Mergi la conţinut

freeriderro

Membri
  • Conţinut

    5.952
  • Membru din

  • Ultima vizită

    Niciodată
  • Days Won

    3
  1. Hans Rey prezinta traseele de mtb din Livigno

    Stațiunea Livigno din Italia a devenit de ceva vreme, foarte cunoscută pentru traseele de mtb pe care le oferă cicliștilor vara. Hans Rey ni le prezintă. (foto copertă hansrey.com) [embedded content] Sursa: Freerider
  2. Prim contact – Merida One-Sixty 600

    Merida a intrat recent în rândul marilor mărci de biciclete care produc modele mai mult decât competente când vine vorba de viteză mare la vale pe off-road. Gama se numește One-Sixty, iar numele vine de la suspensiile de 160 mm (spate) cu care este echipată bicicleta, în față furca fiind de 170 mm. Bicicletele au fost gândite să fie cât se poate de competitive pe traseele de mtb enduro de la munte, la un preț cât mai mic, dar fără a face compromisuri la calitate sau performanță. La test am primit varianta 600 a modelului One-Sixty însă odată cu sosirea iernii testul propriuzis a fost amânat pentru primăvară. Modelul 600 este cea mai accesibilă bicicletă din gama enduro One-Sixty, din punct de vedere a echipării, însă dispune de toate caracteristicile necesare unei bicicleta câștigătoare de concursuri. Merida One-Sixty 600 dispune de 160 mm suspensie spate și 170 față. Merida ne-a transmis că diferența de 10 mm pentru față a fost aleasă pentru a potrivi cele două suspensii. Iar asta datorită platformei “Float Link Suspension System” a suspensiei spate prin care bicicleta oferă senzația de cursă nelimitată. One-Sixty 600 o fi cea mai ieftină din gamă însă este echipata cu tot ce trebuie pentru a fi o bicicletă de succes: Platforma „Float Link Suspension System” a suspensiei spate – prin care shock-ul este instalat între două puncte mobile, nu doar unul ca la bicicletele normale. Acest setup oferă mai multă suspensie în același spațiu dat și senzația de „fără capăt” a cursei suspensiei. Shock-ul spate Rock Shox Super Deluxe R cu instalare Trunnion – și acest setup permite shock-ului să ofere o suspensie mai lungă la același spațiu disponibil în cadru Furca robustă Rock Shox Yari RC – cu o cursă de 170mm, gât conic și brațe de 35 mm, fac din ea o furcă extrem de robustă cu care efectiv „poți da de pământ” fără teamă că pațește ceva; Transmisia Sram NX Eagle – este cea mai potrivită pentru o astfel de bicicletă entry level. NX Eagle îți oferă un preț mic pentru 12 viteze, din care cel mai mare pinion cu 50 dinți. Împreună cu foaia Sram Descendant 6K Eagle cu 32 dinți, vei avea suficient cuplu la deal chiar dacă condiția ta fizică nu este de top. Cireașa de pe tort este chain guide-ul MRP 1X CS care te asigură că lanțul nu va sări indiferent cât de dură este coborârea. Tija de șa reglabilă Merida Expert TR – nu este o marcă „de prestigiu” însă funcționează excelent, ajută foarte mult pe traseele dificile și ține jos prețul bicicletei. De asemenea, este acționată prin telecomandă instalată pe ghidon, iar cablul este ascuns prin cadru. Frâne cu 4 pistoane Shimano MT-520 – o frână de buget, fără „bling” însă totuși cu patru pistoane, plăcuțe mari de frână și suficientă putere de frânare pentru un rider amator doritor de senzații tari. Puterea de frânare este accentuată de discul masiv al frânei față, de 203 mm. Anvelopele de 27,5” Maxxis Minion DHR II – sunt masive și potrivite pentru enduro. Diametrul de 27,5 x 2.4 inch este perfect pentru destinația enduro a bicicletei. Diametrul mare și balonul mare al anvelopei va face ca trecerea peste bolovani și rădăcini să se facă mult mai ușor. Anvelopele au în alcătuire trei compuși de cauciuc pentru ca performanța să fie optimă indiferent dacă mergi drept, virezi, accelerezi sau frânezi. Sunt de asemenea tubeless ready. Jante Merida Expert TR – cu 29 mm lățime la interior, fac parte din noua generație de jante late, gândite să ofere maximum de performanță, robustețe și stabilitate în condiții de viteză mare și traseu extrem. Și jantele sunt tubeless ready Ghidon de 780 mm – suficient de lat cât să nu fie nevoie să-l înlocuiești cu altceva după ce cumperi bicicleta. Această lățime de 780, oferă stabilitate, manevrabilitate și pârghie optimă dacă vrei să participi și la concursuri de enduro. Suport pentru un bidon de apă – poate ți se pare nesemnificativ însă datorită sistemului complex al suspensiei spate nu la toate bicicletele enduro se poate instala un bidon de apă în cadru. Bidonul de apă transportat pe cadru și nu în spate, în rucsac, este important pentru că fie nu ai rucsac, fie nu ai chef să îngreunezi rucsacul. Și toate acestea adunate nu depășesc 15 kg pentru o bicicletă serioasă și masivă de enduro, cu cadru din aluminiu mărime L. Este o greutate excelentă pentru acest gen de bicicletă. După cum vedem, în afară de câteva componente vitale precum suspensiile, anvelopele și franele, restul componentelor nu strălucesc în materie de „brand name”. Însă asta nu înseamnă că nu sunt de calitate sau că nu vor rezista chiar și la un concurs foarte dur de mtb enduro. În plus, un mare avantaj al acestor componente este că mențin accesibil prețul bicicletei. Însă în afară de echipare, robustețe și greutatea bicicletei, poate cea mai importantă parte a noii One-Sixty este geometria