Manual De Condus Motocicleta - Reguli Practice De Bun Simţ

[green.kecske]

Capitolul 1 - Pregătiri
 
Alegerea motocicletei potrivite
 
Atunci când îţi alegi motocicleta trebuie să ai în vedere ce tip de trasee vei face. S-ar putea ca o motocicletă mică să nu aibă putere pentru a menţine viteze mari pe autostradă şi poate deveni instabilă la viteze mari. Pe de altă parte, o motocicleta prea mare poate fi greu de controlat. 
Deţii o motocicletă de dimensiunea potrivită ţie dacă:
• poţi ţine un picior cu toată talpa pe pământ, atunci când stai pe motocicleta aflată în poziţie verticală;
• poţi împinge, parcă şi ridica motocicleta pe cric fără un efort deosebit;
• ajungi uşor la comenzi, fără efort şi fără să te întinzi;
• împingând motocicleta, poţi face un traseu în formă de 8;
• poţi ridica de jos motocicleta culcată, apucând de ghidon (blocând roata pe faţă dacă este posibil).
Trebuie să ştii ce fel de trasee vei parcurge şi să alegi o motocicletă făcuta special pentru acel tip de trasee.
 
Motociclistul
 
Cunoaşte-ţi motocicleta suficient, astfel încât să poţi găsi şi folosi comenzile fără să trebuiască să-ţi iei ochii de la drum; este valabil în special pentru semnalizări, claxon, faze, şoc, contact şi robinetul de benzină. 
Asigură-te că motocicleta este în stare tehnică bună înainte de fiecare drum. Înainte de a porni, verifică-i comenzile. Asigură-te că ştii succesiunea treptelor de viteză. Manevrează de câteva ori acceleraţia, ambreiajul şi frânele înainte de plecare. Mergi cu mare grijă pâna te obişnuiesti cu motocicleta. Încetineşte în curbe şi lasă-ţi distanţă suplimentară pentru frânare.
Spre deosebire de şoferul unei maşini, nu ai centură de siguranţă sau o cutie de metal care sa te protejeze în caz de coliziune. Condu întotdeauna cu mare grijă. Nu conduce niciodată dacă ai băut alcool sau dacă ai luat medicamente care dau ameţeli sau somnolenţă. Reacţiile şi judecata îţi pot fi afectate de acestea. Nu conduce dacă eşti obosit. Evită deshidratarea.
 
Echipamentul
 
Poartă haine adecvate! Protejează-ţi pielea şi ochii de soare, vânt, insecte şi mizerii. Pielea este cea mai bună, dar şi gecile din nylon gros sau din material de blugi şi pantalonii lungi sunt acceptabile. Nu lăsa cordoane sau şireturi atârnând. Nu purta haine care flutură sau care se umflă în vânt, pentru că te obosesc sau îţi distrag atenţia. Poartă mănuşi şi alte elemente de echipament special pentru motociclişti. Poartă întotdeauna încălţăminte solidă, care să acopere în întregime laba piciorului şi glezna.
 
Poartă întotdeauna cască! Căştile speciale pentru motociclişti sunt obligatorii prin lege şi trebuie purtate atât de conducator, cât şi de pasager. Casca trebuie să se potrivească bine pe cap, suficient de strâns ca să nu se mişte pe cap atunci când bareta este încheiată. Asigură-te că iei o cască de foarte bună calitate atunci când o cumperi. Înlocuieşte căştile care au fost trântite, julite sau deteriorate într-un accident. Foloseşte numai apă şi săpun pentru curăţarea căştii.
 
Poartă întotdeauna cizme! Nu purta încălţăminte prea largă sau cu inele sau şireturi care s-ar putea agăţa de comenzi. Cizmele din piele sau din material sintetic rezistent sunt cele mai bune. Trebuie ca cizmele să fie rezistenţe şi suficient de înalte pentru a-ţi proteja gleznele. Tălpile trebuie să fie dintr-un material tare şi cu model antiderapant. Poartă încălţăminte care să-ţi permită să manevrezi corect comenzile de picior.
 
Protejează-ţi ochii! Vântul şi ploaia îţi obosesc ochii şi îţi tulbură vederea. Praful, insectele şi mizeriile îţi pot răni ochii şi te pot face să scapi motocicleta de sub control. Parbrizele de pe motocicletă te apără într-o oarecare măsură de vânt, ploaie şi de obiecte care zboară prin aer, dar nu-ţi apără ochii, aşa că poartă o cască prevăzută cu vizieră, chiar dacă ai parbriz la motocicletă.
Viziera trebuie să:
• nu aibă zgârieturi;
• permită vederea clară pe ambele părţi;
• lase loc pentru ochelari de vedere sau de soare;
• fie bine prinsă.
 
