Mergi la conţinut

Caută în comunitate

Se afișează rezultate pentru cuvintele cheie 'freerider'.

  • Caută După Etichete

    Scrie cuvinte cheie separate de virgulă.
  • Caută După Autor

Tip Conținut


Forumuri

  • Motociclism în România
    • Pasionati si pasionate
    • Experiente, Calatorii si Poze
    • Evenimente si Motorsport
    • Stiri si articole
    • Crema motociclismului
    • Echipamentul motociclistului
    • Dealeri, Servicii si Oportunitati
    • Comunitati Moto Regionale
    • Clubul Motoveteranilor
    • Intreaba aici, orice!
    • Despre motociclete / pareri si impresii
    • ATV-ul meu
    • Scuterul meu
    • Discutii generale
    • Accidente si Furturi
  • Alte pasiuni
    • Pasiunea pentru ciclism
    • Mașinile - frumoase sau puternice sau amandoua
  • Bursa de Motociclete, Scutere, ATV, Echipamente si Accesorii
    • Anunturi cu motociclete, echipamente, piese si accesorii
  • Clubul Motoveteranilor's Discutii
  • Adventure Club - Big bikes's Discutii

Categorii

  • Noutăți & Îmbunătățiri

Bloguri

Niciun rezultat de afișat.

Niciun rezultat de afișat.

Calendare

  • Evenimente Motociclism
  • Evenimente Ciclism
  • Zile de nastere
  • Clubul Motoveteranilor's Evenimente

Categorii

  • Cataloage de Echipamente, piese si accesorii
  • Tutoriale, Ghiduri, Articole Utile
  • Reviste de profil
  • Manuale de Service si Intretinere
  • Clubul Motoveteranilor's Fişiere

Marker Groups

  • Members
  • Biker Friendly

Categorii

  • Motociclete
  • Biciclete

Categories

  • Trasee Motocicleta

Categorii

  • Permis A / A1 / A2

3.018 rezultate găsite

  1. Vârful Cobăşel, munţii Rodnei

    Echipa România pe Bicicletă a mai făcut o tură, de data asta pe vârful Cobăşel din munţii Rodnei. [embedded content] Sursa: Freerider
  2. Rating: CN Enduro 2019 #2 Ciocanu

    Pe 9 iunie a avut loc a 2a etapă din Cupa Naţională de Enduro pe 2019. Evenimentul a avut loc în locaţia denumită Ciocanu, practic în localitatea Bughea de Jos de lângă Câmpulung Muscel. Organizarea a fost bună, iar unul din lucrurile care mi-a plăcut cel mai mult a fost locaţia şi faptul că traseele şi tranziţiile dintre speciale erau toate concentrate în acelaşi loc, pe aceleaşi câteva dealuri. Tranziţiile mi-au plăcut pentru că, deşi urcările nu au fost uşoare, era practic o singură urcare pentru toate cele 4 speciale, cu foarte mici diferenţe. Deja de la prima urcare ştiai ce urmează să te aştepte în continuare, lucru de ajutor cel puţin psihic. Ciocanu Enduro 2019 – foto Alexandru MituLa probele speciale s-a văzut că s-a lucrat mult. S-a săpat, s-a construit, iar pentru toate trebuie să-i mulţumim lui Geo Simion şi Vertical Riding Romania împreună cu Bike Attack Reşiţa. Mulţumită lor, concurenţii au reuşit să se dea duminică la concurs. Dar traseele sunt deschise în continuare pentru a fi folosite tot timpul. Ciocanu Enduro 2019 – foto Mihai LeuEtapa a 2a din CNE s-a ţinut „cu casa închisă”. Şi de data asta cursa a fost foarte populară. Au fost concurenţi care au renunţat să mai participe când au văzut că prognoza meteo nu este prea favorabilă însă chiar şi aşa au fost 137 concurenţi la start. Detalii despre cum s-au desfăşurat ostilităţile şi cine a câştigat, puteţi citi în articolul publicat de Dragoş Mitroi. Pe scurt etapa 2 din CNE 2019 a arătat aşa: Numărul de probe speciale: 4 Km PS -uri: 9 Km total cursă: 26 Numărul de zile de concurs: 1 Diferență de nivel: 1150 m Specialele etapei Ciocanu s-au prezentat suprinzător de bine în ciuda ploilor care au tot fost în zilele premergătoare concursului. Cea mai mare parte a traseelor a fost cel mult umedă, cu câteva porţiuni de noroi pe unele viraje, acolo unde apa nu avea cum să se scurgă. Ciocanu Enduro 2019 – Andrada CardasE drept însă că la finalul câtorva etape, nivelul noroiului a fost substanţial, spre „extrem”. Spre exemplu speciala 1 se termina cu o porţiune foarte abruptă şi plina de noroi. Acolo s-a căzut la greu pentru că pur şi simplu mergeai ca pe gheaţă. Cei care reuşeau să treacă spuneau că secretul este să „laşi frânele” şi s-o laşi să se ducă. Mai uşor de spus decât de făcut. Dacă însă reuşeai să faci „track preview” cu o zi înainte, ai fi căzut atunci, iar la concurs reuşeai să alegi o linie mai bună, pentru că exista. Aşa am făcut şi eu, iar la concurs au reuşit să trec cu bine. Şi finalul specialei 2 se termina cu noroi, mai precis cu o mare mlaştină. Aici însă totul era orizontal, iar dacă veneai cu suficientă inerţie de pe traseu, reuşeai să treci. Pe scurt, destul de aventură. Un alt aspect despre care merită vorbit este cuprinsul specialei 3, foarte îngustă şi virajată în anumite locuri, la care s-a adăugat şi că terenul era ud sau cel puţin umed, deci alunecos. Şi aici, dacă nu aveai suficientă inerţie riscai să te opreşti. Iar în unele locuri era atât de îngust încât nici nu aveai loc unde să pui piciorul jos. Ciocanu Enduro 2019 – foto Cristina IonUnii concurenţi mai vorbeau de faptul că pe unele speciale este mult de pedalat, spre exemplu pe 1 unde se urca la „căbănuţă”. Într-adevăr aşa era însă treaba asta face parte dintr-un concurs de enduro, unde îţi este testată nu doar îndemânarea la vale ci şi anduranţa la deal. Mi-a mai plăcut că unele speciale aveau porţiuni comune între ele. Asta însemnă că în anumite locuri pe traseu, erau marcaje care îţi indicau pe unde s-o iei. Mi-a plăcut lucrul ăsta pentru că implica şi puţină navigare, ca la maraton să zicem. Pe de altă parte la finalul specialei 4 am auzit concurenţi care spuneau că au greşit traseul. M-am mirat pentru că eu n-am avut nicio problemă cu orientarea. Din punct de vedere tehnic Ciocanu Enduro nu mi s-a părut exagerat de greu neavând obstacole „clasice” cum ar fi rock garden-uri sau rădăcini multe şi alunecoase. Pe de altă parte eu personal nici nu am mers “la limită”, caz în care traseul ar fi fost considerabil mai greu. Cu toate astea faptul că unele zone din speciale erau foarte înguste şi virajate, a însemnat că etapa nu a fost uşoara. La capitolul anduranţă se pare că pentru mine a fost ceva mai greu decât la Mehedinţi Enduro întrucât s-a pedalat la deal mai mult în timpul specialelor. La „Fun & flow” nu a stat deloc rău. Mi-a plăcut cum virajele se legau între ele şi mai ales faptul că s-a lucrat în aşa fel încât terenul să permită asta. Pericole deosebite pe traseu nu am avut. În afară de câteva zone expuse, cu râpe, în care se putea cădea, dar fără urmări grave, nu am avut de ce să ne temem. Practic nu era ca şi cum am fi fost pe o creastă cu prăpastia plină de stânci în dreapta. Tranziţiile n-au fost deloc rele. Cum spuneam, mi-a plăcut că odată ce urcai una ştiai deja ce te aşteaptă în restul zilei. Putea fi şi demoralizant, ştiind că ai de urcat de 4 ori treaba aia, dar eu am ales partea pozitivă. Pentru mine era de mare ajutor faptul că ştiam când trebuie să mă dau jos să împing şi când să pedalez. Iar de fiecare dată a fost la fel. La organizare sincer n-am ce să reproşez. Din direcţia mea s-a văzut totul bine. Mi-a plăcut în mod deosebit că la startul general erau oferite şi curăţitoare cu presiune. Aşa că dacă aveai timp te puteai opri în timpul tranziţiei trecând pe acolo pentru a spăla bicicleta, măcar superficial, insistând pe transmisie. Nu ar fi fost rău dacă organizatorii ar fi reuşit să încheie un parteneriat cu un sponsor şi pe partea de lubrifiere, pentru a putea să şi ungem transmisiile după spălare. Ratingul publicat mai jos este subiectiv şi nu are cum sa acopere toate opiniile. Se adresează în momentul ăsta, celor cu experienţă limitată la mtb-enduro. De asemenea, la final de sezon vom regândi acest rating în funcţie de toate concursurile autohtone la care am participat. Te invităm şi pe tine să-ţi spui părerea despre #1 Mehedinţi Enduro, prin completarea sondajului de mai jos însă doar dacă ai participat şi ai termiant toate specialele. Pentru a cunoaşte modul în care trebuie să acorzi steluţele, citeşte Ghidul de evaluare a etapelor. Sursa: Freerider
  3. Duminică pe 30 iunie, are loc în Bucureşti prima ediţie a evenimentului Greenfield DUO Challenge, concurs de alergare şi bicicletă. Formatul DUO poate fi accesat de participanţi în mai multe feluri: o probă de alergare şi una de bicicletă, individual, în ştafetă sau pe amândouă. Concurenţii vor primi în kitul de participare şi o pereche de încălzitoare pentru mâini, care ţin de cald iarna, iar vara te protejează de soare şi chiar de ţânţari. Evenimentul are loc în pădurea Băneasa, iar startul va fi în incinta Academiei de Poliţie. Proba de alergare are o lungime de 8 km, iar cea de bicicletă 20 km. Înscrierile se fac online, iar ultima zi este miercuri 26 iunie. Sursa: Freerider
  4. Carpathian MTB Epic – starea traseelor