cadrului. Aceasta a fost regândită pentru sezonul 2019, fiind acum mai potrivită pentru traseele dificile și tehnice de enduro. E vorba de unghiul furcii care este acum mai „slack”, fiind micșorat la 65,3 grade. Având valoare asta bicicleta devine mai performantă la trecerea în viteză peste obstacolele din traseu. Practic poți intra cu „nesimțire” pe traseu și trece în viteză peste rădăcini și bolovani pentru că diametrul roții, cursa suspensiei și unghiul furcii vor ajuta mult să treci cu bine peste toate. Apoi avem unghiul țevii tijei de șa, care are valoarea de 75 grade, permițând bicicletei să și urce bine atunci când traseul nu mai este la vale. De asemenea, avem lungimea țevilor chain stay, de 430 mm, o valoare care, împreună cu reach-ul de 474 mm fac din One-Sixty o bicicletă optim manevrabilă, deci nici prea fâșneață nici prea leneșă. Nu în ultimul rând, One-Sixty dispune de ghidare internă a cablurilor și conductelor hidraulice idiferent de prețul modelului. Așadar și varianta cea mai ieftină 600, are ghidajele interne. Încercând să scurtez cablurile, conductele și să instalez cablul tijei de șa, am aflat că este puțin mai greu lucrul cu aceste ghidaje interne însă totuși nu-i ceva de speriat. Sistemul „Smart Entry” de fixare al cablului la intrarea în cadru este cu adevărat deștept și nu lasă conductele să vibreze în interior pentru a deveni enervante. Însă la final, ghidarea internă mi-a plăcut cel mai mult pentru că oferă bicicletei un aspect elegant, curat și foarte plăcut privirii. Primul contact pe traseu cu această bicicletă a fost cu adevărat senzațional. Ghidonul lat îți oferă senzația de invincibilitate. Și nu este doar o senzație ci este realitatea. Deși nu am apucat încă să testez suficient, am simțit repede că bicicleta ajută extrem de mult. Este stabilă la viteză, iar dacă cumva greșești o aterizare, geometria și suspensiile masive compensează și-ți permit să treci mai departe. Consider că noua Merida One-Sixty 600 destinată sezonuui 2019, este un real succes, iar adevăratele calități le voi descoperi pe câteva din cele mai grele și tehnice trasee de mtb din România, dar și la primele concursuri de enduro ale sezonului anului viitor. Greutate: 15 kg fără pedale Suspensii: 170 mm față, 160 mm spate Transmisie: 1×12 Cadru: aluminiu Preț: 11.500 Lei Importator: BikeFun Sursa: Freerider
  3. Cu o geometrie mai lungă, unghiuri mai mici și cursă mai lungă, noul Orbea Oiz e mai capabil ca niciodată. În plus, noul concept Two-Stroke permite ca același cadru ușor din carbon să fie construit fie ca o bicicletă de 100 mm de XC, fie ca una de 120 mm TR pentur trail. În vară Orbea au lansat noul model Oiz și au anunțat că vor fi disponibile două curse ale suspensiei, dar acum ei au prezentat exact cum arată versiunile Two Strokes și cum bicicleta trece de la traseul de competiție la singletrack. [embedded content] Orbea spun că ideea în spatele Two Stroke e de a avea două biciclete diferite construite pe același cadru. Denumirea de fapt e o explicație suficientă. Modelul de XC primește un amortizor spate cu o cursă mai scurtă ce oferă 100 mm pentru roata spate împreună cu o furcă tot de 100 mm în timp ce versiunea TR folosște o cursă mai lungă de 120 mm la ambele roți. Cadrul e identic dar echipările sunt orientate spre XC sau TR. Modelul de Cupă Mondială de XC are o geometrie mai lungă, cu unghiuri mai mici și o cursă de 100 mm, fiind mai capabil ca generația anterioară. Versiunea XC rămâne un model de competiție cu roți de 29: anvelope mai înguste, transmisie mai solidă și geometrie cu unghiuri mai mari. Geometria sa de Cupă Mondială oferă performanțe de top pe urcări, cu un unghi al tijei de șa de 75 de grade și un unghi al furcii de 69 de grade despre care Orbea spun că e cel mai mic pe care l-au pus vreodată pe o bicicletă de competiție. Versiunea TR primește bineînțeles cursă mai lungă și geometrie cu unghiuri mai mici, dar vine echipată și cu tijă dropper. Folosește de asmeneea anvelope mai agresive, în față fiind montată una de 2.35. Chiar dacă e spațiu pentru anvelope ceva mai late, bicicleta nu devine însă una de all mountain. Geometria TR micșorează unghiul furcii cu 1 grad și mărește puțin distanța dintre roți, unghiul tijei de șa se micșorează și el cu un grad, monoblocul coboară cu 7 mm dar în același timp distanța dintre axul spate și monobloc e neschimbată. TR are fața și spatele mai ridicate și reach-ul ceva mai mic. Oiz Carbon e disponibilă în toate echipările prin programul de personalizare MyO cu cursă la alegere de 100 mm XC sau 120 mm TR, dar și în mărimea S unde e disponibilă cu roți de 27.5. Alegerea versiunii TR crește prețul cu 129 Euro indiferent de echipare iar montarea unei tije dropper costă suplimentar 59 Euro la modelul XC. Modelul XC are un preț ce începe de la 4600 Euro și merge până la 7500 Euro în versiunea LTD, dar practic cu opțiunile existente poate să crească mult mai mult de atât. Mai multe informații găsiți pe pagina producătorului. Informații de pe bikerumor.com Sursa: Freerider