Fă-te văzut! Pentru un motociclist, a fi vizibil poate însemna diferenţa dintre viaţă şi moarte. Poartă culori vii, portocaliu, roşu sau galben. Culorile fluorescente sunt foarte indicate. O idee bună ar mai fi să-ţi lipeşti bandă reflectorizantă pe motocicletă, pe cască şi pe geacă.
 
Poartă mănuşi! Mănuşile îţi ţin de cald şi îţi dau o priză mai bună pe comenzi. Cele mai bune sunt mănuşile special confecţionate pentru motociclişti. 
 
Verificarea motocicletei
 
A. Cauciucurile - asigură-te că sunt umflate corect. Foloseşte un indicator de presiune pentru a verifica presiunea în ambele pneuri în fiecare zi în care ieşi cu motocicleta. Presiunea prea mare sau prea mică poate duce la scăderea gradului de control asupra motocicletei. Verifică întodeauna uzura cauciucurilor. Nu merge niciodată cu cauciucuri cu crăpături, tăieturi sau umflături, care ar putea cauza o explozie. Cauciucurile foarte uzate sunt şi ele periculoase, mai ales pe vreme umedă.
 
B. Piuliţe, şuruburi şi siguranţe - vibraţiile slăbesc piuliţele, şuruburile şi siguranţele. Verifică-le în mod regulat.
 
C. Claxonul - verifică-l. Îţi poate salva viaţa.
 
D. Cabluri - verifică să nu fie uzate, slăbite, cu fire din şufă rupte sau încurcate. Înlocuieşte cablurile necorespunzătoare. Ai grijă ca toate cablurile să fie bine unse şi vezi dacă cel de acceleraţie se întoarce în poziţia de repaus atunci când îi dai drumul. Verifică şi cablul de ambreiaj, să fie reglat corect.
 
E. Frânele - acţionează pe rând frânele pe faţă şi pe spate, ca să te asiguri că fiecare din ele funcţioneaza cum trebuie.
 
F. Lumini - poziţia trebuie să se aprindă atunci când merge motorul. Verifică şi faza lungă şi faza scurtă. Verifică, de asemenea, semnalizările şi stopurile de frâna înainte de a pleca.
 
G. Lanţul sau cureaua de transmisie sau cardanul - reglează şi unge lanţul motocicletei în mod regulat, aşa cum este indicat în manualul motocicletei. Verifică după manual reglajul corect al curelei de transmisie, dacă motocicleta ta are transmisie cu cardan, verifică regulat nivelul uleiului.
 
H. Oglinzile - ţine oglinzile curate. Fiecare oglindă ar trebui să-ţi permită să vezi aproximativ jumătate din banda din urma ta şi cât mai mult posibil din banda de alături. Când oglinda este reglată corect, ar trebui să vezi în ea o bucată din braţ şi din umăr. Reglează oglinzile înainte de a pleca, pentru că este dificil şi periculos să le reglezi din mers. Reţine că obiectele văzute în oglindă pot fi mai aproape decât par. Uită-te scurt peste umăr înainte de fiecare schimbare de direcţie. Nu conta niciodată numai pe oglinzi.
 
I. Nivelele de combustibil, apă şi ulei - verifică nivelul la combustibil, apă şi ulei înainte de a pleca. Verifică să nu ai scurgeri. Dacă ţi se calează motorul, ţi se poate bloca roata pe spate şi poţi scăpa motocicleta de sub control. 
 
 
CAPITOLUL 2 - Păstrarea Controlului
 
Motocicleta este un vehicul unic în felul său. Necesită în acelaşi timp îndemânare şi balans de la conducatorul ei, pentru a fi condusă în siguranţă.
 
Numai exersarea şi antrenamentul te pot invăţa totul, dar aici sunt câteva idei care te pot ajuta:
 
Poziţia motociclistului
 
• şaua - stai astfel încât braţele să fie un pic îndoite când ţii ghidonul. Această poziţie îţi va permite să virezi comod, fără să te întinzi.
• mâinile - apucă ghidonul uşor, dar ferm şi foloseşte metoda de apucare "wrist down", pentru a preveni o accelerare accidentală prea mare.
• balansul - pentru a te ajuta la păstrarea balansului în timpul virajelor, apasă genunchii de rezervor şi uită-te în direcţia în care vrei să mergi. Nu te uita în jos!
• picioarele - ar trebui să fie permanent fixate ferm pe scăriţe în tot timpul în care motocicleta se află în mişcare. Ţine vârfurile în sus. • pornirea - pornirea şi oprirea sunt două situaţii, unde controlul poate fi pierdut cu uşurinţă. Pentru începători este bine să exerseze pornirea şi oprirea într-un loc sigur, fără trafic, până când aceste operaţii sunt stăpânite foarte bine.
 