    Zilele trecute am fost pe mai multe bucăți din traseele Carpathian MTB Epic, evident în primul rând pentru că ne plac, dar și să vedem cum se prezintă după o iarnă lungă și un sezon interminabil de ploi… Din păcate timpul nu ne-a permis să parcurgem integral traseele, dar am fost prin multe locuri importante, inlcusiv în zona Șaua Strunga, în creasta Leaotei, în Prăpăstiile Zărneștilor și în zona Șirnea – Peștera – Măgura. Zăpada, chiar dacă a fost multă, s-a topit datorită ploilor abundente. Astfel, zone care mai aveau de obicei limbi serioase de zăpadă, cum sunt torenții de sub Strungulița, nu mai au nici măcar urme de zăpadă în zonele pe unde trece traseul. Până și limba de zăpadă din Strungulița, destul de persistentă, e aproape total topită. Zăpada multă a avut un efect benefic asupra traseelor de la altitudine mare. Astfel, majoritatea potecilor sunt mai tasate ca de obicei, cu mai puțini bolovani, mai curate și mai ușor de abordat în mare viteză. Din păcate însă ploile abundente le păstrează ude, așa că anvelopele au șanse să derapeze lateral pe pietre și mai ales pe rădăcini. Zonele de la baza muntelui însă au fost afectate în mod negativ. Ploile abundente au spălat drumurile care acum o lună erau în stare foarte bună. Ele sunt acum foarte bolovănoase, friabile și greu de abordat pe bicicletă pe porțiunile abrupte. Dacă ploile continuă viteza de parcurgere va fi mai mică decât anul trecut. În concluzie, dacă mergeți să vă antrenați, totul e în regulă. Verificați prognoza pentru a evita furtunile cu fulgere în zona de creastă, dacă vremea e periculoasă mai bine faceți traseul din ultima zi, care e protejat de intemperii. Mai sunt încă multe zone în care nu a ajuns nimeni anul acesta, așteptăm vești de la organizatori și vă vom transmite mai multe când vom avea ce. Nu uitați, înscrierile sunt deschise pe pagina competiției. Până atunci, iată câteva poze din zonă: Sursa: Freerider
  5. Trek a prezetat o nouă versiune a cursierei Madone despre care spun că e un model aero ideal pentru triatleți. Numită Madone Speed, cursiera cu frâne pe disc are un cockpit integrat ce împrumută extensiile Mono Bar de la bicicleta de triatlon Speed Concept. Cadrul în sine e la fel cu cel al modelelor Madone SLR, construit din cel mai ușor carbon de la Trek, 700 OCLV și cu top tube cu tehnologia IsoSpeed. Trek a intrat brusc în lumea cursierelor aero pe disc transformând Madone în ceva ce aproape că nu mai seamănă cu modelul original. Noua Madone Speed nu schimbă nimic la cadru, dar integrează aerobar-urile pe ghidon. Inima sistemului e extensia Speed Concept Mono Bar, care e prinsă de pipă cu o pereche de șuruburi. Trek nu a comentat dacă bicicleta e concepută pentru triatloanele ITU unde se permite statul la trenă, format folosit la Jocurile Olimpice unde există restricții ale dimensiunilor aerobar-urilor. Ghidonul unic include și un punct de montare a accesoriilor. Pentru doritori, noua pipă va fi disponibilă și separat și e compatibilă cu toate modelele noi Madone SLR, prețul urmând să fie anunțat. Madone Speed poate fi configurată și prin programul de personalizare Project One. Madone SLR 6 Speed Disc e echipată cu componente Shimano Ultegra 2×11 mecanice, roți Bontrager Aeolus Pro 5 din carbon și etriere flat mount la un preț de 6.499$, fiind deja disponibilă la distribuitorii Trek. Mai multe informații găsiți pe pagina producătorului. Informații de pe bikerumor.com Sursa: Freerider
  6. Schwalbe Hans Dampf 29×2.35 Addix (2019)

    Acestea sunt noile Hans Dampf în versiunea Addix, în dimensiunea 29×2.35 și în toată splendoarea lor. Gândite pentru traseele de enduro, acestea vin cu un avantaj de necontestat și anume acela al greutății reduse. Doar 850 de grame. Doar? Pe bune? Da, pe bune. Căci în acest segment, majoritatea anvelopelor solide vor cântări mai bine de 900 de grame dacă nu chiar și mai mult. Curiozitatea a fost să vedem dacă cei de la Schwalbe au reușit să construiască o anvelopă suficient de solidă și de aderentă cu o greutate redusă. Iar astfel, nu mi-a rămas decât să le cer la test. Și au venit direct din Germania, prin UPS, companie cu cei mai amabili curieri. Iar eu n-am stat prea mult pe gânduri și le-am montat pe un set de roți Shimano XT. Țin să precizez asta, deoarece janta XT este ceva mai îngustă, iar aceste anvelope își pot desfășura potențialul maxim pe jante mai late. Însă nici în cazul roților Shimano treburile n-au stat rău deloc, exceptând poate mici inadvertențe de imagine (spre talon, par destul de strânse). Le-am montat tubeless, desigur, ca să pot rula la presiuni mai joase. Și nici n-am ezitat prea mult, introducând doar 1.4 bar în ele. O presiune cu care în mod normal n-aș rula cu cameră, însă în cazul de față, valoarea a reprezentat un echilibru perfect între o viteză de rulare decentă și protecție. Viteza de rulare este desigur discutabilă, iar dacă luăm în calcul o jantă mai lată, pata de contact a anvelopei cu solul va fi mai mare, în acest caz rulând probabil cu 5% mai greu. Sau 4%. Cui îi pasă? Pentru că tot suntem la capitolul de față, sper că este evident pentru toată lumea că un set de anvelope cu balonaj mai mare și crampoane foarte înalte și fără sens de rotație nu vor rula pe drept sau la urcare precum unele cu crampoane mici și dimensiunea de 2.10. Mai ales că le-am montat pe o bicicletă cu suspensii de 170mm. Oricum, dacă există voință și ceva antrenament, poți să faci și ture montane mai lungi cu ele, fără nici cea mai mică problemă. Dar acolo unde chiar vei uita de probleme va fi pe traseul dificil, acela cu noroi, multe rădăcini și pietre. Căci acolo se va vedea și măiestria acestor anvelope. Nu puteam alege nimic altceva decât unul dintre traseele de pe Ciocanu și altul mai pietros, din spatele casei, ca să analizez cum se cuvine prestația. Iar concluziile sunt pozitive. Pe teren alunecos, crampoanele laterale imense îți asigură o aderență excelentă și chiar când lucrurile merg prost, acestea îndreaptă la un moment dat situația. Așadar, chiar în mijlocul unui derapaj, într-un viraj, când îți fig ambele roți, compound-ul Addix împreună cu construcția crampoanelor laterale se aliază și opresc alunecarea, permițând abordarea virajului așa cum vezi în filme: cu noroiul sărind în lateral. Desigur, trebuie să vrei și să poți face asta, dar dacă nu vrei și nici nu poți nu este nicio problemă: cel puțin ai siguranța că acestea se așează acolo unde dorești. Trecerea peste rădăcini umede nu a fost lipsită de stres, căci în astfel de cazuri prea puține anvelope pot face față cu adevărat, însă performanța la frânare este foarte bună, crampoanele centrale mari practic înfingându-se în sol. Pe teren uscat sau pe piatră aderența este enormă și puncte în plus vin și din partea presiunii scăzute (în speță, tubeless-ul). Punând în balanță toate aceste specificații, pot spune că greutatea este mai mult decât justă raportată la performanțe. Iar prețul, de 260 de lei/bucată, nu tocmai mic, dat fiind faptul că poți termina într-un sezon o astfel de pereche. Vestea bună vine însă tot din online, căci pot fi achiziționate chiar și la un preț de 190 de lei/bucata dacă prinzi vreo promoție, iar acesta face ca toată povestioara de mai sus să sune și mai bine. Plus: Greutate mai mult decât acceptabilă, prestații foarte bune pe uscat și bune pe umed Minus: Nu rulează foarte rapid dar este de înțeles, preț măricel Preț de raft: 260 lei/bucata Greutate: 850 grame/bucata Sursa: Freerider
  7. Viața fără cabluri: Magura Cockpit Integration

    Chiar dacă la un moment dat ajunsesem să avem pe ghidon o sumedenie de cabluri, de la conductele de frână, la cămășile cablurilor pentru schimbătoare și de la cablul de dropper până la cel pentru lock-out (nemaivorbind de cele adiționale existente pe bicicletele electrice), se pare că inginerii germani care stau confortabil și relaxați în birourile lor au venit cu o soluție care să pună capăt acestei nenorociri care ne-a lovit pe toți, mai mult sau mai puțin. Au denumit-o Magura Cockpit Integration și alături de sistemele wireless, ar trebui să elimine practic orice cablu de pe ghidon. Schimbătoare wireless avem deja de la Sram, deci putem răsufla liniștiți, apoi avem tija de șa wireless de la Magura, avem Lock-out care se activează automat de la Fox și acum avem conducte de frână trase prin ghidon. Doar nu v-ați așteptat ca frânele să fie și ele wireless nu? Și chiar dacă nu sunt, sistemul este mai mult decât binevenit. Desigur, soluția tehnică nu este neapărat simplă căci după cum observi din fotografii maneta este foarte subțire și nu mai conține niciun rezervor. Păi bine, atunci ce-au făcut cu rezervorul? L-au ascuns chiar în ghidon, iar data viitoare când vei aerisi frânele va părea că vei aerisi… ghidonul. EasyLink permite conectarea rapidă a conductelor, iar atunci când va fi necesar să demontezi întreg sistemul, o vei putea face fără să pierzi din prețiosul ulei mineral Magura Royal Blood. Conductele pornesc deci prin ghidon, trec prin pipă, apoi intră în headtube, iar de acolo mai departe – prin cadru. Cum trec acestea de steerer-ul furcii sau dacă sunt trase pe lângă acesta nu este momentan foarte clar și nici nu reiese prea bine din fotografii, însă dacă ideea funcționează înseamnă că au reușit să găsească o soluție inteligentă. Mai multe detalii poți vedea în filmul de mai jos: [embedded content] via Magura Sursa: Freerider
  8. Aventura vieţii! Cu bicicleta pe calea ferată în Patagonia!

