dar se circula. Istanbul ne primeste aratandu-ne o masina arzand pe banda de urgenta. Un BMW alb care ne depasise acu' ceva timp, mergand cu avariile puse. Cauta hotelul acum, hotel ochit de dimineata. Pe partea Europeana, aproape de "chestiile" de vizitat din Istanbul. Pe mine ma intereseaza muzeele, Kitty si-a facut deja planul cum viziteaza ea "Muzeul Grand Bazar"! Aglomeratie si iar aglomeratie. Soferii, dusi cu bidonul. Trafic ca la Istanbul! Eu, printre ei, parca eram de-al lor: E tare nasol cand nu stii unde mergi, nu stii cand si unde faci dreapta / stanga. Ca sa va faceti o idee, am pus navigatia pe telefon, pe care l-am pus pe tankbag (geanta de rezervor cu acoperis transparent). Si mergi asa, cu soarele in fata, cu +110 la ora, pentru ca, a dreaq, numai stanga trebuia sa fac! Daca mergi mai incet, incep turcii sa te depaseasca kamikaze prin toate directiile. Unde mai pui ca majoritatea soferilor nu le place sa stea prea mult in spatele altor masini. Iti sar in fata tragand de volan brusc, fara nici un stres. Cred ca ne-am invartit lejer 2 ore prin oras ptr a gasi hotelul! Eu cu benzina aproape de rosu, in fata mare coloana de lejer 5 km. Ma bag printre ei si, in fata, ce sa vezi? Un politist prost, blocase 4 benzi ca avea el chef de "trafic controlu"! Mama ce mai claxonau turcii! Cata carne si-a luat supercop in seara asta, cred ca-i ajunge pana in primavara. Vazand ca toti claxoneaza, incep si eu. Dau cateva claxoane lungi, dar mai ascuns asa printre masini, sa nu ma gineasca "trafic controlu"! Pentru cine nu stie, am un Yolo Bad Boy de 120dB! Se aude "superb" daca-l lasi sa urle lung! Este ptr prima oara cand il folosesc in Turcia asa de lung! Ajung in fata si, probabil nemaiavand loc in masina de atata carne cat si-a luat, politistul decide sa dea drumul la trafic. Sa-si stranga jucariile. Aici politia pune jaloane pe banda doi, obligand traficul sa circule doar pe banda unu', ca sa poata ei "alege" pe cine opresc. Imaginati-va cum venea trafic de pe 4 benzi, doar pe banda unu'. C-asa a vrut basca lui. Ma rog, mergem si iar mergem. Cu chiu cu vai ajungem la hotel si... surpriza: 390 lire/noapte, 3 stele! Parcare yoc! Direct ce-mi venea sa-l injur. Strada plina de hoteluri! Dar numai de la 4 stele in sus! Afara deja intuneric. Deh, traficul din Istambul si ameteala pentru a gasi hotelul de mai devreme! O las pe Kitty la motoreta si-o iau la pas, vanatoare de hoteluri! Colo 400/noapte, colo 500. Colo 480, colo 380! Bine, toti spuneau pretul in dolari si cand le spuneam LIRA, faceau ei calcul la curs. Care cum le convenea, va dati seama. Ma bag printre stradute si gasesc unu' cu 160lire/noapte, "cu de toate", dar parcare in strada. Fiind pe jos, ma misc mai repede. Pe aici, doar sensuri unice si yoc parcari. Gasit hotelul! Weeii! Acum, unde dreaq am parcat motoreta?? Cred c-am mai bagat si-un kilometru pe jos, pentru a ma intoarce la moto si la Kitty. Cum vedeam OTEL, cum intram sa vad ce si cum. Evident ca la Ramada, Hiton si alte d'astea, nici nu m-am obosit sa le fac usa sa se deschida automat! Ne cazam si iesim in oras sa mancam ceva si apoi, la somn. Maine avem de umblat si de vizitat. La hotelul asta stam doua nopti. E cam praf, dar la pretul asta, n-ai ce pretentii sa ai. E bine ca are paturi, TV, apa calda si caldura (aer conditionat). Cica mic dejun inclus, da' nu-mi pun prea multe sperante. Poate gasim altul mai bun maine. Cateva zile le vom sta in Istanbul, ca sa-si poata face si Kitty rondurile. Apoi, ne oprim pentru o noapte in Edirne ca sa putem face Bulgaria dintr-o bucata.
×