Înainte de pornire, verifică următoarele: 
 
• roata din faţă nu este blocată;
• ajustează oglinzile;
• motorul s-a încălzit şi nu scoate zgomote anormale;
• luminile sunt pornite.
Coboară motocicleta de pe cric înainte ca pasagerii să se urce. Întodeauna verifică poziţia picioarelor înainte să cobori motocicleta de pe suport.
 
Asigură-te că drumul este liber, şi nu sunt: 
 
• copii;
• pietoni;
• alt trafic;
• orice obstacol.
Înainte de a pleca, asigură-te că manevra este sigură.
 
Pornirea în rampă
 
E mult mai dificil să porneşti motocicleta în rampă, decât pe teren plat. Este un pericol foarte mare de a da înapoi şi de a lovi pe cel din spate, sau de a cala motorul. Iată paşii pentru cea mai bună metodă:
1. Foloseşte frâna faţă pentru a ţine motocicleta în timp ce porneşti motorul şi cuplează în prima treaptă de viteză.
2. Treci pe frâna de picior pentru a ţine motocicleta în timp ce acţionezi acceleraţia cu mâna dreaptă.
3. Accelerează un pic mai mult pentru mai multă putere. 
4. Debreiază uşor şi lasă uşor frâna spate, în timp ce accelerezi progresiv. Dacă debreiezi prea repede, roata din faţă se poate ridica şi motorul se poate cala.
5. Eliberează frâna de picior în timp ce motorul începe să se oprească, iar ambreiajul va ţine motocicleta.
 
Schimbarea vitezelor
 
Schimbarea vitezelor fin şi repede necesită antrenament, dar odată invăţată, va reduce teama pe motocicletă şi te va ajuta să menţii controlul. Manualul de utilizare îţi va spune viteza maximă pentru fiecare viteză. Ţine minte, în permanenţă foloseşte treapta de viteză corectă pentru viteza cu care circuli, indiferent dacă ea creşte sau scade. Se poate pierde controlul şi dacă vitezele sunt folosite incorect la decelare, viraje sau pante.
 
Schimbarea în jos a vitezelor
 
Schimbarea vitezelor în jos poate fi mult mai dificilă de efectuat fin, decât schimbarea în sus. Iată cum se face:
• opreşti accelerarea;
• strângi ambreiajul şi accelerezi puţin, cu o mişcare fermă, împingi schimbătorul de viteze în jos cat de departe merge şi îl eliberezi;
• eliberezi ambreiajul complet, dar gradual, în timp ce accelerezi, pentru a ajusta viteza motorului cu viteza dorită de mers.
Asigură-te că mergi suficient de încet când schimbi într-o treaptă inferioară. Dacă mergi prea repede, motocicleta te va zdruncina şi roata din spate se poate bloca. Acest lucru este mai probabil să se întâmple când schimbi în treapta întâi sau când mergi în pantă. În aceste împrejurări, trebuie să foloseşti frânele pentru a încetini suficient pentru a schimba viteza în siguranţă.
 
Schimbarea vitezelor in viraje
 
Nu schimba vitezele în viraje, decât în situaţii excepţionale. O schimbare bruscă a puterii pe roata din spate o poate bloca sau răsuci, provocând un derapaj. Cel mai bine este să schimbi vitezele înainte de intrarea în viraj.
 
Întoarceri şi viraje
 
Sunt două moduri de a întoarce o motocicletă, depinde de viteză.
Când rulezi cu mai puţin de 20 km/h, motocicleta se poate vira întorcând roata din faţă în direcţia în care doreşti să mergi. Acest lucru necesită un balans bun şi coordonare între ambreiaj şi acceleraţie. Exersează această manevră într-un loc sigur, fără trafic.
La viteze mai mari de 20 km/h, trebuie să inclini motocicleta şi să stăpâneşti manevra numită "push-steering". 
În timp ce întorci la viteze mari, motocicleta este împinsş în afarş de forţa centrifugă. Pentru a compensa această forţă, trebuie să te înclini către interiorul virajului. Cu cât viteza este mai mare, cu atât ma mult trebuie să te înclini. Mulţi motociclişti, în special începătorii, nu apreciază corect viteza şi încearcă să abordeze virajul prea repede. Încetineşte înainte de viraj. Uită-te prin curbă în direcţia în care virezi.
 