    Patru prieteni purced la o aventură de făcut măcar o dată în viaţă, mai precis pedalarea spaţiilor vaste din Patagonia pe biciclete (pliabile apropo) pe calea ferată dezafectată care poartă numele „La Trochita”. Aventura lor a durat aproape o săptămână timp în care au pedalat peste 400 km pe biciclete, doar pe calea ferată. [embedded content] Sursa: Freerider
  9. 4 zile până la startul Vidraru Bike Challenge

    Este jumătatea lui iunie, semn că mai este foarte puțin până la startul celei de-a 6-a ediții a maratonului MTB Vidraru Bike Challenge. Mountainbike offroad după atâtea ploi? Am fi tentați să ne întrebăm, mai ales aceia dintre noi care au trebuit să facă recent push bike prin noroaie până la ax. Vidraru Bike Challenge 2018 – foto Mihai PatrascuEi bine, organizatorii ne promit un traseu fără probleme deosebite din punctul acesta de vedere; și asta nu pentru că ar usca traseul cu foehnul înainte de start, ci pentru că – lucru dovedit la edițiile anterioare – traseul rămâne foarte bun de rulat chiar și după ploaie. În Făgăraș, atât organizatorii cât mai ales concurenții, au noroc cu terenul înclinat, de pe care apele se scurg repede; și cu baza solidă, pietroasă – ce nu permite transformarea drumurilor forestiere și potecilor de pe cele trei rute (scurtă / medie / lungă) în mlaștini din care să nu mai ieși în șa, cum se întâmplă deseori la concursurile de la șes. Nici căldura (sau canicula) nu trebuie să ne sperie – acolo mountain bike-ul este cu adevarat pe ”mountain” – așa că de fiecare dată cicliștii au avut parte de răcoare, atât datorită altitudinii cât și datorită apelor reci și pădurilor umbroase. Ne aducem aminte că la ediția a 2-a, în punctul cel mai înalt de la tura lungă, pe munte – au fost doar 5 grade Celsius, spre înviorarea participanților și spre clănțănitul voluntarilor din acel punct de control. Va fi o zi lungă – nu întâmplător aleasă în preajma solstițiului – și frumoasă; o adevărata fiesta de pedalat într-un decor superb. De abea așteptăm! Cine mai vine? http://vidrarumtb.ro/participanti/ ! Sursa: Freerider
  10. Lumini de bicicletă și prinderi de telefon BikeForce 2019

    Am primit de la KeroBike mai multe lumini de bicicletă și sisteme de prindere pentru telefon din colecția 2019 a mărcii BikeForce pe care le-am testat și vi le prezentăm și vouă. Marca BikeForce este o marcă românească, lasată chiar de cei de la KeroBike și care include produse de o calitate absolut decentă la prețuri competitive, produse în cea mai mare parte în Asia dar la niște standarde de calitate foarte bune. Toate modelele de lumini primite au acumulator intern și se încarcă printr-un port MicroUSB protejat la apă cu capac de cauciuc. Toate includ în pachet și un cablu USB-MicroUSB pentru acest scop. Lampa față 350 lum USB Această lumină albă pentru față este un model compact și destul de puternic pentru a merge cu viteză chiar și pe drumuri mai proaste. Prinderea pe ghidon se face cu un suport care poate fi practic folosit și cu alte lumini cu secțiune circulară de diametru apropiat. Suportul se prinde pe bicicletă cu ajutorul unei benzi de cauciuc elastice. Lumina are 4 moduri de funcționare: unul intermitent și 3 continue cu o putere de 100%, 50% și 30%. Acumulatorul de 800 mAh asigură o autonomie între 1.5-8 h în funcție de modul ales. Încărcarea durează 2 ore. Preț: 80 lei Lampa față 300 lum USB Cu un format ceva mai puțin compact, acest model face loc unui acumulator ceva mai mare. Prinderea pe ghidon se face tot cu o bandă elastică dar cu un suport dedicat. Lumina deși teoretic e mai slabă, practic e cam la fel de bună. Are de asemenea 4 moduri de funcționare identice cu cea de 350 lum. Acumulatorul este însă de 1200 mAh iar autonomia e ceva mai mare, între 3 și 8 ore. Încărcarea durează 3 ore. Preț: 79 lei Stop 350 lum 7 funcții USB Această lumină roșie pentru spate e foarte puternică și satisface cele mai mari pretenții. Sistemul de prindere e cu colier elastic și permite ajustarea unghiului în funcție de poziția de montaj. Bateria mare de 2200 mAh se încarcă în 4 ore și oferă o autonomie de 3-8 ore. Există 7 moduri de funcționare, 3 continue cu putere de 100%, 50% sau 30% precum și 4 moduri intermitente cu dinamică diferită. Preț: 68 lei Set față/spate lumini 240/100 lum USB Acesta este un set de lumini cu design similar, pentru față și spate. Prinderea se face cu bandă elastică și permite modificarea unghiului și montarea atât pe verticală cât și pe orizontală. Lumina albă din față are 240 lumeni iar cea roșie din spate are 100 lumeni. Ambele au acumulator de 500 mAh, se încarcă în 2 h, au 3 moduri continue de 100%, 50% și 30% și două intermitente iar autonomia e între 2-8 ore. Sunt niște lumini suficiente pentru mersul cu viteză medie prin oraș, dar cea din față nu oferă vizibilitate asupra drumului ci doar posibilitatea de a fi văzut de restul participanților la trafic. Preț: 55 lei fiecare Am primit de asemenea la test două prinderi de telefon pentru montarea acestuia pe ghidon. Ambele sunt de calitate bună, par solide dar diferă modul în care este asigurat telefonul. Dimensiunile telefonului pot fi între 3.5 și 7 inch. Prinderile se pot roti pentru a aranja telefonul în orice poziție. Smartphone Holder Mantis Acest suport este foarte solid, prinde telefonul în 3 puncte dar acestea sunt foarte precis reglate. Adaptarea lui la dimensiunile telefonului e o idee mai greoaie ca la modelul celălalt Spider dar ni s-a părut că ar fi o alegere mai bună dacă se merge cu bicicleta cu viteze mari pe teren denivelat. Preț: 67 lei Smrtphone Holder Spider Acest suport are o prindere în 4 puncte, câte unul în fiecare colț. Sistemul se strânge pe telefon foarte rapid, din toate părțile deodată, fiind mult mai facil de folosit decât sistemul Mantis. În contrapartidă însă, prinderea nu pare la fel de solidă și dă impresia că telefonul ar putea să zboare de pe ghidon la șocuri foarte mari. Este o soluție mai ieftină și mai rapidă pentru cei ce nu pedalează pe teren accidentat. Preț: 37 lei Concluzie Atât luminile cât și prinderile pentru telefon BikeForce testate de noi sunt produse care oferă un raport calitate/preț excelent și deși nu costă mult vor satisface cu siguranță pretențiile multor cicliști. Noi vi le recomandăm cu încredere ca variante de buget redus de care nu veți fi deloc dezamăgiți! Producător: KeroBike Sursa: Freerider
  11. Cu bicicleta în Cindrel, munţii Cindrel!

    Un traseu lung de două zile, cu prima zi petrecută în urcare spre refigiul Cindrel unde se poate înopta. A 2a zi s-a pedalat spre locul cunoscut cu numele „sub dusi”, pe marcaj bandă albastră. [embedded content] Sursa: Freerider
  12. Orbea Occam a fost complet reproiectată și a suferit și o schimbare de personalitate, combinând calitățile de TR și AM a modelelor anterioare într-o singură bicicletă gata pentru orice provocare ne oferă muntele. În timp ce generația anterioară oferea alegerea între eficiența la urcare și cursa lungă, noul model este fix la mijloc cu o cursă de 140 mm în spate și roți de 29. [embedded content] Cu un design, o construcție și cu componente mai bune decât cele lansate acum doi ani pe generația anterioară Occam, noul model promite viteză, stabilitate, greutate și eficiență la urcare caracteristice ambelor modele TR și AM însă într-o singură bicicletă. Oferită doar cu roți de 29, noua Occam primește o suspensie spate de 140 mm și posibilitatea de a opta în față pentru o furcă de 140 sau 150 mm. Definită acum foarte clar ca model de trail, noua Occam promite capacități tehnice mult îmbunătățite față de vechiul TR datorită cursei mai mari cu 20 mm a suspensiei. Suspensia spate fără pivot a fost înlocuită cu una cu pivot simplu, concentric în jurul axului spate și cu un cadru asimetric. Din punct de vedere cinematic noul cadru nu e mult diferit de cel anterior, deși pare că pivotul principal a fost puțin ridicat. Spatele flexibil a fost înlocuit cu un pivot la axul spate dar a păstrat amortizorul prins pe toptube, cu un braț scurt. Însă modul în care se mișcă acesta față de cadru e cu totul nou. Noul design asimetric include o bară între seattube și downtube care e montată doar pe partea transmisiei pentru a prelua mai bine forțele acesteia și a suspensiei, la fel ca la modelul nou Orbea Rallon pentru enduro. Accesul la amortizor e un pic îngreunat, însă Orbea a construit un cadru mai rigid și a reușit și să includă un suport de bidon de dimensiuni normale. Sistemul ar trebui să ajute montarea bidonului mai jos pe cadru, pentru coborârea centrului de echilibru și pentru echilibrarea greutății transmisiei de pe partea opusă. Modelele Occam din carbon folosesc fibrele de top OMR pentru fabricarea cadrelor monococă, amestecând fibre hi-mod cu fibre cu rezistență mare pentru a optimiza performanța și durabilitatea. Dacă carbonul face crearea de astfel de forme destul de simplă, modelul din aluminiu primește aceleași detalii cu o greutate ceva mai mare dar un preț mai mic. Indiferent de materialul din care e fabricat cadrul, noile Occam au toate rutare internă a cablurilor, monobloc clasic filetat, protecții de cauciuc integrate în downtube și chainstay și pivot cu rulmenți etanși Enduro. Bicicleta este compatibilă doar 1x și are la pivotul principal integrat un chain guide, tija e de 31.6 mm cu rutare internă, butucii sunt Boost iar Orbea oferă garanția pe viață pentru cadru. Disponibilă în 4 mărimi, între S și XL, noul Occam cu cursa de 140 mm este mai lung și are unghiul furcii mai mic chiar și decât vechiul model AM. Noua bicicletă are unghiul furcii de 66 de grade și cel al tijei de șa e cu 3 grade mai mare, la 77 de grade, pentru a favoriza urcarea. Lungimea în față a crescut cu 2 cm și a primit pipe și mai scurte, în timp ce chainstay-urile s-au lungit la 44 cm iar monoblocul a fost coborât puțin. Ca de obicei, Orbea oferă Occam într-o mare varietate de opțiuni de echipare, cu prețuri de la 2300 Euro pentru modelul Occam H30 cu transmisie SLX (H vine de la hidroformare), 2800 Euro pentru modelul H20 cu NX Eagle sau SLX/XT și 3300 Euro pentru H10 cu XT. Modelele din carbon încep de la 3800 Euro pentru M30 cu SLX până la 7600 Euro în echiparea de top Occam M-LTD cu XTR 1×12. Orbea a oferit mereu posibilitatea de a personaliza echiparea. Astfel, se poate opta pentru o furcă Fox 34 cu cursa de 140 mm pentru a favoriza urcarea sau una Fox 36 de 150 mm pentru coborâri mai agresive. Specificațiile mai multor componente pot fi modificate, în plus se poate alege chiar și o schemă de culoare personalizată pentru un Occam unic. Mai multe informații găsiți pe pagina producătorului și cea a importatorului în România. Informații și imagini de pe bikerumor.com Sursa: Freerider
  13. Drag Hardy TE (2019)

