Mergi la conţinut
green.kecske

articole Yamaha GMT94 se impune la un ecart istoric pentru cursele de anduranta

Recommended Posts

Cea de a doua etapă de anduranță din EWC s-a disputat pe circuitul de la Portimao, durata întrecerii fiind de 12 ore. Spre deosebire de prima etapă a campionatului, runda portugheză a fost un spectacol total aducând lupte pentru victorie din prima oră, până la final și ce final am avut între Yamaha GMT94 și una dintre motocicletele echipei de uzină Suzuki.

2015-BoldOr-Honda-WEC-Pitstop-816x460.jpg

Ce s-a întâmplat în ultimele 10 minute ale cursei portugheze a intrat definitiv în cărțile de istorie ale curselor moto, niciodată în anduranța pe două roți nu a mai fost pe finalul cursei, în lupta pentru victorie, un ecart sub o secundă.

Așa cum remarcau și comentatorii englezi sau români  am avut senzația că am urmărit o cursă de grand prix, motomondial sau superbike și nu una de anduranță unde răbdarea și strategia fac diferența la final.

La Portimao nu au fost tururi întregi între câștigător și locul secund, ci un ecart istoric de doar 0.081 secunde între cea mai galonată echipă din cursele de specialitate și echipa ce de obicei face diferența în ultimii doi ani.

Lupta pentru victorie s-a dat între o motocicletă fiabilă, dar nu foarte rapidă, Yamaha YZF-R1, deși treaba cu fiabilitatea este discutabilă în 2016, GMT94 abandonând la Paul Ricard și echipa care pregătește motocicleta momentului, Suzuki GSX R1000, foarte rapidă, fiabilă, dar fără omogenitate în rândul piloților.

Dacă echipajul Yamaha este unul dintre cele mai titrate, David Checa  fiind o legendă a curselor de anduranță, Canepa un tester desăvârșit, dar și un pilot  de perspectivă în acest gen de curse, iar Mahias un pilot adaptabil, talentat și muncitor, la Suzuki pe echipajul ce a luptat pentru victorie doar Vincent Phillipe este un pilot cu calități dovedite.  

Finalul de cursă i-a prins pe cei de la Suzuki într-o eroare gravă, pilotul ce a trebuit să aducă motocicleta la linia de sosire fiind unul cu o experiență net inferioară alegerii făcute de Yamaha, care a mizat pe redutabilul David Checa.

Etienne Masson a părut mai degrabă speriat de sarcina ce i-a căzut în grijă, anume să poarte lupta pe pistă cu Yamaha pilotată de Checa, evoluția pilotului Suzuki fiind mai degrabă una rezervată.

Ar fi fost un adevărat dezastru să fi încercat o depășire la intimidare în genul celor din motomondial ținând cont de momentul încheierii cursei, la lăsatul serii, pe o pistă cu o temperatură în scădere. Poate dacă Vincent Phillippe ar fi avut ocazia de a încheia cursa, istoricul acesteia ar fi putut fi altul.

Desigur trebuie spus din capul locului, că nimeni nu s-ar fi gândit că o cursă de 12 ore se va juca chiar și în ultimele secunde ale timpului alocat, în acel moment de obicei ecartul dintre locul secund și lider fiind mai mare de un tur. În condiții normale în ultima jumătate de oră deja echipele își acceptă evoluțiile, iar ocupanții primelor 2, 3 locuri deja se felicită pentru clasărea ulterioară.  

Probabil cursa de la Portimao va fi punctul de a regândi strategiile în cursele de anduranță moto și nu numai, în ultimul stint echipele alegând piloți experimentați și nu debutanți sau piloți fără exeperiență vastă în astfel de întreceri.

Podiumul cursei a fost completat de echipa de uzină Honda, echipajul format din piloții Julien Da Costa/ Sebastien Gimbert/Freddy Foray, ultimii doi cu mare experiență în cursele de anduranță. Ecartul față de echipa GMT94 a fost de 4 tururi, cel mai rapid tur de circuit fiind cu o secundă mai slab decât cel înregistrat de Yamaha.

Topul 5 a fost încheiat de echipe consacrate în cursele de profil, Yart Yamaha, cu echipajul Broc Parkes/Marvin Fritz/Ivan Silva și Team April Moto, echipă ce utilizează motociclete Suzuki. Echipajul a fost compus din Gregg Black/Gregory Fastre/Alex Cudlin, ei terminând întrecerea la 6 tururi de lider.

Kawasaki a dat greș din nou cu echipa de uzină, dar și cu cea mai galonată formație privată, elvețienii de la Bolliger, cea mai sus clasată motocicletă a verzilor terminând cele 12 ore de la Portimao pe locul 6, prin echipa Tati Team Beaujolais Racing cu piloții aproape necunoscuți JUlien Enjolras/Dylan Buisson și Hugo Clere. Acest echipaj însă a fost înscris la clasa Superstock, categorie în care s-a impus în fața celor de la Voelpker NRT48.

Alte două echipe cunoscute fanilor motociclismului, F.C.C TSR, cu prezență și în motomondial la clasa 500cc și mai recent la Moto2 și Bolliger Kawasaki, au avut probleme tehnice pe durata celor 12 ore, reușind să încheie cursa pe locurile 12, respectiv 14.

Unul dintre cele mai ghinioniste echipaje a fost al echipei Parkalgar Yamaha, format din localnicii Miguel Oliveira, pilot de la clasa Moto2 din motomondial, Miguel Praia, pilot cunoscut în anduranță și Matthieu Lussiana.  

Această motociletă a fost protagonista mai multor incidente, căzături care au trimis echipajul spre coada clasamentului. Portughezul Oliveira și-a încheiat prima aventură în anduranță pe locul 21.

Următoarea întrecere din EWC va avea loc în data de 31 iulie, fiind cea mai cunoscută și așteptată cursă din sezon, deja celebra Suzuka 8 ore, întrecere unde ne vom reîntâlni cu vedete din motomondial și WSBK, precum Pol Espargaro și americanul Nicky Hayden.

 

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a comenta

Trebuie să fii membru pentru a putea lăsa comentarii

Creează un cont

Înregistrează-te în comunitate. Este uşor!

Înregistrare

Autentifică-te

Ești deja membru? Autentifică-te aici.

Autentificare


  • Recent activi   0 membri

    Niciun utilizator înregistrat nu vizualizează pagina.

×