  4. Cu o geometrie mai lungă, unghiuri mai mici și cursă mai lungă, noul Orbea Oiz e mai capabil ca niciodată. În plus, noul concept Two-Stroke permite ca același cadru ușor din carbon să fie construit fie ca o bicicletă de 100 mm de XC, fie ca una de 120 mm TR pentur trail. În vară Orbea au lansat noul model Oiz și au anunțat că vor fi disponibile două curse ale suspensiei, dar acum ei au prezentat exact cum arată versiunile Two Strokes și cum bicicleta trece de la traseul de competiție la singletrack. [embedded content] Orbea spun că ideea în spatele Two Stroke e de a avea două biciclete diferite construite pe același cadru. Denumirea de fapt e o explicație suficientă. Modelul de XC primește un amortizor spate cu o cursă mai scurtă ce oferă 100 mm pentru roata spate împreună cu o furcă tot de 100 mm în timp ce versiunea TR folosște o cursă mai lungă de 120 mm la ambele roți. Cadrul e identic dar echipările sunt orientate spre XC sau TR. Modelul de Cupă Mondială de XC are o geometrie mai lungă, cu unghiuri mai mici și o cursă de 100 mm, fiind mai capabil ca generația anterioară. Versiunea XC rămâne un model de competiție cu roți de 29: anvelope mai înguste, transmisie mai solidă și geometrie cu unghiuri mai mari. Geometria sa de Cupă Mondială oferă performanțe de top pe urcări, cu un unghi al tijei de șa de 75 de grade și un unghi al furcii de 69 de grade despre care Orbea spun că e cel mai mic pe care l-au pus vreodată pe o bicicletă de competiție. Versiunea TR primește bineînțeles cursă mai lungă și geometrie cu unghiuri mai mici, dar vine echipată și cu tijă dropper. Folosește de asmeneea anvelope mai agresive, în față fiind montată una de 2.35. Chiar dacă e spațiu pentru anvelope ceva mai late, bicicleta nu devine însă una de all mountain. Geometria TR micșorează unghiul furcii cu 1 grad și mărește puțin distanța dintre roți, unghiul tijei de șa se micșorează și el cu un grad, monoblocul coboară cu 7 mm dar în același timp distanța dintre axul spate și monobloc e neschimbată. TR are fața și spatele mai ridicate și reach-ul ceva mai mic. Oiz Carbon e disponibilă în toate echipările prin programul de personalizare MyO cu cursă la alegere de 100 mm XC sau 120 mm TR, dar și în mărimea S unde e disponibilă cu roți de 27.5. Alegerea versiunii TR crește prețul cu 129 Euro indiferent de echipare iar montarea unei tije dropper costă suplimentar 59 Euro la modelul XC. Modelul XC are un preț ce începe de la 4600 Euro și merge până la 7500 Euro în versiunea LTD, dar practic cu opțiunile existente poate să crească mult mai mult de atât. Mai multe informații găsiți pe pagina producătorului. Informații de pe bikerumor.com Sursa: Freerider
  5. Indiferent dacă te interesează o bicicletă de all-mountain sau de enduro, cu roți de 29 sau de 27.5, din carbon sau din aluminiu, Lapierre are o ofertă – modelul Zesty-Spicy. Este vorba de fapt de 8 variante diferite de Zesty și Spicy, dar toate încep de la același cadru, al cărui material trebuie ales în primul rând: carbon sau aluminiu. Apoi Lapierre transformă cadrul într-o bicicletă ce poate merge de la un Zesty cu cursa de 140 mm și roți de 29 până la un Spicy cu cursa de 170 mm și roți de 27.5, la un buget între 2000-6000 Euro. Noile Zesty/Spicy au fost anunțate la Eurobike dar detaliile oferite au fost puține. Acum bicicletele sunt aproape gata de distribuție iar Lapierre au oferit detaliile complete ale modelelor de all-mountain și enduro, cu programul personalizabil FIT precum și cu indicații pentru a alege modelul potrivit. Deoarece sunt disponibile practic două cadre, din carbon sau aluminiu, acest lucru este primul ce trebuie ales înainte de suspensie, geometrie și roți. Cadrul din carbon și cel din aluminiu au aceiași geometrie și folosesc aceleași tehnologii. Acest lucru include sistemul de adaptare FIT, mărimile de roți și geometria adaptată la stilul fiecăruia, dar și noua suspensie cu 4 brațe. Cadrele sunt compatibile doar 1x, au spațiu pentru butuc Boost, rutare internă, reglarea geometriei cu chip, monobloc PF92, tijă dropper de 31.6 mm și prinderi de amortizor metrice trunnion. Singura diferență între cadre în afară de câteva sute de grame la greutate este că modelul din carbon include LP Box, o cutie de transport integrată în care încape o cameră și o trusă de scule și care are și rol de protecție pentru downtube în fața monoblocului. Toate bicicletele din aluminiu au un preț sub 3000 Euro în timp ce modelele din carbon pot ajunge la o sumă de două ori mai mare. Următorul lucru ce trebuie ales e tipul de întrebuințare. Modelele Zesty înclină spre greutate redusă și eficiență la pedalare, cu suspensii pe aer, cursă scurtă de 140 sau 150 mm și geometrie cu unghiuri mai mari. Spicy are furci și amortizoare cu curse mai lungi, de 160 sau 170 mm dar și o geometrie cu unghiuri mai mici cu un grad, ceea ce face bicicleta mai potrivită pe coborâri. Spicy folosește amortizor cu arc și componente mai solide pentru discipline extreme. Indiferent de material și de tipul de utilizare, se poate alege și dimensiunea roților. Toate bicicletele pot funcționa cu roți de 17.5 (nu plus) sau de 29. Pentru a nu afecta geometria, cadrul Zesty/Spicy are un chip la pivotul principal al suspensiei (ce scurtează de asemenea și cursa cadrului) și un set de cuveți cu două poziții. În plus, toate bicicletele folosesc furci de 29 care pot fi reglate intern pentru a limita cursa cu 10 mm. Modificarea completă a bicicletei nu e foarte grea, dar Lapierre recomandă