Pentru a te înclina spre interior, împinge în faţă ghidonul din partea în care virezi. Adică împingi cu mâna dreaptă dacă faci dreapta, iar cu stânga dacă faci stânga.
 
Când virezi:
• Redu viteza în timp ce te apropii de curbă. Încetineşte mai mult în condiţii de drum nefavorabile sau pe vreme proastă.
• Decât să te uiţi într-un punct imediat în fata motocicletei, intoarce capul şi ţine ochii la un nivel în aşa fel încât să priveşti prin curbă în direcţia în care doreşti să mergi.
• Dacă frânezi sau schimbi vitezele în jos, fâ-o inainte de viraj.
• Înclină-te în direcţia virajului.
• Accelerează gradual în timpul virajului sau menţine o viteză constantă. Evită încetinirea în timpul virajului.
• Accelerează încet şi foloseşte "push-steering" pentru a îndrepta motocicleta când ieşi din viraj.
 
Frânarea şi oprirea
 
Majoritatea motocicletelor au două frâne, care se operează în mod independent. La oprire foloseşte ambele frâne (faţă şi spate) în acelaşi timp. Frâna faţă oferă 75% din puterea de frânare şi trebuie folosită în majoritatea cazurilor. Totuşi, la viteze mici, folosirea frânei faţă poate cauza o căzătură.
 
Unele motociclete sunt echipate cu sisteme integrate de frânare, care operează cele două frâne împreună. Sisteme anti-blocare (ABS) sunt de asemenea disponibile pe unele modele. Dacă motocicleta voastră este echipată cu un astfel de sistem, consultă manualul pentru instrucţiuni privind folosirea optimă a frânelor.
 
Câteva sfaturi utile pentru frânare:
• Schimbă vitezele în jos în timp ce frânezi (frână de motor), în acest fel compresia motorului ajută de asemenea la frânare.
• Ai grijă mare când frânezi în curbă sau pe drum alunecos sau griblură. Pentru o frânare eficientă în curbă, adu motocicleta la verticală, îndreaptă ghidonu înainte de a frâna ferm cu ambele frâne.
• Exersează opriri controlate într-o zona izolată, fără trafic.
• Invaţă să frânezi echilibrat şi să simţi când roţile sunt pe cale de a se bloca.
• Ramâi în prima viteză când eşti oprit, ca să poţi degaja repede dacă este necesar. Menţine cel puţin o frână fermă, în timp ce eşti oprit, în caz că ambreiajul se eliberează din greşeală.
• Niciodată nu circula cu frâna parţial aplicată. Acest lucru este semnalizat de stopul de frâna, care poate induce în eroare alţi şoferi şi de asemenea, cauzează uzura frânelor.
• Pentru frâne de urgenţă foloseşte ambele frâne cu efort maxim, dar fără a bloca roţile. Supra-frânarea unei roţi sau a ambelor, cauzează de obicei o derapare.
 
Derapajele
 
Cele mai multe derapaje sunt cauzate de o eroare de pilotaj:
• Virajul prea brusc sau la o viteză prea mare.
• Frânarea prea puternică, de obicei pe roata din spate.
• Accelerarea prea rapidă.
 
Erorile motociclistului sunt agravate de condiţiile de drum proaste cum ar fi suprafeţele alunecoase, griblura sau nisipul. Cel mai bun mod de a ieşi dintr-un derapaj este de a nu intra în derapaj! Anticipează şi aşa nu vei fi nevoit să faci mişcări rapide. Dacă nu eşti familiar cu drumul, condu încet. Dacă intri totuşi în derapaj, nu te panica! Dacă manevrezi corect, vei putea să ieşi din dificultate. 
Când apare un mic derapaj la roata spate cauzat de supra-frânare, poate fi corectat virând în direcţia derapajului şi lăsând uşor frâna.
 
Parcarea
 
Parchează unde este sigur şi legal. Semnele, marcajele şi bunul simţ îţi vor spune unde poţi parca. Motocicleta poate avea un suport central, un suport lateral, sau abele. De obicei sunt manevrate de pe partea stângă. Ar trebui sa te obişnuieşti să descaleci pe partea stângă. Când părăseşti motocicleta, asigură-te că este cuplată viteza întâi, roata faţă este blocată şi cheia nu este în contact. Evită parcarea motocicletei în pantă.
 