    S-au scurs 5 ani de zile din ziua în care am pedalat prima dată pe un Drag. Modelul Hardy exista încă de pe atunci, însă bicicleta de astăzi este complet diferită de ceea ce testam în urmă cu ceva timp. Drag a îmbunătățit constant acest model, iar în versiunea 2019, se poate spune că a ajuns la maturitate: are o geometrie modernă, un cadru relativ ușor și rigid și un aspect mai atractiv. În fine, povestea cu design-ul am început s-o sesizez de abia acum doi ani, când am avut la test modelul Hardy LTD, cu același preț precum candidatul de față, dar cu o culoare care-ți lua mințile. În sensul pozitiv, desigur. Pentru 2019 există câteva modificări de ordin estetic. Din motive inexplicabile, prinderea pentru portbagaj a rămas pe urechea cadrului, însă cablurile sunt trase prin interiorul acestuia după un plan diferit. Și cam atât, la nivel de imagine. Ceea ce nu vezi însă este geometria, iar bulgarii au făcut un pas curajos înainte și au stabilit că este mai bine pentru toată planeta ca unghiul headtube-ului să fie amplasat la 68.5 grade. Și bine au făcut, căci au trimis practic această bicicletă în liga băieților mari. Pe scurt, asta înseamnă că în acest moment, Hardy coboară și mai bine decât versiunea anului trecut. Pe scurt: hardtail cu cadru din aluminiu furcă pe aer cu o cursă de 100 mm și brațe de 32mm preț de achiziție: 4.000 lei roți de 29 de inch pentru competiții de maraton/XC poziție: sportivă, aplecată pe față geometrie: pentru urcări și coborâri abrupte Cadru/Pe traseu Acum că am aflat că Hardy are o inima de atlet desăvârșit, reprezentată de cadrul cu o geometrie revizuită, nu-ți mai rămâne decât să-l duci pe coclauri și să-i arăți cine-i șeful. Hardy rulează cu maximă plăcere și pe trasee dificile, așadar tot ceea ce contează este să-l duci în mediul proprice pentru a-și arăta forțele. Chainstay-ul de 440mm și reach-ul de 430mm (în dimensiunea L), joacă de asemenea un rol important în manevrabilitatea acestei biciclete, deși concurența care se respectă deja mizează pe astfel de cifre. Uimitoare nu sunt cifrele per se, ci evoluția modelului și ambiția bulgarilor de a-l aduce permanent la zi. Iar așa cum știm, de când suntem mici tot ne măsurăm forțele cu vecinii noștri de la Dunăre, o cutumă pe care promit să n-o transmit copiilor mei. Revenind la control, toate aceste cifre sunt estompate din păcate de un ghidon foarte îngust și destul de drept, o mișcare pe care sincer nu prea pot s-o înțeleg. De ce ai sfecli-o la final cu un detaliu? 720mm sunt acceptabili dar nu suficienți pentru a scoate adevărata bestie din această bicicletă, iar orice cumpărător care vrea să profite la maxim de tot ceea ce are de oferit Hardty TE, ar trebui să înlocuiască imediat ghidonul cu unul mai lat, de recomandat în lățimea de 760mm. Altfel, ai la dispoziție două prinderi de bidon, ca pe orice cadru de maraton care se respectă, un headtube conic și frumos finisat, linii drepte și clare fără artificii de design, cabluri trase prin interior și bineînțeles… prinderea de portbagaj. Peste toate acestea tronează sloganul Proudly made in Bulgaria și pe bună dreptate că are ce căuta acolo. Echipare Comparativ cu alți concurenți din segment, cu un preț similar, Hardy TE se face remarcat prin furca Rock Shox Recon, pe aer, cu o cursă de 100mm. Desigur, majoritatea oferă o furcă pe aer pentru 4.500 de lei, însă Hardy este cu 500 de lei mai ieftin, iar furca poartă badge-ul Rock Shox. Înțelegi pe unde bat? Apoi este transmisia, compusă dintr-un schimbător de pinioane Shimano SLX (10 la număr), cu tehnologia Shadow Plus (nu bate și nu troncăne) și din schimbătorul de foi Shimano Deore cu prindere SideSwing (din lateral). Două foi în formatul 28-38 fac echipă bună cu pinioanele 11-42, amintindu-mi de vremurile bune când consideram că 2×10 este poate cea mai tare invenție a secolului. N-a trecut însă prea mult timp de atunci, iar acum ne pregătim să primim casetele cu 13 pinioane. La nivel de roți, Drag este echipat cu jante WTB și butuci Novatec pe rulment, alături de rapidele anvelope Schwalbe Racing Ralph în versiunea de top. Lucrurile arată bine în realitate, însă pe cântar cele două roți atârnă cu un total de 5.1 kg, cam mult pentru o bicicletă 29er care participă la competiții. Această greutate în plus adăugată roților se traduce prin reprize de accelerație ceva mai grele decât în cazul roților ușoare. Adică mai puțină distracție când pleci de pe loc sau dai un sprint. Șaua este suficient de comodă, manșoanele în schimb – mai deloc. Video Concluzie/Cui i se adresează Dacă ești entuziasmat de participarea la competiții serioase de maraton sau de Cross Country și vrei să te aliniezi la start cu o bicicletă potentă, dar cu un ghidon îngust, aceasta este o variantă de luat în seamă. Am adus în discuție aproape obsesiv ghidonul pentru că nu-și are locul pe această bicicletă, însă poate fi înlocuit oricând cu unul mai lat și cu un cost rezonabil de mic. Vorbind de costuri, Hardy TE are o echipare foarte atractivă pentru preț, fiind aproape best-buy-ul segmentului său dacă mai punem în calcul și geometria. Poate fi un partener bun pentru drumuri lungi însă și unul iertător atunci când te arunci cu ea la vale prin toate cotloanele. Date relevante Greutate totală: 13.20 kg fără pedale Greutate cadru: 2.090 grame Greutate roți*: 5.100 grame Greutate furcă: 1.890 grame Lățime ghidon: 720 mm Lungime pipă: 70mm Greutate angrenaj (+Bottom Bracket): 760 grame + 100 grame Rigiditate headtube: 97 Nm/grad STW**: 46.4 *Greutatea roților cu anvelopă, pinioane, disc și quick release **SWT (Stiffness to weight): raportul între rigiditatea cadrului și greutatea acestuia Galerie foto Sursa: Freerider
  14. (P) Cum se definesc ochelarii buni de sport?