ca acest lucru să fie făcut de un atelier specializat. Odată alese roțile, se poate alege și cursa suspensiei. Modelul Zesty are suspensie de 150 mm la ambele roți de 27.5 și de 140 mm dacă roțile sunt de 29. În același timp modelul de enduro Spicy are suspensie de 170 mm pentru roțile de 27.5 și de 160 mm pentru cele de 29. Zesty/Spicy sunt disponibile în patru mărimi, între S și XL iar Lapierre oferă roți de 27.5 în mărimile S și m, în timp ce mărimile M, L și XL primesc roți de 29, însă toate pot funcționa cu orice mărime de roți, ceea ce înseamnă că la comandă bicicleta poate să vină și în mărimea S cu roți de 29 sau XL cu roți de 27.5. Fiind vorba practic de 4 biciclete diferite din același cadru din carbon sau aluminiu, Lapierre oferă un program de personalizare FIT pentru a ajusta restul elementelor de pe bicicletă pentru dimensiunile ciclistului. Nu sunt luate în considerare doar dimensiunile ciclistului ci și tipul de utilizare. Dimensiunea roților e un element principal, acestea venind cu anvelope de 2.4 dar cu posibilitatea de a monta și modele de 2.6, însă nu și modele Plus. Există două lungimi de brațe de angrenaj și dimensiuni de foi care sunt specifice pentru mărimi și cursa suspensiei, două lățimi de ghidon, două diametre de grip-uri, trei lungimi de cursă pentru tija dropper și două dimensiuni de discuri de frână. Noul Zesty e disponibil în două versiuni din carbon și două din aluminiu. Modelul de top Zesty AM Fit 8.0 Ultimate are un preț de 5500 Euro, transmisie X01 Eagle și suspensii Fox Factory, modelu Zesty AM Fit 5.0 Ultimate costă 3600 Euro, are transmisie GX Eagle și suspensii RockShox, ambele modele folosind cadre din carbon. Cu cadru din aluminiu este disponibil Zesty AM Fit 4.0 la prețul de 2700 Euro echipat cu transmise NX Eagle și Zesty AM Fit 3.0 la prețul de 2200 Euro cu transmisie NX 1×11. Modelul mai agresiv Spicy are doar trei versiuni de echipare din care doar una cu cadru din aluminiu. Modelul de top Spicy Fit Team Ultimate are un preț de 6000 Euro, transmisie X01 Eagle și suspensii RockShox iar modelul Spicy Fit 5.0 Ultimate are un preț de 4000 Euro, transmisie GX Eagle și suspensii Fox. Singurul model cu cadru din aluminiu e Spicy Fit 3.0 la un preț de 3000 Euro cu transmisie NX 1×11 și suspensie RockShox. Noile modele Zesty și Spicy sunt deja în drum spre distribuitori și vor fi complet disponibile la începutul lui 2019. Mai multe informații găsiți pe pagina producătorului. Informații de pe bikerumor.com Sursa: Freerider
  6. Indiferent dacă te interesează o bicicletă de all-mountain sau de enduro, cu roți de 29 sau de 27.5, din carbon sau din aluminiu, Lapierre are o ofertă – modelul Zesty-Spicy. Este vorba de fapt de 8 variante diferite de Zesty și Spicy, dar toate încep de la același cadru, al cărui material trebuie ales în primul rând: carbon sau aluminiu. Apoi Lapierre transformă cadrul într-o bicicletă ce poate merge de la un Zesty cu cursa de 140 mm și roți de 29 până la un Spicy cu cursa de 170 mm și roți de 27.5, la un buget între 2000-6000 Euro. Noile Zesty/Spicy au fost anunțate la Eurobike dar detaliile oferite au fost puține. Acum bicicletele sunt aproape gata de distribuție iar Lapierre au oferit detaliile complete ale modelelor de all-mountain și enduro, cu programul personalizabil FIT precum și cu indicații pentru a alege modelul potrivit. Deoarece sunt disponibile practic două cadre, din carbon sau aluminiu, acest lucru este primul ce trebuie ales înainte de suspensie, geometrie și roți. Cadrul din carbon și cel din aluminiu au aceiași geometrie și folosesc aceleași tehnologii. Acest lucru include sistemul de adaptare FIT, mărimile de roți și geometria adaptată la stilul fiecăruia, dar și noua suspensie cu 4 brațe. Cadrele sunt compatibile doar 1x, au spațiu pentru butuc Boost, rutare internă, reglarea geometriei cu chip, monobloc PF92, tijă dropper de 31.6 mm și prinderi de amortizor metrice trunnion. Singura diferență între cadre în afară de câteva sute de grame la greutate este că modelul din carbon include LP Box, o cutie de transport integrată în care încape o cameră și o trusă de scule și care are și rol de protecție pentru downtube în fața monoblocului. Toate bicicletele din aluminiu au un preț sub 3000 Euro în timp ce modelele din carbon pot ajunge la o sumă de două ori mai mare. Următorul lucru ce trebuie ales e tipul de întrebuințare. Modelele Zesty înclină spre greutate redusă și eficiență la pedalare, cu suspensii pe aer, cursă scurtă de 140 sau 150 mm și geometrie cu unghiuri mai mari. Spicy are furci și amortizoare cu curse mai lungi, de 160 sau 170 mm dar și o geometrie cu unghiuri mai mici cu un grad, ceea ce face bicicleta mai potrivită pe coborâri. Spicy folosește amortizor cu arc și componente mai solide pentru discipline extreme. Indiferent de material și de tipul de utilizare, se poate alege și dimensiunea roților. Toate bicicletele pot funcționa cu roți de 17.5 (nu plus) sau de 29. Pentru a nu afecta geometria, cadrul Zesty/Spicy are un chip la pivotul principal al suspensiei (ce scurtează de asemenea și cursa cadrului) și un set de cuveți cu două poziții. În plus, toate bicicletele folosesc furci de 29 care pot fi reglate intern pentru a limita cursa cu 10 mm. Modificarea