CAPITOLUL 3 - Drumul şi poziţia în trafic

Mulţi automobilişti nu se aşteaptă, sau nu văd, motocicletele care se află pe aceeaşi bandă cu ei. Deşi un accident ar fi din vina lor, asta nu-l ajută pe motociclist care, în mai toate cazurile, va sfârşi cel mai vătămat din accident.
Protejează-te! Fă-te văzut!
 
Pe unde să circuli în trafic

Una dintre cele mai bune metode pentru a te face văzut este a şti să adopţi o poziţie corectă pe drum în fiecare situaţie. Deoarece nu există o poziţie universală, în continuare sunt câteva sfaturi:
 
Menţinerea spaţiului de siguranţă:
- Foloseşte oglinzile pentru a ţine evidenţa vehiculelor care deja ştii că se află în spatele tău. Dacă sti prea aproape de cel din faţă, şoferii care vin de pe contrasens nu te pot vedea.
- Evită să rămâi lângă orice vehicul în mişcare. El poate să schimbe banda de mers brusc şi să intre pe banda ta.
- Păstrează distanţa. Cu cât rulezi mai aproape de vehiculul din faţă, cu atât mai mare este riscul pentru voi. Cea mai bună protecţie este distanţa între voi şi ceilalţi. Distanţa are trei avantaje: 
• timp de reacţie astfel încât să nu loveşti nimic sau pe nimeni;
• spaţiu de manevră în caz de neprevăzut;
• se evită oririle bruşte care îţi pot cauza o accidentare din spate.
- Dacă vehiculul din spatele vostru stă prea aproape, măreşte distanţa faţă de cel din faţă, pentru a putea opri gradual şi a evita o coliziune din spate.
- Aminteşte-ţi că limitele de viteza sunt date cu un scop. Daca condiţiile nu sunt ideale, încetineşte.
- Conducătorii experimentaţi ştiu că trebuie să-şi ajusteze constant poziţia pe bandă, în funcţie de condiţiile de trafic. Partea stângă a benzii este des recomandată ca fiind cea mai bună, deoarece:
• eviţi petele de ulei scurs de la alte autovehicule formate în centrul benzii de mers.
• vezi traficul din faţă.
• cei care vin din faţă vă pot vedea mai uşor.
• foloseşti toată banda care ţi se cuvine, descurajând automobiliştii care încearcă să intre pe aceeaşi bandă.
• poţi vedea mai mult din intersecţiile de pe partea dreaptă şi poţi fi văzut de acolo.
Acestea sunt avantajele în mare parte, dar sunt multe situaţii când este mai înţelept să foloseşti partea centrală sau dreaptă a benzii de mers, pentru a mări spaţiul de siguranţă.
- Când eşti în spatele unui alt vehicul, stai în afara unghiului mort al şoferului. Stai într-un loc în care poţi fi văzut clar în oglinzile retrovizoare ale celui din faţă. Păstrează distanţa ca să fii văzut mai bine. În acest fel ai mai mult timp de reacţie în cazuri neprevăzute, cum ar fi gropi sau obstacole. Fii pregătiti să foloseşti claxonul dacă este necesar pentru a-i face pe ceilalţi conştienţi de prezenţa ta.
- Întotdeauna presupune că ceilalţi şoferi din jurul tău nu ştiu că eşti acolo. Încercă să anticipiezi ce intenţionează ceilalţi şoferi.
 
Intersecţiile

Majoritatea coliziunilor implicând motociclete se întâmplă în intersecţii. Cele două cauze principale care duc la accidente în intersecţii sunt:
- vehiculele care vin din faţă, virează la stânga (stânga lor) în faţa unei motociclete;
- vehiculele care intră de pe o stradă laterală.
Pentru a evita coliziunile:
- alocă-ţi un spaţiu de manevră suficient;
- întotdeauna încetineşte când te apropii de o intersecţie, chiar dacă eşti pe drum cu prioritate şi ceilalţi trebuie să îţi cedeze trecerea.
- fii pregătit să opreşti;
- întotdeauna verifică în oglinzile retrovizoare pentru a şti cât timp ai faţă de cel din spate;
- fii pregătiti să te muţi pe cealaltă parte a benzii, care îţi va oferi mai mult spaţiu.

 

Nu presupune că ai fost văzut până nu observi un semn de la şofer. Dacă ţi se opreşte motorul în mijlocul intersecţiei şi nu poţi porni, împinge motocicleta în afara traficului şi în afara intersecţiei. Porneşte luminile de avarie.
 