    În timpul activității sportive crește riscul accidentării la ochi, se înmulțesc factorii care ne pot perturba vederea. Din acest motiv purtăm ochelari, dar nu este indiferent de care… Sigur, poți spune că o pereche de ochelari la 25 lei este perfectă pentru tine, dar chiar este așa? Oare este ÎN REGULĂ pentru ochii tăi? Ce face ochelarii de sport să fie buni? Ce așteptări trebuie să ai de la ei? PROTECȚIE CORESPUNZĂTOARE Funcția principală a ochelarilor proiectați pentru sport este asigurarea vederii neperturbate și protecția împotriva impactelor care pot apărea în timpul activităților sportive. Când vorbim despre protecție, înțelegem nu doar protecția ochilor dar și cea a feței, pentru că o ramă sau chiar și o lentilă ruptă în urma unui impact fizic este o sursă de pericol care poate provoca alte răniri. Să nu avem iluzii: o ramă mai simplă, care nu a fost proiectată pentru sport, sau nu este dintr-un material corespunzător se poate rupe ușor de la o căzătură sau de la lovirea de o creangă și poate cauza leziuni care puteau fi evitate. Exact din acest motiv, rama ochelarilor de sport corespunzătoare este fabricată din material extrem de flexibil și rezistent, cum ar fi aliajul denumit Grilamid – compus din siliciu, magneziu și titaniu. Datorită acestui material, în urma unei lovituri rama mai de grabă se deformează și nu se rupe, diminuând astfel riscul unui accident. În 2019 Rudy Project a prezentat și materialul Graphene, care oferă o protecție semnificativ mai mare, fiind mai dur decât diamantul și mai ușor decât carbonul. În ceea ce privește lentilele, din fericire protecția împotriva razelor UV este atât de ieftină, încât marea majoritate a producătorilor respectă standardele de conformitate. Aspectul în care însă pot fi diferențe mari este claritatea optică a lentilelor, vederea nedistorsionată și materialul. Din păcate acestea sunt caracteristici invizibile, deși lentilele care distorsionează ușor, chiar și pe lângă o utilizare de doar de câteva ore pe zi ne pot afecta vederea pe termen lung și pot cauza dureri de cap sau amețeli! Materialul lentilelor IMPACTX oferite de Rudy Project este incasabil, în timp ce caractersiticile optice sunt în conformitate cu cele mai înalte standarde, astfel fiind asigurată protecția ochilor și a feței! CONFORT EXCEPȚIONAL ÎN ORICE CONDIȚII În situații mai active transpirăm mai mult, caz în care o ramă fără cauciucări sau cu cauciucări de calitate necorespunzătoare va aluneca pe fața noastră – nimic nefiind mai deranjant decât să ne aranjăm ochelarii pe nas la fiecare minut! Din acest motiv trebuie să alegem un model care are cauciucare aderentă și în condiții de umiditate la brațe și la puntea nazală. Pe lângă acestea este important ca ochii noștri să nu se „înece”, lentilele să nu se aburească. În primul caz nu ne simțim confortabil cu ochelarii, iar în al doilea caz experiența noastră vizuală este grav afectată. Pentru evitarea acestora este nevoie de proiectare corespunzătoare – cu orificii de aerisire, cu curenți direcționați de ramă sau de forma lentilelor – aspecte de care proiectanții Rudy Project țin cont în mod prioritar. Datorită acestor soluții specifice s-a născut tehnologia PowerFlow prin care ventilație excelentă usucă suprafața interioară a lentilelor și împrospătează ochii. POSIBILITATEA DE PERSONALIZARE Pentru că nu există două forme ale feței, punți nazale sau obiceiuri de purtare similare, o pereche de ochelari standard nu va fi confortabilă pentru toată lumea. Din acest motiv un aspect important este să putem ajusta ochelarii sau părțile lui (brațe, punte nazală) după nevoile noastre. Ținând cont de acest lucru, inginerii Rudy Project au dezvoltat o tehnologie prin care utilizatorul poate forma, ajusta puntea nazală și brațele ramei (astfel genele sau sprâncenele noastre nu ating lentilele, marginea lentilei nu se așează pe fața noastră, iar brațele pot fi direcționate drept, în jos sau în sus). UTILIZARE Ochelarii de sport trebuie să ofere vedere neperturbată în orice condiții. Nu contează partea din zi sau condițiile meteorologice. Ochii noștri trebuie protejați atât în vreme închisă cât și în vreme însorită, atât dimineața cât și seara. Soluția este tehnologia lentilelor schimbabile și oferta de lentile disponibile în diferite culori pentru modelul de ochelari. Dar o soluție și mai bună este folosirea lentilelor fotocromatice, care se ajustează la schimbările condițiilor de lumină în mod automat, fie vorba de înnorare sau de trecerea din pădure pe teren deschis – cum ar fi familia de lentile IMPACTX a Rudy Project, care datorită intervalului larg de transmisie a luminii poate fi utilizată de dimineața până seara, de la vreme însorită la vreme ploioasă, în orice condiții! Cea de a doua caracteristică de utilizabilitate este posibilitatea de dioptrizare, întrucât una dintre problemele cele mai des întâlnite ale zilelor noastre este nevoia de corecție a vederii. Deși mulți cred că datorită acestui fapt nu pot beneficia de confortul și protecția oferită de ochelarii de sport și că soluțiile de dioptrizare proiectate pentru fiecare zi sunt suficiente, nu trebuie să faci un compromis legat de protecția ochilor tăi și de utilizarea confortabilă și sigură. Rudy Project acordă atenție specială acestor soluții, astfel în prezent putem alege dintr-un număr mare de soluții de dioprtrizare în funcție de nevoile noastre, care oferă confort excepțional, protecție și utilizabilitate largă chiar și pe lângă corecția de vedere! Mai mult, un aspect deloc neglijabil este faptul că pentru ochelarii noștri sunt disponible și accesorii/piese de schimb. Astfel, dacă s-a pierdut un accesoriu de 15-20 lei, cum ar fi cauciucările sau lentilele, nu trebuie să schimbăm complet ochelarii. Caută printre ochelarii de sport cu caracteristicile sus amintite oferiți de Rudy Project – calitate superioară, confort și protecție excepțională. Poți vedea produsele Rudy Project aici. Sursa: Freerider
  15. A 3a etapă din Cupa Naţională de Enduro 2019, Semenic Enduro va avea loc duminică pe 7 iulie în Semenic, în zona Văliug / Gărâna, cu antrenamente şi track preview sâmbătă 6 iulie. Întrucât în aceeaşi perioadă va avea loc la Reşiţa un mare concert rock „Custom Festival”, cu invitaţi importanţi precum Uriah Heep, Emir Kusturica sau The Rasmus, cazarea în zonă se pare că devine deja o problemă. Aşa că organizaţi-vă din timp pentru a nu avea suprize. CN Enduro 2019 – Ciocanu Enduro. Foto Andrada CardașLista pensiunilor din zonă a fost publicată pe site-ul oficial al Cupei şi include unităţile de cazare enumerate în lista de mai jos. Colegul nostru de redacţie Dan Mazilu, care participă anul acesta la toate etapele, a mai găsit cazare la Casa Coman, pensiune care este inclusă în lista oficială a organizatorilor şi care se află la doar 4 minute de start. Kiturile de concurs şi startul vor fi la Ponton Casa Baraj – Apres Ski Valiug. Înscrieri la Cupa Naţională de Enduro 2019 se fac aici. Au mai rămas 4 etape plus Campionatul Naţional Straja Enduro. Cazări pentru zona Văliug/Crivaia: Gasthof Tirol – 0720 440 288 Gasthaus Grindeshti – 0729 477 315 Aquaris Crivaia Hotel – 0374 210 210 Hotel Randunica – 0729 165 841 Pensiunea Sara Valiug – 0741 249 533 Dorf Haus – 0727 991 249 MontePalazzo Valiug – 0752 117 108 Pensiunea Xtreme – 0724 497 542 Casa Alex- 0728 666 931 Haus Hubertus Văliug – 0721 426 420 CabanaClaris Crivaia Valiug – 0745 999 339 Cioata Valiug – 0723 346 505 D&E House – 0770 709 087 Secret Garden – 0745 898 125 Casa Alex – 0728 666 931 TMK – 0724 299 434 Casa Coman – 0730 322 202 Val Petrol Gabi – 0744 644 252 Cabana Militara – 0723 663 910 La Buna – 0722 270 734 Casa Caius – 0730 210 164 Vila Zoe – 0752 925 688 Casa Ramona – 0749 765 224 La Popas – 0734 371 141 Montana – 0740 370 468 Valiug 37 – 0754 235 943 Casa Paul – 0744 590 035 Casa Sorin – 0755 345 302 Cabanute Alessandro – 0757 111 654 Vila Casa cu Flori – 0742 507 166 Cazari pentru zona Brebu Nou/Garana: Brebu Nou 167 – 0722 392 884 Gasthaus Cristl – 0722 327 519 Pensiunea Gotschna Garana – 0720 667 593 Pensiunea Sus în Sat – 0728 988 626 Kibuț – 0742 214 359 Cazare pentru zona Semenic: Cabana Semenic – 0255 895 005 cabana Colt de Rai 2 – 0786 827 665 Sursa: Freerider
  16. Măcin Mountain Fun tehnic