completă a bicicletei nu e foarte grea, dar Lapierre recomandă ca acest lucru să fie făcut de un atelier specializat. Odată alese roțile, se poate alege și cursa suspensiei. Modelul Zesty are suspensie de 150 mm la ambele roți de 27.5 și de 140 mm dacă roțile sunt de 29. În același timp modelul de enduro Spicy are suspensie de 170 mm pentru roțile de 27.5 și de 160 mm pentru cele de 29. Zesty/Spicy sunt disponibile în patru mărimi, între S și XL iar Lapierre oferă roți de 27.5 în mărimile S și m, în timp ce mărimile M, L și XL primesc roți de 29, însă toate pot funcționa cu orice mărime de roți, ceea ce înseamnă că la comandă bicicleta poate să vină și în mărimea S cu roți de 29 sau XL cu roți de 27.5. Fiind vorba practic de 4 biciclete diferite din același cadru din carbon sau aluminiu, Lapierre oferă un program de personalizare FIT pentru a ajusta restul elementelor de pe bicicletă pentru dimensiunile ciclistului. Nu sunt luate în considerare doar dimensiunile ciclistului ci și tipul de utilizare. Dimensiunea roților e un element principal, acestea venind cu anvelope de 2.4 dar cu posibilitatea de a monta și modele de 2.6, însă nu și modele Plus. Există două lungimi de brațe de angrenaj și dimensiuni de foi care sunt specifice pentru mărimi și cursa suspensiei, două lățimi de ghidon, două diametre de grip-uri, trei lungimi de cursă pentru tija dropper și două dimensiuni de discuri de frână. Noul Zesty e disponibil în două versiuni din carbon și două din aluminiu. Modelul de top Zesty AM Fit 8.0 Ultimate are un preț de 5500 Euro, transmisie X01 Eagle și suspensii Fox Factory, modelu Zesty AM Fit 5.0 Ultimate costă 3600 Euro, are transmisie GX Eagle și suspensii RockShox, ambele modele folosind cadre din carbon. Cu cadru din aluminiu este disponibil Zesty AM Fit 4.0 la prețul de 2700 Euro echipat cu transmise NX Eagle și Zesty AM Fit 3.0 la prețul de 2200 Euro cu transmisie NX 1×11. Modelul mai agresiv Spicy are doar trei versiuni de echipare din care doar una cu cadru din aluminiu. Modelul de top Spicy Fit Team Ultimate are un preț de 6000 Euro, transmisie X01 Eagle și suspensii RockShox iar modelul Spicy Fit 5.0 Ultimate are un preț de 4000 Euro, transmisie GX Eagle și suspensii Fox. Singurul model cu cadru din aluminiu e Spicy Fit 3.0 la un preț de 3000 Euro cu transmisie NX 1×11 și suspensie RockShox. Noile modele Zesty și Spicy sunt deja în drum spre distribuitori și vor fi complet disponibile la începutul lui 2019. Mai multe informații găsiți pe pagina producătorului. Informații de pe bikerumor.com Sursa: Freerider
  7. Când afară nu prea e de dat, poți oricând să-ți aduci aminte de zilele de vară sau îți poți imagina cum vei construi un traseu pe care te vei da. Asta face acum Glyn O’Brien. [embedded content] Sursa: Freerider
  8. Viseaz-o, construiește-o, dă-o!

    Când afară nu prea e de dat, poți oricând să-ți aduci aminte de zilele de vară sau îți poți imagina cum vei construi un traseu pe care te vei da. Asta face acum Glyn O’Brien. [embedded content] Sursa: Freerider
  9. Zwatt anunță că mai este puțin până când va lansa un powermeter dedicat pentru mtb. Acesta va fi foarte ușor, 450 grame fără foi și va fi construit din carbon. Powemeter-ul va fi atașat angrenajului Samox produs tot de Zwatt. Firma spune că a petrecut patru ani pentru dezvoltarea acestui produs. A fost nevoie de atâta timp pentru a elimina orice șansă de erori la citire cauzate de denivelările specifice traseelor de mtb. Zwatt spune că noul powermeter va avea o precizie de plus-minus 1,5% și va măsura puterea, cadența, randamentul cuplului și uniformitatea pedalării. Dispozitivul este rezistent la apă având ratingul IP67. Se încarcă prin usb și va avea o autonomie de peste 250 ore de pedalare, fiind compatibil cu standardele de comunicare BT și ANT+. Foile care vor fi folosite utilizează standardul SRAM Direct Mount. Data lansării nu a fost încă anunțată și nici prețul însă dacă te abonezi la newsletterul lor vei putea beneficia de un preț special. Sursa: Freerider
  10. Zwatt prezintă prototipul powermeterului Samox pentru mtb

    Zwatt anunță că mai este puțin până când va lansa un powermeter dedicat pentru mtb. Acesta va fi foarte ușor, 450 grame fără foi și va fi construit din carbon. Powemeter-ul va fi atașat angrenajului Samox produs tot de Zwatt. Firma spune că a petrecut patru ani pentru dezvoltarea acestui produs. A fost nevoie de atâta timp pentru a elimina orice șansă de erori la citire cauzate de denivelările specifice traseelor de mtb. Zwatt spune că noul powermeter va avea o precizie de plus-minus 1,5% și va măsura puterea, cadența, randamentul cuplului și uniformitatea pedalării. Dispozitivul este rezistent la apă având ratingul IP67. Se încarcă prin usb și va avea o autonomie de peste 250 ore de pedalare, fiind compatibil cu standardele de comunicare BT și ANT+. Foile care vor fi folosite utilizează standardul SRAM Direct Mount. Data lansării nu a fost încă anunțată și nici prețul însă dacă te abonezi la newsletterul lor vei putea beneficia de un preț special. Sursa: Freerider