încetineşte şi fii pregătit să te poziţionezi pe partea dreaptă sau stângă a benzii, oricare îti oferă mai mult spaţiu.
Dacă un şofer din faţă vrea să vireze stânga, încetineşte şi mută-te pe partea dreaptă a benzii. Dacă un vehicul poate intra pe banda ta, presupune că va intra!
 
Schimbarea benzilor

 

Există întotdeauna un risc când se schimbă benzile şi depinde de tine dacă se face în siguranţă această manevră. Evită schimbările care nu sunt necesare. Nu face slalom printe benzi. Cele câteva secunde câştigate prin slalom nu merită riscul. Plănuieşte înainte traseul, astfel încât să nu fii nevoit să schimbi brusc banda.

 

Când schimbi banda de mers: 
• asigură-te că schimbarea benzii este permisă;
• verifică traficul din faţă şi din spate;
• deoarece oglinzile au puncte moarte, întotdeauna aruncă o privire scurtă peste umărul de lângă banda pe care te muţi;
• semnalizează corespunzător;
• uită-te din nou şi dacă e sigur, schimbă banda.
 
Când eşti depăşit

 

Încetineşte când eşti depăşit, dar nu treci imediat pe partea dreaptă, deoarece îl poţi încuraja pe celălalt şofer să încerce să intre lângă tine pe bandă. Odată ce vehiculul a început depăşirea, fii pregătit să încetineşti şi să te muţi spre dreapta dacă e necesar. Reia-ţi poziţia pe bandă după depăşire. 
  
Când depăşeşti

Depăşirea altui vehicul pare uşoară, dar întotdeauna este un risc implicat. Nu depăşi decât dacă e necesar. Întreabă-te: "Ce câştig?". Dacă este necesar totuşi să depaşeşti, asigură-te că eşti într-o zonă în care depăşirea e legală şi sigură.

 

Nu depăşi: 
• în vârf de pantă;
• în intersecţii;
• la trecere cu calea ferată;
• în curba sau în alt loc în care nu ai vizibilitate;
• pe benzile de refugiu/trotuar;
• când coloana din faţă încetineşte pentru un motiv necunoscut;
• când vehiculul din faţă a oprit pentru ca un pasager sa coboare/urce.
 
Cand depăşeşţi:
• verifică oglinzile;
• întotdeauna aruncă o privire scurtă peste umărul de lângă banda pe care inteţionezi să te deplasezi;
• semnalizează;
• uită-te în faţă pentru participanţii la trafic de pe contrasens;
• uită-te peste umăr încă o dată şi dacă este sigur, continuă.
 
CAPITOLUL 4 - Transportul Pasagerilor

Nu ar trebui să transporţi pasageri până nu capeţ experienţă în manevrarea motocicletei. Greutatea în plus schimbă modul în care motocicleta se manevrează, modul în care virează, accelerează sau opreşte. Eşti responsabil legal pentru siguranţa pasagerului.
 
• Persoana din spate ar trebui să stea cât mai în faţă posibil, fără sa vă inghesuie totuşi.
• Asigură-te că pasagerul înţelege că trebuie să stea nemişcat, în special când manevrezo motocicleta.
• Trebuie să ai un scaun adecvat şi scăriţe adecvate, care să-i permită pasagerului să stea în spatele tău fără să te incomodeze, sau să te facă să vte muţi de pe poziţia normală.
• Pasagerul trebuie să poarte acelaşi tip de echipemant de protecţie ca şi conducatorul motocicletei (cască prevăzută cu vizieră, echipament etc.)
• Asigură-te că pasagerul ştie ce aştepţi de la el, înainte să porneşti.
• Instruieşte pasagerul să nu coboare niciodată de pe motocicletă fără să te întrebe în prealabil.
• Pasagerul şi conducătorul motocicletei sunt obligaţi de lege să poarte căşti de protecţie omologate.
• Pasagerii care sunt în această postură pentru prima dată trebuie acomodaţi printr-o rulare la viteze joase, în condiţii de trafic redus.

 

Adaptarea la greutatea pasagerului

 

Pentru a te adapta la greutatea în plus a pasagerului, trebuie să: 
• Conduci cu viteze mai joase, în special în viraje, intersecţii sau hopuri.
• Începi încetinirea mai devreme dacât de obicei când te apropii de un stop.
• Păstrează o distanţă mai mare faţă de cel din faţă.
• Înainte să faci orice mişcare, asigură-te că ai avertizat şi pasagerul - pentru a evita surprizele.
 