    Măcin Mountain Fun este un concurs de mtb ce are loc în fiecare an în munţii Măcin. În ciuda faptului că nu sunt prea înalţi, doar 467 m altitudinea maximă pe varful Ţuţuianu, munţii Măcin sunt excelenţi pentru mtb, având şi porţiuni foarte tehnice aşa cum vedem şi din clipul de mai jos. Felicitări Cătălin Maxim pentru podium! Sursa: Freerider
  17. Cu o istorie bogată în off-road, GT au fost primii care au creat un gravel bike real din carbon acum 5 ani. GT se întoarce acum pe piață cu un Grade nou, mai confortabil, cu cadru din aluminiu sau carbon. La prima vedere bicicleta pare identică cu vechiul model, dar e doar o iluzie. Noul Grade are o cu totul altă abordare a formei Triple Triangle specifică GT pentru a îmbunătăți confortul, un nou flip chip în furcă permite creșterea controlului când bicicleta e încărcată, există acum mai multe puncte de prindere pentru bagaje și multe altele… GT Grade oferă ceva destul de rar în ziua de azi. Oferă performanță pentru un anume tip de utilizare, fără să încerce să ofere de toate pentru toți. În timp ce gravel bike-urile în general încearcă să ofere flexibilitate universală de pe șosea până la touring off-road și sunt compatibile cu roți de la 700×28 mm până la 650×2.1, Grade rămâne la ideea de gravel bike rapid cu roți 700c. Noul model crește spațiul pentru anvelope, dar cei de la GT au decis să se concentreze serios pe ideea de adventure racing, așa că geometria și echipările rămân în stil șosea. Ca o bicicletă gravel modernă, Grade face legătura între bicicletele de șosea de anduranță/grand fondo și explorări de poteci off-road, fără a încerca însă să devină MTB. Cel mai mare impact al noului model pentru ciclist e confortul crescut. Noua bicicletă folosește în continuare tehnologia ”Dual Fiber Dynamics”, seatstay-urile fiind produse dintr-un miez plin, lung de fibre de sticlă low-modulus, învelite cu fibră de carbon pentru rigiditate suplimentară. În timp ce carbonul e mai rigid, fibrele mai flexibile fac seatstay-urile foarte aplatizate să permită spatelui bicicletei să absoarbă vibrațiile. Stay-urile sunt acum mai lungi și trec peste seattube. Chiar dacă designul clasic GT Triple Triangle s-a păstrat, seatstay-urile trec acum pe lângă seattube fără să îl atingă. Acest lucru face ca stay-urile din fibre low-modulus să fie mai lungi și mai eficiente, transmițând vibrațiile și forțele de la roata spate direct în triunghiul față, fără a afecta tija de șa. Cu acest nou aranjament, seattube-ul poate să flexeze chiar mai mult jos în zona monoblocului unde a primit o zonă aplatizată mai puternic decât la modelul anterior. Chiar dacă seatstay-urile sunt atât de moi că se pot strânge cu mâna, cea mai mare parte din amortizare se datorează aplatizării seattube-ului în zona inferioară. GT spune că spatele bicicletei poate suporta o greutate a ciclistului chiar mai mare decât cea de 130 kg dată de caracterul de cursieră. Chiar și modelul din aluminiu a devenit mai confortabil prin același procedeu. Alungirea stay-urilor pe lângă seattube fără să îl atingă aduce un plus de confort și la modelul din aluminiu. Noul Grade este acum mai gata de ture de aventură ca niciodată. Un nou flip chip în furcă a fost dezvoltat pentru a putea să fie oferit un trail al furcii mai mic. Acesta poate să scadă trail-ul când bicicleta e încărcată cu bagaje pentru a o face mai manevrabilă. Este de folos și dacă se montează anvelope mai mari. Sistemul cu flip chip adaugă doar 30 g la greutatea furcii, trail-ul acesteia putând fi reglat la 67 mm sau 40 mm în aproximativ 10 minute, timp ce include și reglarea frânei față. GT au mai folosit această idee la începutul anilor 90 pe modelele lor de MTB cu trail ajustabil. Toți iubitorii de gravel își doresc spațiu pentru anvelope mai mari, iar GT oferă acest lucru fără să renunțe la caracterul de cursieră de anduranță. Oficial dimensiunea maximă este de 700×42 mm iar bicicleta tinde să fie mai potrivită pentru roți 700c, neexistând variante de echipare cu 650b. Dar cum unii preferă să monteze roți mai mici, bicicleta le acceptă până la dimensiunea de 650×47 mm. GT e conservator în ceea ce privește spațiul pentru anvelope, așa că în realitate au lăsat spațiu pentru modele cu câțiva mm mai mari. Nu este însă un gravel bike ce să funcționeze cu anvelope de MTB. Noul Grade e disponibil în 5 mărimi între XS și XL, cu salturi ale stack-ului și reach-ului între mărimi mai liniare ca înainte. Geometria rămâne în mare neschimbată, de tipul șosea de anduranță/gravel race, ca la modelul anterior Grade, dar acum are un stack-ul un pic mai mic și reach-ul un pic mai mare, caracteristici căutate de cei ce iubesc gravel-ul în viteză. Geometria modelelor din carbon și aluminiu este identică, în afară de chainstay-urile ceva mai lungi necesare constructiv la varianta din aluminiu: 430 față de 445 mm. Noul Grade păstrează punctele de prindere de la modelul original, oferind chiar mai multe. Se pot atașa multe pe furcă, în interiorul triunghiului principal, sub downtube precum și pe toptube. Modelul din aluminiu are chiar mai multe puncte, existând posibilitatea de a monta chiar și 8 bidoane! Există prinderi pentru aripi complete datorită unei punți între seatstay-uri ce se poate deomnta și de asemenea există prinderi de portbagaj pe interiorul furcii. GT echipează toate versiunile cu ghidon flared la 16 grade, același model ca înainte, însă atunci era îndoit la 14 grade. Echiparea completă a bicicletelor nu a fost anunțată, însă atât cadrul din carbon cât și cel din aluminiu au rutare internă pentru tija dropper de 27.2 mm. Pe lângă rutarea mai mult externă pentru cabluri se adaugă rutare internă pentru Di2 și posibilitatea de a monta bateria fie în tija de șa simplă, fie în monobloc dacă se folosește o tijă dropper. Bicicleta are prinderi de etrier flat mount, dar discurile minime sunt de 160 mm. Așa că se folosesc prinderile standard flat mount de 140 mm pentru discuri de 160 mm, iar pentru trecerea la discuri de 180 mm se rotesc adaptoarele dacă e nevoie. Pentru modificarea flip-chip-ului furcii se scot doar distanțierele de la prinderea flat mount de pe aceasta. GT a anunțat o greutate de 980 g pentru cadrul din carbon în mărimea L. Nu s-au anunțat multe despre greutatea totală, dar este aproximativ identică cu cea a modelului anterior, fiind adăugat un polus de confort. GT preferă să rămână la standardele din industrie, așa că bicicleta primește monobloc PF30 la cea din carbon și filetat la cea din aluminiu, gât conic și tijă de 27. 2 mm. Noul Grade vine în 5 variante de echipare ce acoperă o gamă largă de prețuri. Toate bicicletele vin cu anvelope tubeless ready WTB de 37 mm, cu banda tubeless montată pe roți și gata să primească valvele incluse. Transmisiile sunt 2x dar e de așteptat o echipare 1x GRX anul următor, imediat ce componentele devin disponibile. Modelul de top Grade Carbon Pro echipat cu Ultegra Di2 are un preț de 3800 Euro. Următorul model e Grade Carbon Expert care are același cadru dar un preț de doar 2400 Euro, cu 105 mecanic. Oricum în aceiași echipare bicicleta e mai ieftină cu 100$ decât modelul 2014! Grade Carbon Elite este cea mai ieftină variantă cu cadru din carbon la 2000 Euro, echipată cu Tiagra 2×10, dar nu are furca cu flip chip ci una standard, în poziția cu cel mai scurt trail. Modelul Grade Expert din aluminiu are prețul de 1400 Euro și e echipat cu transmisie 105 2x și furca dreaptă din carbon. Grade Elite e cel mai ieftin model, cu un cadru din aluminiu, furca din carbon, transmisie Claris 2×8 cu frâne pe disc mecanice, la prețul de 900 Euro. Va fi disponibil și cadrul din carbon separat, în pachet cu furca cu flip chip, însă nu a fost anunțat prețul. Noul GT Grade va fi disponibil foarte curând, fiind deja în drum spre distribuitori unde va ajunge în mijlocul lunii iunie. Mai multe informații găsiți pe pagina producătorului. Informații de pe bikerumor.com Sursa: Freerider
  18. Dacă cineva credea că un 29 are capacități bune de trecere, slovacii de la TrueBike și modelele lor cu roți de 36 îi va face să reconsidere acest lucru. Cu un nou cadru din aluminiu, roți din carbon și o furcă de DH adaptată, noul prototip TrueBike devine mai performant decât modelele actuale cu cadru din oțel pe care aceștia deja le comercializează. Cea mai clară diferență față de modelele actuale cu roți de 36 este adăugarea furcii cu suspensie ce înlocuiește modelul din oțel folosit până acum. Bineînțeles că nu există furci cu suspensie pentru roți de 36, așa că TrueBike au modificat o furcă MRP Groove inversată de DH. Pentru a o adapta, aceștia au apropiat cele două coroane cu care furca e prinsă de cadru și au limitat intern cursa de 200 mm la 100 mm, ideal pentru trail. Și pentru că bicicleta nu va fi folosită la DH, au fost eliminate și protecțiile pentru brațele inferioare, ceea ce lasă să se vadă complet funcționarea furcii inversate. Nu sunt ușor de ignorat nici noile roți din carbon de 36 fabricate de Alchemist pentru TrueBike și pe care sunt montate anvelope Vee de 2.25. Roțile au același design ranforsat la fiecare niplu care se regăsește și pe roțile standard Alchemist. Greutatea rotațională e evident o mare preocupare la 36-er, așa că jantele din carbon salvează mult față de modelul din aluminiu cu pereți dublii Nimbus Stealth 2 folosit până acum și care cântărește 1173 g bucata. Dacă furca nu e tocmai un model nou, de fapt nu mai e nici măcar în catalogul curent MRP, bicicleta prototip primește un cadru din aluminiu nou nouț, fabricat manual în Slovacia. TrueBike obișnuiește să fabrice fiecare cadru 36-er din oțel la comandă, folosind inclusiv geometrie personalizată. Dar acest cadru nou din aluminiu va fi produs în loturi mici în câteva mărimi standard, pentru cicliști mai înalți de 165 cm. În acest moment TrueBike produce mai multe modele de biciclete single speed, un lucru potrivit cu comportamentul general al bicicletei. Noua bicicletă din aluminiu va folosi un design cu chainstay-uri înălțate ce vor fi compatibile atât cu single speed cât și cu transmisie cu viteze, ba chiar și cu transmisie pe curea. Gates produce deja curele destul de mari pentru aplicații cum ar fi bicicletele tandem, așa că s-ar putea găsi o variantă ce să funcționeze și aici. Dropout-urile culisante modulare fac tensionarea lanțului posibilă, iar în varianta cu viteze permit ajustarea ușoară a lungimii chainstay-urilor, deși probabil acest lucru nu are un efect prea mare. Modularitatea permite însă adaptarea la mai multe tipuri de ax, bicicleta necesitând totuși măcar un ax Boost dacă nu chiar Super Boost. Rutarea cablurilor e externă pentru simplitate și mai există spațiu disponibil în jurul anvelopelor Tubeless Readu Vee de 2.25, existând și alte câteva opțiuni de anvelope. Unul din marile obstacole pentru proiectarea unei biciclete rigide cu roți de 36 a fost montarea ghidonului suficient de jos pentru a oferi control și manevrabilitate adecvate. Folosirea unei furci de DH double-crown a oferit însă chiar o soluție. TrueBike a creat un ghidon din două bucăți, de tip moto, ce se prinde pe furcă cu două pipe speciale și care oferă mai multă libertate de reglaj, chiar și cu cursa de 100 mm a roții față. Întrebările ce urmează logic sunt care e greutatea, prețul și dacă o astfel de bicicletă e disponibilă. Modelul din aluminiu cu furcă telescopică e încă în faza de dezvoltare, așa că nu există încă o dată de lansare anunțată. TrueBike spun că după ce au construit 36-ere de ani de zile, sunt capabili să treacă de la prototip la producție în câteva luni. Așa că cei interesați ar putea să facă deja o precomandă. Durata necesară livrării unui model TrueBike e în mod normal de 4-8 săptămâni. Cât despre greutate, noua bicicletă ar trebui să aibă sub 16 kg, ceea ce o face cu mai mult de 3 kg mai ușoară decât modelele rigide 36er din oțel. Nici prețul nu e stabilit, dar TrueBike se așteaptă la un preț sub 5000 Euro în echipare completă cu furca telescopică, roți din carbon și transmisie Shimano XT. Mai multe informații găsiți pe pagina producătorului. Informații de pe bikerumor.com Sursa: Freerider
  19. Nicolai Argon CX Pinion necesită întreținere minimă