  11. Din păcate, sunt nevoit să încep acest articol cu un disclaimer, și anume că nu sunt vreun mare ciclist, nu mă consider învățat, deținătorul cunoașterii absolute într-ale sportului cu pedale și așa mai departe. Această întrucât urmează un subiect delicat, imediat după ce am renunțat la “infamele” “reis reporturi”, iată că am dat-o în analize de curse și ceva, ceva mă mănâncă să încerc să scriu acest articol, înspre binele comun al ciclismului, în loc să trag un pui de somn în această după amiază cețoasă sau să consum un iaurt Muller Stracciatella de doar 700 de calorii. Dar, ce s-a întâmplat? Păi, fost-am și eu pe Sultanu, la Road Grand Tour, The Wall, și pentru că, probabil din motive de securitate, această cursă s-a ținut în sens invers decât cel în mod firesc dictat de scurta dar extraordinar de abrupta urcare cu nume de funcționar-șef turc, pe ceea ce s-a transformat în coborâre, am văzut, prin bună voința lui Grozea Alexandru-Dănuț, într-un montaj video generos, cam toată secvența de “Așa Nu” și de “Așa Da”, referitor la cum să iei un viraj. Insistând asupra intențiilor modest-inocent-pozitive ale autorului acestor rânduri, care a suspendat “race reporturile” fiind suspectat că se da mare, propun transformarea sa într-un subiect de dezbatere și de informare open source. Așadar, după ce m-am uitat de mai multe ori la acest video, mi-am pus întrebarea firească: de ce se cade sau de ce unii rideri sunt atât de aproape de a face cunoștință cu asfaltul? În primul și în primul rând, coborârea este muuuult mai abruptă decât ceea ce se vede pe filmare, virajul bucuclas fiind pe o zonă cu înclinație de 30 de grade, după un palier care permite acumularea a destulă viteză, toate astea în condițiile unui puls ridicat spre zona anaerobă de cealaltă parte a Sultanului și a mâncărimii tipice febrei “racing”.Iată așadar niște motive pe care le înaintez: sunt persoane care rămân cu privirea țintă către parapet, nu mai “caută” continuarea, trasa “salvatoare” în acest caz, către următorul viraj. Aceasta deoarece, presupun că e destul de greu să disocieze concentrarea privirii la distanță de “mânuitul” bicicletei, un lucru ce se întâmplă și la MTB, la switch-backs, acele viraje foarte strânse, când privirea rămâne parcă lipită de roata față… Mai departe, se frânează dominant cu spatele, ceea ce duce la un lucru care în motociclism se cheamă “high side” și e unul din cele mai nasoale moduri de a fi trântit de atelajul cu două roți. Frâna dominantă trebuie să fie întotdeauna fața, presupunând că mânuirea ei se face inițial cu finețe, se încarcă progresiv, iar brațele și trunchiul se opun inertiei. Există și un “low side”, ce apare atunci când te înclini prea tare și pierzi aderența roșii față, așa cum am pășit și eu cu o Husqvarna supermoto pe circuitul de la AMCKart, dar oricum, asta e “parfum” ca urmări pentru rider și pentru utilaj față de ceea ce se întâmplă în high-side. Apoi, nu se încarcă pedala exterioară virajului, pedalele rămânând parelele cu solul, am văzut destul de mulți rideri obișnuiți să ia virajele așa la MTB, nu zic că nu se poate, dar dacă ne gândim la ce înclinație era acolo și la cât de solicitate erau frânele asta doar își va face viața mai dificilă. Și mai periculos este atunci când rămâi cu pedala de la interior jos, practic, atunci, în loc să stabiliezi bicicleta tu o împingi mai mult către exteriorul virajului și e clar nu vrei se întâmple asta . Dacă este să nu uităm la ceea ce eu consider o referință în domeniu, “The Cycling Training Bible”, a lui Joe Friel, reputatul autor spune clar că se încarcă (lasă greutatea) întotdeauna în pedala exterioară. Aici completez din Lee Mc Cormack, faptul că pedala de la interiorul virajului e sus, este o consecință a faptului că cea exterioară este la ora șase și e încărcată. Este periculos să îți bazezi un viraj pe împingerea genunchiului la interior, ignorând piciorul de la exterior, după cum se poate vedea an de an, la Maratonul Vinului, în Urlați, în sensul giratoriu din centrul orașului, unde, din păcate, sunt suficiente căzături. Acum, Joe Friel, are trei diagrame pe care desigur că nu îmi voi permite să le fotocopiez aici, în care arată cum în virajele largi, de stânga, riderul se înclină odată cu bicicleta, iar în cele scurte, de dreapta, se înclină mai mult bicicletă decât riderul, deci ca la MTB. În ambele cazuri, piciorul care apasă în pedală este cel de la exterior. Dacă tot am deschis discuția, pe forestierele cu pietriș, nu mai înclini nimic, acolo încerci să o “cârmești” cât mai larg, din trasă, pentru că este foarte ușor de pierdut aderența. [embedded content] Pentru că ajungem la trasă, asta e o chestie pe care o poți învața “the hard way” dacă esti motociclist și te dai pe un drum cu serpentine, și, din prudență, rămâi pe dreapta sensului tău, înainte de a te înscrie într-un viraj tot de dreapta. Pentru că atelajul pe două roți are nevoie de spațiu pentru a “tăia” virajul înclinându-se, te vei trezi pe contrasens! De aceea, trebuie să te poziționezi întotdeauna lângă axul drumului, chiar dacă pare puțin ciudat să fii atât de aproape de traficul de pe contrasens, dar asta va garanta că rămâi pe sensul tău, de cealaltă parte a virajului strâns. Așadar, întotdeauna, trasa de abordat este exterior-interior-exterior, ceea ce nu se întâmplă mereu în clip. Mulți rideri vin pe interior, apoi sunt nevoiți să se aplece, lărgind automat trasa, proces în care se apropie periculos