1. Mişcările bruşte pot face ca motocicleta să fie greu de controlat. Pasagerul întotdeauna trebuie să se mişte cu tine: să se încline înainte când accelerezi, să se încline înapoi când încetineşti şi să se încline într-o parte când virezi. Asigură-te că pasagerul foloseşte mânerul de susţinere corect.
2. Pentru a permite greutatea în plus a pasagerului, ajustează amortizoarele şi verifică jocul la lanţul de transmisie finală.
3. Ambele picioare ale pasagerului trebuie să stea pe suporţi, chiar şi când sunteţi opriţi. Eşapamentele fierbinţi sunt un mare risc pentru pasageri.
4. Numai tu, nu şi pasagerul, trebuie să semnalizezi cu mâna. 
5. Asigură-te ca pasagerul poartă echipament de protecţie adecvat.
6. Asigură-te că motocicleta voastră e construită pentru transportul pasagerilor.
 
CAPITOLUL 5 - Mersul în grup

Mersul în grup este acceptabi,l dar nu ai drepturi speciale pe drum.
Alegeţi un lider experimentat şi puneţi conducătorii neexperimentaţi în urma liderului. Luaţi în considerare mărimea grupului şi limitaţi-o la patru-cinci motociclete. Dacă aveţi mai multe decât atât, formaţi două grupuri mai mici.
Niciodată nu rulaţi în paralel. Dacă o faceţi pe aceeaşi bandă este ilegal şi dacă o faceţi pe benzi separate, poate incomoda traficul şi poate limita abilitatea de manevră în caz de urgenţă.
Folosiţi regula celor două secunde faţă de cel din faţă. Păstraţi o distanţă suficientă între motociclete. 
Plănuiţi în avans. Asiguraţi-vă că toată lumea cunoaşte traseul. Lăsaţi ultima motocicletă să stabilească viteza.

 
Orice grup de motociclete rulează cel mai bine în formaţie zig-zag, cu liderul si ultimul motociclist pe partea stângă a benzii.

Capitolul 6 - Conducerea în condiţii dificile

Conştientizarea pericolelor

Anticiparea este cea mai bună metodă de a evita o situaţie periculoasă. Dacă poţi recunoaşte o situaţie periculoasă, poţi pregăti din timp planul de evitare. Sunt cazuri în care poţi pune viaţa altei persoane în pericol. Când îţi plănuieşti acţiunile, trebuie să iei în considerare atât evitarea pericolului, cât şi pericolele auxiliare care pot apărea din cauza evitării situaţiei iniţiale. De exemplu, trebuie să ştii cât de aproape de tine este maşina din spate atunci când franezi brusc. Trebuie să ştii ce se petrece în toate direcţiile din jurul tău.
 
Conducerea pe timp de noapte

Când conduci noaptea, riscul de a fi loviti creşte foarte mult. Chiar şi cu cele mai bune lumini, nu poţi vedea clar şi nu poţi fi văzut clar. Pentru a conduce in siguranţă, trebuie să:
- Mergi mai încet decât în timpul zilei. 
- Păstrezi distanţa mai mare faţă de vehiculul din faţă. În felul acesta îţi dai mai mult timp de reacţie. Păstrează o distanţă de 3-4 secunde. 
- Semnalizează şi frânează mai devreme.
- Nu depăşi dacât dacă este necesar.
- Fii sigur că poţi opri în timp util dacă apare un obstacol.
- Stai în alertă. Totul este mai greu de observat pe timp de noapte. Dacă îţi este somn, opreşte-te.
- Fii atent la animalele care pot sări în stradă din şanţurile de pe marginea drumurilor. Uită-te de-a lungul drumului în depărtare pentru a observa mişcările animalelor şi reflexia ochilor.
  
Conducerea pe vreme proastă

Fii la fel de precaut şi ia aceleaşi măsuri ca şi la mersul pe timp de noapte. Când ai de-a face cu vremea proastă, ai o mai mare grijă la frânare şi accelerare. 
Nu vei vedea prea multe motociclete pe drumuri de iarnă. Este prea periculos şi inconfortabil. Gândeşte-te de două ori înainte să pleci la drum pe vreme proastă. 
 Foloseşte faza scurtă, deoarece faza lungă vă orbeşte (luminează zăpada sau apa de pe carosabil, fumul din aer etc.).
 