    Nicolai e o companie îndrăgostită de cutia de viteze Pinion, așa că au implementat-o și pe platforma Argon CX. Pentru asta au înlocuit lanțul cu o curea Gates Carbon Drive pentru a obține o bicicletă cu adevărat cu întreținere minimă. Ei spun că bicicleta e capabilă de ture lungi și de poteci fără dificultăți tehnice, dar la fel de bine este potrivită pentru navetă sau pentru cei ce vor o bicicletă pentru orice sezon, cu întreținere minimă. Nicolai sunt mai cunoscuți pentru oferta lor de MTB și Fatbike, dar au o preferință clară pentru cutia Pinion, datorită funcționării acesteia fără întreținere. Au decis astfel să o monteze pe bicicleta lor existentă Argon CX, pentru a obține cea mai tare bicicletă de oraș cu ghidon dropbar. Bicicleta poate fi configurată la alegere cu cutia Pinion de 12 sau de 18 viteze. Ambele vin standard cu transmisie pe curea Gates Carbon Drive în locul lanțului, pentru o transmisie practic fără întreținere. Schimbarea vitezelor se face practic de la o manetă tip gripshift de pe ghidon. Cablurile sunt rutate extern pentru a fi ușor de schimbat dacă e nevoie. Cadrul din aluminiu are headtube conic și prindere în față pentru dinam și lumină. Cadrul are niște detalii interesante de desing, cum ar fi bucățile mari numite HWT. Nicolai spune că HWT vine de la Hollow Weld Technology, astfel componentele mari și voluminoase cum ar fi prinderea chainstay-urilor și a seatstay-urilor de cadru sau unele bucăți ale monoblocului sunt de obicei foarte grele. Din acest motiv acestea sunt fabricate din două părți, este eliminat materialul în plus din interior și apoi sunt sudate una de alta. Rezultatul sunt componentele goale la interior. Procesul e foarte dificil și durează mult, ceea ce înseamnă evident costuri mari. Dar rezultatul justifică efortul: componentele sunt extrem de ușoare, rigide și durabile. Dropout-urile spate au un design unic numit RADO, sau Rear Aligning DropOut. Acest sistem culisant permite tensionarea precisă a curelei. Bicicleta pare a fi compatibilă doar cu roți 700c deși probabil cadrul permite și roți cu anvelope 650b de dimensiuni decente. Sunt disponibile 5 mărimi de cadru, împreună cu o opțiune de cadru personalizat ”Trailormade”. De asemenea sunt disponibile culori personalizate. Nicolai Argon CX Pinion e fabricată în Germania și are o garanție de 5 ani. Cadrul ce include cutia Pinion și sistemul Gates e disponibil la prețul de 3.349 Euro în timp ce bicicletele complete încep de la 5499 Euro. Mai multe informații găsiți pe pagina producătorului. Informații de pe bikerumor.com Sursa: Freerider
  20. Piatra Singuratică din munţii Hăşmaş, pe bicicletă

    Traseul începe din oraşul minier Bălan urmând poteca turistică marcată cu bandă albastră. Odată ce ai părăsit drumul forestier traseul se transformă într-o potecă foarte abruptă şi plină de rădăcini. Se merge aşa preţ de aproximativ 2,5 km după care se intră pe traseu triunghi roşu care te duce într-un luminiş. De aici nu mai este mult până la cabană şi formaţiunea Piatra Singuratică. Dacă vremea este bună poţi încerca să continui urcarea pe marcaj bandă roşie până pe vârful Hăşmasul Mare. Nu e mult, iar urcarea merită. Echipa România pe Bicicletă a fost pe acest traseu şi ne arată cum este şi pe bicicletă. [embedded content] Sursa: Freerider
  21. Pe 8 iunie 2019 în fața Cetății Făgăraș s-a desfășurat cea de-a șasea ediție a concursului caritabil de ciclism ”Bikeathon Țara Făgărașului”. 994 de bicicliști au pedalat pentru cele 14 proiecte înscrise pe platforma de strângere de fonduri implementată de Fundaţia Comunitară Ţara Făgăraşului, adunând astfel fondurile necesare pentru ca aceste proiecte să poată să prindă viață. Suma mobilizată până acum este de 198.771, 27 lei, obținută din sponsorizări și donații. Anul acesta, până în momentul de față, 559 de susținători au ales să contribuie financiar la Bikeathon. De la organizator: Bikeathon Țara Făgărașului a luat naştere din dorinţa de a susţine într-un mod activ ideile, cauzele şi proiectele din comunitatea locală. Donații pentru cele 14 cauze înscrise anul acesta se mai pot face până pe 30 iunie 2019 aici. Cei 994 de bicicliști au pedalat la una din cele 8 curse pregătite de organizatori și derulate pe parcursul întregii zile. Au participat persone din diferite zone ale țării: Alba Iulia, Avrig, Baia Mare, Bistrita, Brasov, Breaza, Bucuresti, Campulung, Cluj Napoca, Codlea, Deva, Feldioara, Galati, Ghoergheni, Ghimbav, Harman, Hoghiz, Ilfov, Moeciu, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Pitesti, Ramnicu Sarat, Ramnicu Valcea, Sacele, Sebes, Sanpetru, Sfantu Gheorghe, Sibiu, Sighisoara, Slatina, Turda, Zalau, Zarnesti precum și români și prieteni de-ai lor din USA, Germania, Franta. La cursa de 71 de kilometri au participat 29 bicicliști, 97 de bicicliști au pedalat la cursa de 40 de kilometri și 140 de bicicliști la cea de 22 de kilometri. Cursa populară de 10 kilometri a adunat la start 404 participanți, iar la cursele pregătite pentru cei mici au pedalat 301 de copii. Clasamentul și câștigătorii îi regăsiți aici. Fundația Comunitară Țara Făgărașului în parteneriat cu Fundația Motivation România a pregătit pentru al doilea an consecutiv o cursă de 4 km pentru persoane în scaune rulante și hand-bike la care au participat 23 de persoane. Fundația Motivation România consideră practicarea sportului ca fiind o parte importantă a procesului de recuperare activă pentru viață independentă și, totodată, o modalitate eficientă de incluziune a persoanelor cu dizabilități. Și anul acesta Bikeathon a depășit granițele țării! Prietenii noștri care au pedalat în Ingolstadt, Germania, pentru a doua oară la Bikeathon, au reușit să strângă 440 de euro pentru proiectul ”Tabăra din satul meu”. Pe parcursul Bikeathon 2019 s-a derulat o campanie de strângere de fonduri pentru proiectele înscrise, iar cei mai harnici fundraiseri au fost premiați. Astfel, cel mai bun Fundraiser Junior, cu vârsta până în 12 ani a fost desemnat Benjamin Scholl, cu suma de 1513 lei pentru proiectul “Supraviețuire împreună!” El a câștigat o bicicletă Pegas pentru copii. La categoria adulți, Fundraiserul întregii campanii Bikeathon este Claudiu Buitan, cu suma mobilizată de 4745 lei pentru proiectul “Sunt copil și eu! Vreau la mare…”, care a câștigat o bicicletă oferită tot de Pegas! Însoțiți de soare, zâmbete și voie bună, ne-am bucurat de prezența Excelenței sale Ambasadorul SUA în România, Hans Klemm care a avut amabilitatea de a da startul cursei de 4 km pentru utilizatorii de scaune rulante și hand-bike precum și cursei populare de 10 km. Pentru prima oară la Bikeathon, au participat trei membri Invictus România. Mulțumim făgărășenilor pentru încredere și pentru sprijinul acordat, pentru că au fost gazde bune celor peste 400 de oaspeți pe care evenimentul i-a adus în oraș și-i rugăm să se alăture Bikeathon Țara Făgărașului și în viitor. Fundația Comunitară Țara Făgărașului este o organizație nonguvernamentală, apolitică și nonprofit, care identifică, promovează și finanțează inițiative și proiecte ale comunității făgărășene, contribuind astfel la dezvoltarea locală. Fondurile sunt colectate, administrate și distribuite transparent prin intermediul burselor sau a granturilor. În același timp, FCTF pune la dispoziția companiilor care doresc să se implice în comunitate, servicii de consultanță pentru identificarea domeniilor pe care acestea le pot susține și a mecanismelor prin care pot contribui la dezvoltarea comunității. De la înființarea FCTF, în iunie 2013 și până acum, au fost oferiți1.255.751 de lei, prin finanțări nerambursabile, pentru 388 de proiecte și 237 de burse. Fundația Comunitară Țara Făgărașului face parte din programul național de “Fundații Comunitare”, inițiat de Asociația pentru Relații Comunitare, cu sprijinul financiar al Charles Stewart Mott Foundation și Romanian-American Foundation. Bikeathon 2019 s-a desfășurat în parteneriat cu Primăria Municipiului Făgăraș, Muzeul Țării Făgărașului Valeriu Literat, Fundația Motivation România și Next Film Festival. Sursa: Freerider
  22. „Pedală în Bănie“, un succes și la a doua ediție