de zid. Iar aici e o “scurgere” de ciment, tocmai pe exterior, deci pe acolo… nu se trece! Oricum, in opinia mea, cea mai cuminte abordare e sa nu fii prea sportiv in acel viraj, asa cum am făcut eu, de exemplu, gândindu-mă să trag mult spre exterior, pentru mă inclina spectaculos, ceea ce nu mi- ieșit. Cea mai bună abordare este să rămâi pe exteriorul benzii de coborâre, să frânezi tare cu fata, completând cu spatele fără a bloca roata, să te uiți în următorul viraj, să lași greutatea pe pedala exterioară, să te înclini … Ușor de spus, greu de făcut, ținând cont de cat abruptă era panta si de cât de solicitate erau bietele frâne – majoritatea pe jantă, se vede că si cei mai rapizi rideri sunt “trasi” aproape de zid, trebuind să se încline serios, ceea ce nu e tocmai simplu pe îngustele cauciucuri de cursieră. În ce mă privește, eu am reușit să o dau în stil “motocross/supermoto/dirt-track” sau ciclocross sau chiar motoGP, unde de câțiva ani se folosește faimoasa aruncare a piciorului în viraj, despre care, chiar și cei mai doxă analiști spun că “it just feels right for the riders”. La prima coborâre, despre care habar nu aveam cum va fi, am încercat să merg din reflex către exterior, recunosc că am făcut un pic de “point fixation” pe impresionantul parapet din beton și am simțit că dacă duc mai departe înclinarea, o să pierd aderența. Punct. Manevra cu piciorul a venit spontan, chiar aseară am văzut-o la ciclocross, într-o transmisie GCN, ce să spun, la a doua coborâre am aplicat-o intenționat și aici simt efectiv cum Joe Friel are dreptate, fiind un viraj scurt de dreapta, puteam să o dau mai MTBistic, dar nici în ziua de azi, după ce am avut un supermoto cu gumă spate de 160 mm, eu nu m-am învățat să caut limita pe un 25 mm… Pot face asta pe coborârile cu viraje largi sau măcar destul de clare ca vizibilitate, cum a fost cazul la Sinaia, Infernul Muntelui, o coborâre pe care am simțit că o stăpânesc, dar nici într-un caz pe o coborâre așa cum e “aleea” cu viraje în orb ce te coboară de la Piatră Arsă, portiunea ce incepe din șa. Concluzionând și recapitulând: nu strică să exersăm o frânare de urgență, în plat, mai întâi, fie că e cu bicicleta, mașina, motocicleta, scuterul. De ce să ne trezim în această situație, atunci când chiar e groasă! Fața e frâna dominantă, se încarcă progresiv maneta – după cum l-am auzit spunând pe reputatul pilot moto Octavian Vrăjitoru – trebuie să te miști lent într-un timp scurt. Privirea conduce, atenție, acolo unde privești acolo ajungi, deci caută mereu ruta salvatoare, încarcă pedala de la exterior, înclină bicicleta de coarne și chiar în momentul în care simși că se “înfăptuiește” virajul, fracțiunea aceea de secundă, ia presiunea din frâne. Un teren foarte bun unde poți exersa în București este în spate la Ikea. Material redactat de Marc Sandu Sursa: Freerider
  12. Pentru sezonul 2019 Bergamont au prezentat un nou model de trail din carbon cu suspensie de 130 mm, Contrail Carbon, ce aduce modelul din aluminiu lansat anul trecut într-o formă mai capabilă pe orice teren. Cu o geometrie mai lungă și cu unghiul furcii mai mic, cu aceleași cip-uri de modificat geometria dar acum și cu o cutie integrată în cadru, noul Contrail Carbon e gata pentru orice provocare. Pentru cei ce vor trasee și mai extreme, Bergamont are și un model nou cu cursă lungă de 160 mm dar cu cadru din aluminiu, Trailster Aluminium, care are și el integrată o cutie de depozitare. Bergamont au lansat deja o bicicletă serioasă de trail, poziționată între cele de XC și cele de Enduro, modelul Contrail de anul trecut. Acum însă, după un an, ei au realizat că pot modifica platforma pentru a fi capabilă de trasee mai tehnice și ture de aventură. Folosind aceiași suspensie de 130 mm cu un singur pivot și cu spațiu pentru butuc Boost, Bergamont a îmbunătățit zona din față cu o geometrie orientată spre all-mountain. Furca are un unghi cu jumătate de grad mai mic, reach-ul a crescut cu aproape 1 cm iar noul model cu roți de 29 oferă o poziție ceva mai agresivă. Bicicleta din carbon are integrate aceleași cip-uri de modificare a geometriei ce permit instalarea unor roți de 27.5+. Dacă se rotește cip-ul și se înlocuiește cupa inferioară a cuveților se poate păstra aceiași geometrie indiferent de dimensiunea roților, excepție făcând unghiul furcii și înălțimea monoblocului. Noul cadru din carbon hi-mod vine cu un spațiu de depozitare sub prinderea inferioară a amortizorului unde pot fi păstrate câteva scule. Noul Stashbox vine deja cu câteva scule, respectiv o mică cheie cu capete imbus de 2, 2.5, 3, 4, 5, 6 și 8 mm precum și Torx T25, prinsă pe capacul cutiei. Mai rămâne loc pentru o cameră de rezervă sau altceva de dimensiune similară. Noul cadru de la Bergamont a renunțat oficial la compatibilitatea cu deraioare față fiind compatibil doar cu transmisii 1x, dar în realitate pare că include în continuare rutare sideswing și e compatibil Di2, majoritatea modelelor cu Di2 având două foi. Contrail Carbon are rutare internă prin triunghiul principal, totul ieșind afară în fața monoblocului PressFit BB92, doar cablul pentru tija dropper reintrând în seattube prin spate. Noul model din carbon e disponibil în două echipări, folosind același cadru. Modelul Bergamont