Conducerea pe suprafeţe periculoase

Suprafeţele periculoase cum ar fi asfaltul ud, griblura, noroiul, mâzga, zăpada, poleiul, marcajele vopsite de pe şosea, capacele metalice de canale, trebuie evitate pe cât posibil. Daca totuşi nu le poţi evita, urmăreşte următoarele sfaturi:
- încetineşte.
- ţine braţele şi încheietura mâinii lejere şi picioarele pe scăriţe.
- nu brusca frânele, apasă uşor şi progresiv.
- evită mişcările bruşte. Trebuie să virezi, frânezi, accelerezi şi schimbi vitezele cât mai gradual şi mai puţin posibil.
- debreiază uşor şi progresiv. 
 
Când traversezi o denivelare, încearcă să abordezi obstacolul dacă este posibil. Unele suprafeţe, cum ar fi capetele de pod, capacele de canale, sunt făcute din grilaje metalice. Motocicleta va vibra şi va "dansa" în timp ce traversezi grilajul. Nu strânge ghidonul. În mod normal nu este periculos, dacă încetineşti înainte de obstacol şi menţii o viteză constantă.
Atenţie: Uleiul scurs din maşini în mod normal se strânge în centrul benzii de circulaţie. Pentru a evita situaţiile periculoase, circulă pe banda lăsată de roţile din stânga ale celorlalte vehicule şi fii precaut.  
 
CAPITOLUL 7 - Urgenţe în timpul mersului

 

Trecerea peste obstacole

Uneori nu ai încotro şi trebuie să treci peste un obiect pe care l-ai văzut prea târziu cât să mai poţi vira. În această situaţie, regulile de bază care trebuie urmate sunt:
• Ţine mâinile relaxate, dar ferme pe ghidon.
• Ridică-te un pic pe scăriţe.
• Lasă-ţi greutatea pe spate.
• Accelerează uşor când roata din faţă ajunge la obiect.
• Încetineşte şi lasă-te în faţă când treci peste obiect.
• Revino la poziţia şi viteza normale.
 
Opririle bruşte

Dacă trebuie să te opreşti brusc: 
• Ţine motocicleta verticală şi în linie dreaptă, cu ghidonul drept.
• Foloseşte fiecare frână cât de tare poţi, dar fără a bloca vreo roată.
• Dacă roata se blochează şi derapează, poate aluneca într-o parte, facând motocicleta greu de controlat.
• Dacă trebuie să frânezi cu roata din faţă, fă-o gradual. Accentuează mai mult pe frâna spate.
Trebuie să exersezi pentru a şti cât de tare poţii frâna fără să blochezi roata şi să derapezi:  
• În situaţii de urgenţă, foloseşte ambele frâne la maxim. Chiar dacă roţile se blochează, poate nu ai altă opţiune.
• Aminteşte-ţi, dacă iei picioarele de pe suporţi pentru balansare, numai frâna faţă rămâne activă.

 
CAPITOLUL 8 - Rezumat

• Invaţă să conduci motocicleta cum trebuie. Îndreaptă-ţi atenţia către un curs profesional.
• Un număr mare de accidente se întâmplă motocicliştilor cu doar câteva luni de experienţă. Capătă experienţă în cele mai bune condiţii şi în trafic redus.
• Un motociclist se supune aceloraşi reguli ca şi alţi participanţi la trafic.
• Farul motocicletei trebuie să fie pornit în tot timpul în care conduci.
• Supra-frânarea unei roţi sau a ambelor, este cea mai întâlnită cauză a derapajului. Dacă roata din faţă se blochează, dă drumul la frâna faţă imediat. Dacă roata spate se blochează, las-o blocată. Dacă derapajul este din cauza supra-acceleraţiei, lasă acceleraţia. Virează încet în direcţia în care vrei să vte îndrepţi cu faţa motocicletei.
• Fii atent la nisip, griblură, sau lichide scurse pe asfalt. Acestea pot fi periculoase, cauzând pierderea controlului. Încetineşte şi apucă ghidonul cu fermitate.
• Menţine-ţi poziţia în banda de mers. Nu tăia calea celorlalţi participanţi la trafic. Păstrează o distanţă corespunzătoare.
• Foloseşte-ţi ochii şi oglinzile pentru a şti unde sunt şi ce fac ceilalţi şoferi.
• Întotdeauna semnalizează-ţi intenţiile cu mult în avans.
• Când eşti în mişcare, genunchii trebuie ţinuţi lângă rezervor.
• Foloseşte un manometru zilnic. Menţine presiunea în roţi la valoarea recomandată de producatorul motocicletei. Fă verificarea când cauciucurile sunt reci.

[brake]

Conduc de multi ani,dar bun rezumatul acesta.

[SKINNY]

da, foarte bun, felicitari Green Kecscke!