    Marii câștigători ai celei de-a doua ediții a concursului de mountain biking (MTB) „Pedală în Bănie“, desfășurat sâmbătă, 8 iunie, în Craiova și în pădurile din vecinătate, sunt Bogdan Ghiță, care s-a impus la Cursa Maraton (46 km) – general, cu un timp de 2:30:38.257, și Antonio Vieru, primul clasat la Cursa Race (24 km) – general, cu 1:05:32.400. De la organizator: La Cursa Maraton – general, pe podium au mai urcat Mihai Patriche (2:30:45.888) și Laurențiu Brașoveanu (2:31:54.442), în timp ce la Cusa Race – general pe locurile II și III s-au situat Vlad Nițoiu (1:05:34.539) și Ionel Costinel Navligu (1:12:41.717) foto Gabi Rădoi„Doresc să le adresez sincere felicitări câștigătorilor de la această ediție, dar și tuturor celor care s-au înscris în concurs și au reușit să ducă la bun sfârșit cursa. Sperăm că, pentru toți, a fost o experiență frumoasă și îi invităm să o repetăm anul viitor, cu noi provocări pe cele două trasee, pentru că ne dorim ca «Pedală în Bănie» să devină o tradiție, dar să fie și acel concurs de MTB care se reinventează în permanență. Le mulțumim celor care ni s-au alăturat ca parteneri în organizarea acestei ediții, le mulțumim sponsorilor care au făcut posibilă desfășurarea evenimentului și tuturor celor care au contribuit la mediatizarea concursului. Am lucrat ca o echipă și am reușit, împreună, să marcăm o reușită importantă, să promovăm o zonă cu totul deosebită a Olteniei și un sport spectaculos de frumos.“ Răzvan Catană, președintele Asociației Sportive „Ride Racing Team Ciclism“ Craiova Cea de-a doua ediție a competiției „Pedală în Bănie“ a grupat la start aproximativ 300 de cicliști, din Oltenia și din alte regiuni ale țării. Pe categorii de vârstă, câștigătorii sunt: CURSA MARATON Feminin open Viki Sander 3:12:29.487 Mădălina Tănasie 3:44:44.875 Andreea Mutilă 3:56:28.318 Masculin 18 – 29 de ani Mihai Patriche 2:30:45.888 Ștefan Mîntuleasa 2:32:47.551 Vlad Brașoveanu 2:43:19.386 Masculin 30 – 39 de ani Bogdan Ghiță 2:30:38.257 Ionel Cristian Cârstea 2:49:47.938 George Bălașa 2:51:40.295 Masculin 40 de ani și peste Laurentiu Brașoveanu 2:31:54.442 Victor Cătălin Verigeanu 2:38:34.832 Ionel Eusebio Bonteanu 2:42:09.168 CURSA RACE Feminin 18 – 29 de ani Alexandra Mocanu 1:48:09.608 Alexandra Gabriela Trașcă 2:04:17.697 Mariana Manea 2:07:02.154 Feminin 30 – 39 de ani Daniela Govoreanu 1:43:10.759 Sînziana Ciuculete 2:03:47.164 Daniela Ghiță 2:05:28.422 Feminin 40 – 49 de ani Greta Pleșanu 1:48:39.688 Nicoleta Smărăndescu 1:50:10.125 Liana Angela Nițu 1:50:44.278 Masculin 14 – 17 ani Vlad Nițoiu 1:05:34.539 Cristian Afrem 1:23:59.017 Gabriel Popescu 1:24:30.634 Masculin 18 – 29 de ani Daniel Balaure 1:13:07.694 Marius Alexandru Ceaușu 1:14:16.896 Dorin Chiser 1:15:08.347 Masculin 30 – 39 de ani Sebastian Duță 1:16:39.376 Florin Radu 1:25:04.124 Dumitru Popescu 1:26:26.360 Masculin 40 – 49 de ani Antonio Vieru 1:05:32.400 Ovidiu Daniel Paulescu 1:14:11.173 Călin Popeci 1:23:39.562 Masculin 50 de ani și peste Ionel Costinel Navligu 1:12:41.717 Marian Balaure 1:20:02.583 Dragomir Mihai 2:05:54.667 Concursul de MTB „Pedală în Bănie“, deschis cicliștilor profesioniști și amatori deopotrivă, este organizat de Asociația Sportivă „Ride Racing Team Ciclism“, în parteneriat cu Primăria Municipiului Craiova, Asociația Clubul Sportiv „Dau Pedală“ și JCI Craiova. Desfășurarea ediției din acest an a fost susținută de sponsorii: RideShop.ro, Sprint Sports, Decathlon, CEZ Vânzare, Merida Bikes, Restaurant Hanul Doctorului, Taifi Consulting, Top Gel, Terra Bisco cu 4×4 Biscuiți de Teren, MSI Premium Cars, Ursus Breweries, B-life Botanicals, 3D Ideal Art, Catwalk Salon, Rodali Cargo, Farmaplant, ATM Truck Service, Inspire Cinema, Electroputere Parc Craiova și Faurecia. Sursa: Freerider
  23. Peste 1000 de femei au pedalat duminică, 9 iunie 2019, la cea de-a 10-a ediție SkirtBike. De 10 ani în București, evenimentul promovează un stil de viață sănătos și prietenos cu mediul, celebrează bucuria și libertatea de a pedala, încurajând femeile să meargă pe bicicletă. Totodată, SkirtBike atrage atenția asupra faptului că biciclistele sunt parte din traficul bucureștean și este nevoie de atenție și responsabilizare atât din partea șoferilor cât și din partea autorităților. De-a lungul celor 10 ani, comunitatea biciclistelor a încurajat peste 25000 de femei să pedaleze la evenimentele SkirtBike din toată țara. “Este prima dată când particip la acest eveniment. De ceva timp încoace mi-am luat o bicicletă și am renunțat la mașină și prin participarea la acest eveniment vreau să susțin cât mai mult mersul cu bicicleta în oraș. Se poate, e ușor, e sănătos, și da, e sexy și cool. I will prove it!”, a scris pe pagina de instagram bloggerița Laura Mușuroaea “De zece ani educăm publicul din România, schimbăm percepția despre mersul pe bicicletă, redescoperim puterea comunității, dăm încredere și curaj femeilor care pedalează. Acum zece ani, să pedalezi în fustă pe bicicletă era un act excentric, o ciudățenie în trafic taxată cu remarci stupide. Am evoluat, suntem multe, însă mersul cu bicicleta în București este în continuare un act de curaj datorită traficului aglomerat și a lipsei infrastructurii cicliste. Autorități, dacă vreți mai multe femei frumoase pe bicicletă, faceți piste dedicate, sigure! ”, spune Oana Deliu, una din inițiatoarele proiectului Skirtbike. Cea mai elegantă și așteptată paradă pe două roți a anului, a pornit la ora 17.00 pe traseul: Parcul Lumea Copiilor – Bvd. Tineretului – Bvd. Dimitrie Cantemir – Bvd. Unirii – Piaţa Alba Iulia – Bvd. Burebista – Calea Dudeşti – Bvd. Octavian Goga – Splaiul Unirii – Şos. Mihai Bravu – Calea Văcăreşti – Bvd. Tineretului – Parcul Lumea Copiilor. Biciclistele elegate, cu tocuri, cu coșuri pline de flori, îmbrăcate în roz, conform temei evenimentului, au pedalat cu bucurie în aplauzele trecătorilor și șoferilor – “C’est beau la vie en rose, la vie à velo! Felicitari biciclistelor, orasul are nevoie de culoare, curaj si miscare!” La finalul paradei, organizatorii au împărțit cadouri biciclistelor, oferite de sponsorii evenimentului. Premiul cel mare, o bicicletă Pegas, a fost câștigat de Teodora, o participantă care chiar nu avea o bicicletă proprie, venind la eveniment pe o bicicletă închiriată, spre bucuria organizatorilor și a celor prezenți, că Bucureștiul va avea de azi o nouă participantă în trafic. Despre SkirtBike SkirtBike este cea mai mare comunitate a biciclistelor, o manifestare cultural-fashionistă, prin care reprezentantele sexului frumos aderă la o cauză urbană și își dau frâu liber imaginației cromatice și bunuIui gust vestimentar. Evenimentul promovează atât emanciparea femeilor, activând astfel Drepturile Femeilor într-o societate contemporană modernă, cât și un mijloc alternativ de transport, dictând un trend de viață sănătos și prietenos cu mediul. Prin însăși scopul său, SkirtBike face parte din mișcarea ciclistă internațională, contribuind la efortul de a schimba percepția omului modern asupra vieții în urbe și a oferi un model sustenabil de transport, ușor de replicat și în alte orașe. În 2019, evenimentul are loc în 19 orașe: Alba Iulia, Arad, Bacau, Baia Mare, Botosani, Brașov, București, Craiova, Constanța, Deva, Drobeta Turnu Severin, Galați, Hunedoara, Iași, Miercurea-Ciuc, Oradea, Sighetul Marmatiei, Suceava, Târgu Mureș. Parteneri: Primaria Sector 4 Sponsori: Biciclete Pegas, Nestlé Fitness, CCC Shoes & Bags România, Aqua Carpatica, MiniPrix, Parteneri media: Radio TANĂNANA, Revista Tango, FreeRider.ro, Hai cu Bicla, Active News, Revista Atelierul, Bucharest Style Sursa: Freerider
  24. Ca sponsor principal în Turul Franței, Continental se va folosi de eveniment pentru a lansa prima lor gamă de anvelope fabricate din cauciuc de păpădie. Continental au încercat să mărească caracterul ecologist al companiei în ultimii ani, iar aceste noi anvelope Urban Taraxagum sunt un exemplu de alternativă la cauciucul obișnuit, mult mai puțin dăunătoare pentru mediu. Toamna trecută producătorul german de anvelope Continental a deschis laboratorul Taraxagum Lab Anklam pentru a dezvolta cauciucul mult mai ecologic produs din păpădie. Procesul folosește o specie rusească de păpădie ce poate fi crescută în apropierea fabricii și nu e nevoie să fie recoltată în pădurea tropicală, cum e nevoie la cauciucul natural convențional. Pe lângă că se evită afectarea unor zone naturale sensibile, noul cauciuc din păpădie reduce emisiile CO2 necesare producției datorită scurtării mult a transportului, rezultatul fiind că un producător european de anvelope cum e Continental nu va trebui să se bazeze pe cauciuc de import. Vredestein au prezentat o tehnologie asemănătoare la Eurobike acum doi ani, dar încă nu au lansat oficial nimic în producție. La Turul Franței Continental va preciza că nu este vorba de un cauciuc de competiție ci e vorba de modelul Urban Taraxagum pentru oraș, șase echipe concurând în tur pe anvelope Continental tradiționale. Noile anvelope însă sunt proiectate să fie modele performante 700c și vor fi disponibile din vara aceasta în cantități limitate, într-o versiune ușoară de 35 mm cu protecție Vectran Breaker integrată, ca anvelope rapide polivalente. Acest material nu este însă proiectată să rămână la nivelul de biciclete urbane. Continental spun că Taraxagum Lab lucrează să reproiecteze materialul lor de top Black Chilli cu o bază din păpădie. Continental produce la acest moment singurele anvelope fabricate manual în Germania de pe piață, dar cu păpădiile crescute în nordul Germaniei în Anklam și anvelopele produse în fabrica din Korbach, aceste noi modele Urban Taraxagums ar putea fi cele mai germane anvelope existente vreodată. [embedded content] Nikolai Setzer, membru al Consiliului de Administrație Continental, spune despre proiectul cauciucului din păpădie Taraxagum că ”e o alternativă importantă și complementară la cauciucul natural convențional produs din hevea brasiliensis ce ne va permite să ne ridicăm la nivelul cererii globale într-un mod prietenos cu mediul”. Mai multe informații găsiți pe pagina producătorului. Informații de pe bikerumor.com Sursa: Freerider
  25. Danny MacAskill Welcome to the Family

    La doar câteva săptămâni după ce a scos clipul Danny Daycare (cu 4 milioane de vizualizări!), Danny MacAskill vine cu un nou proiect. Recent intrat în familia adidas Outdoor, clipul scoate în evidență originea urbană a lui Danny și talentul sau la trial și enduro. [embedded content] Galerie foto: © adidas Outdoor – Dave Mackison Sursa: Freerider
×