Contrail Ultra are un preț de 6000 Euro, o transmisie SRAM X01 Eagle cu angrenaj din carbon, furcă RockShox Pike RCT și amortizor Fox Float, frâne SRAM Level TLM, dropper Manitou Jack și roți DT Swiss XM1501, greutatea totală anunțată fiind de 12.4 kg. Modelul Bergamont Contrail Elite are un preț de 4000 Euro, o transmisie GX Eagle, furcă Fox 32, frâne Level TL și roți Syncros Revelstoke. Modelele din aluminiu continuă să existe, la prețuri între 2000-3000 Euro. Pentru cei ce vor un model mai capabil, Trailster Aluminium primește în 2019 cursă de 160 mm față/spate și roți de 29. Un astfel de model e premieră la Bergamont. Acesta are o suspensie serioasă horst link cu 4 brațe pentru un răspuns excelent și pentru a separa forțele de frânare și pedalare de suspensie. Noul model din aluminiu 6061 folosește același aspect și tehnologie în triunghiul principal ca modelul Contrail, inclusiv cutia integrată Stashbox pentru scule. Modelul are de asemenea cip-uri și cupă inferioară a cuveților înlocuibilă pentru a permite trecerea de la roți de 29 la 27.5+. Sunt disponibile trei echipări pentru Trailster ce au greutăți începând cu 14.2 kg: Trailster 10 la 4000 Euro, Trailster 8 la 3000 Euro și Trailster 6 la 2700 Euro. Mai multe informații găsiți pe pagina producătorului. Informații de pe bikerumor.com Sursa: Freerider
  13. Pentru sezonul 2019 Bergamont au prezentat un nou model de trail din carbon cu suspensie de 130 mm, Contrail Carbon, ce aduce modelul din aluminiu lansat anul trecut într-o formă mai capabilă pe orice teren. Cu o geometrie mai lungă și cu unghiul furcii mai mic, cu aceleași cip-uri de modificat geometria dar acum și cu o cutie integrată în cadru, noul Contrail Carbon e gata pentru orice provocare. Pentru cei ce vor trasee și mai extreme, Bergamont are și un model nou cu cursă lungă de 160 mm dar cu cadru din aluminiu, Trailster Aluminium, care are și el integrată o cutie de depozitare. Bergamont au lansat deja o bicicletă serioasă de trail, poziționată între cele de XC și cele de Enduro, modelul Contrail de anul trecut. Acum însă, după un an, ei au realizat că pot modifica platforma pentru a fi capabilă de trasee mai tehnice și ture de aventură. Folosind aceiași suspensie de 130 mm cu un singur pivot și cu spațiu pentru butuc Boost, Bergamont a îmbunătățit zona din față cu o geometrie orientată spre all-mountain. Furca are un unghi cu jumătate de grad mai mic, reach-ul a crescut cu aproape 1 cm iar noul model cu roți de 29 oferă o poziție ceva mai agresivă. Bicicleta din carbon are integrate aceleași cip-uri de modificare a geometriei ce permit instalarea unor roți de 27.5+. Dacă se rotește cip-ul și se înlocuiește cupa inferioară a cuveților se poate păstra aceiași geometrie indiferent de dimensiunea roților, excepție făcând unghiul furcii și înălțimea monoblocului. Noul cadru din carbon hi-mod vine cu un spațiu de depozitare sub prinderea inferioară a amortizorului unde pot fi păstrate câteva scule. Noul Stashbox vine deja cu câteva scule, respectiv o mică cheie cu capete imbus de 2, 2.5, 3, 4, 5, 6 și 8 mm precum și Torx T25, prinsă pe capacul cutiei. Mai rămâne loc pentru o cameră de rezervă sau altceva de dimensiune similară. Noul cadru de la Bergamont a renunțat oficial la compatibilitatea cu deraioare față fiind compatibil doar cu transmisii 1x, dar în realitate pare că include în continuare rutare sideswing și e compatibil Di2, majoritatea modelelor cu Di2 având două foi. Contrail Carbon are rutare internă prin triunghiul principal, totul ieșind afară în fața monoblocului PressFit BB92, doar cablul pentru tija dropper reintrând în seattube prin spate. Noul model din carbon e disponibil în două echipări, folosind același cadru. Modelul Bergamont Contrail Ultra are un preț de 6000 Euro, o transmisie SRAM X01 Eagle cu angrenaj din carbon, furcă RockShox Pike RCT și amortizor Fox Float, frâne SRAM Level TLM, dropper Manitou Jack și roți DT Swiss XM1501, greutatea totală anunțată fiind de 12.4 kg. Modelul Bergamont Contrail Elite are un preț de 4000 Euro, o transmisie GX Eagle, furcă Fox 32, frâne Level TL și roți Syncros Revelstoke. Modelele din aluminiu continuă să existe, la prețuri între 2000-3000 Euro. Pentru cei ce vor un model mai capabil, Trailster Aluminium primește în 2019 cursă de 160 mm față/spate și roți de 29. Un astfel de model e premieră la Bergamont. Acesta are o suspensie serioasă horst link cu 4 brațe pentru un răspuns excelent și pentru a separa forțele de frânare și pedalare de suspensie. Noul model din aluminiu 6061 folosește același aspect și tehnologie în triunghiul principal ca modelul Contrail, inclusiv cutia integrată Stashbox pentru scule. Modelul are de asemenea cip-uri și cupă inferioară a cuveților înlocuibilă pentru a permite trecerea de la roți de 29 la 27.5+. Sunt disponibile trei echipări pentru Trailster ce au greutăți începând cu 14.2 kg: Trailster 10 la 4000 Euro, Trailster 8 la 3000 Euro și Trailster 6 la 2700 Euro. Mai multe informații găsiți pe pagina producătorului. Informații de pe bikerumor.com Sursa: Freerider
  14. Cu bicicleta și schiurile în Backcountry

    Cum o fi mai bine, cu bicicleta sau cu schiurile? Sursa: Freerider
  15. Cum o fi mai bine, cu bicicleta sau cu schiurile? Sursa: Freerider
×