Mergi la conţinut
  • 0
old school

am devenit motociclist. oare cat mai am de trait?

Întrebare

167 răspunsuri la această întrebare

Recommended Posts

  • 0

E la misto ce a zis mai sus, sau e cu substrat fin referindu-se evident la cei care chiar asa gandesc.

La fel de bine poate rupe asfaltul la numarul de km.

PS: sa nu auzim RIP-uri :laugh: ( emoticonul e la misto ca si ruptul de asfalt )

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri
  • 0

Sper sa fie asa, desi mai folosim ghilimele la chestii fine , iar din forma userului in coada ,,,22" cred ca nu era spus sub o forma de stil ....Uite de data asta sper sa ma fi inselat eu, ar fi mai bine asa.

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri
  • 0

Ce asfalt sa rupi mai andreib22 ?? Oricum e plin de gropi de rupi motocicleta ... iar cu viteza mai usurel ca nu ai nimerit tara si in plus te sfatuiesc sa inveti sa folosesti bine franele viitoarei tale motociclete pentru ca vei avea nevoie daca vrei sa te bucuri de motocicleta mult timp.

In rest pe Oresti nu l-am cunoscut personal, D-zeu sa-l aiba in paza, dar opiniile sale vis-a-vis de ce inseamna mersul cu motocicleta ar trebui sa le citeasca multi dintre noi ...

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri
  • 0

Ieri am luat permisul, categoria A. Nu am experienta prea mare cu motociclete, insa abia astept sa imi cumpar una sa rup asfaltul.

Vezi ca tocmai azi sa deschis un topic despre un tip,pote de varsta ta, care a murit aseara.

Asa ca vezi ce rupi....

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri
  • 0

Ma uitam acum cateva zile la motociclistii care circula prin Bucuresti si am vazut ca unii poarta echipament, altii mai putin, iar altii deloc. In ceea ce ma priveste sunt adeptul purtarii echipamentului. Nu stii niciodata cand e ziua neagra si te poate ajuta prezenta lui ca mediator intre tine si asfalt. Desigur ca asta nu inseamna sa faci rabat de la prudenta maxima pe care trebuie sa o abordezi in trafic. Luand totusi in considerare temperaturile caniculare, echipamentul devine un impediment in calea confortului si, cu riscurile de rigoare am renuntat la el, exceptie facand casca si cagula, greu de suportat dar utila pentru a absorbi zeama de transpiratie. Astfel, circuland oarecum cu un morcov sub sa, mi-am adus aminte de senzatia pe care au trait-o tatal meu, unchiul meu si altii (sunt un soi de motociclist cu pedigree) in anii 60-70. Stiu ca nu se pot compara conditiile de trafic si multe altele cu ceea ce e in zilele noastre, insa totusi, era o placere sa simti adierea vantului in timp ce calaresti armasarul sau martoaga, ce are fiecare. Si tot gandindu-ma asa, imi inchipuiam ce ar insemna de exemplu sa mergi pe un scuter complet echipat, caci si acolo sunt aceleasi riscuri pana la urma in oras. Pai un scuter si nu numai, caci si la multe motociclete se poate aplica aceasta idee, reprezinta un mijloc de transport economic, rapid si de ce nu, placut. E! Partea cu placutul nu exista in momentul in care stai la 50 grade cu tot sifonierul pe tine. Imi aduc aminte cand am luat casca de exemplu, ca nu am reusit sa cumpar cea mai scumpa si buna marca. Am zis ca o sa o iau ulterior, caci erau prea multe dintr-un foc. Mai apoi am ajuns la concluzia ca tot luciditatea este cea mai importanta. Este singura care poate creste procentul sanselor sa nu fii implicat in evenimente, fie cu casca buna, fie cu una mai putin buna, fie cu echipament, fie fara...

Si acum sa ajung la o alta idee, sfat, recomandare, parere... cum crede fiecare.

Orice ai face in viata, iar motociclismul nu face exceptie, experienta vine numai prin practica si in timp. Secretul supravietuirii este sa nu consideri niciodata ca ai invatat tot si nu mai poate aparea ceva imprevizibil, cumulari de situatii periculoase, pisici negre...

Eu am procedat intotdeauna asa: dupa fiecare deplasare, in oras sau afara, m-am autoexaminat. De fiecare data cand treceam printr-o situatie periculoasa, incercam sa constientizez ce anume am gresit, cum puteam evita si mai ales ce s-ar fi putut intampla. Si am patit o multime de lucruri de pe urma carora, din fericire, am invatat fara sa o comit. Am vazut ce inseamna sa nu fiu sigur ca cel de langa mine a remarcat prezenta mea, ce inseamna sa ma asigur temeinic in intersectii, la schimbarea benzilor, ce inseamna sa-ti iasa cineva in fata, fie pieton, masina sau camion si asa mai departe. De fiecare data am invatat ceva si de fiecare data lipsa vitezei mari a insemnat 90% sansa de a evita. Asa cum in alte cazuri, viteza mare a amplificat lucruri minore, din care se puteau alege belele mari.

In momentul de fata, daca concluzionez ca o deplasare a fost absolut fireasca, in conditii de siguranta si cu un stres psihic minim, asemanator conducerii unui autoturism, ma declar multumit si pe deasupra gust din plin placerea deplasarii pe doua roti. Daca constat ca a intervenit o situatie periculoasa, ma nelinistesc si reduc pornirile de pilot nedescoperit, caci pe o sportiva orice ar fi, tot mai intervin acolo unde avem impresia ca sunt conditii mai sigure.

Deci, dragi prieteni, unii la inceput de drum, altii mult mai experimentati decat mine, va rog sa va autoanalizati de fiecare data si va doresc sa nu gasiti ori sa eliminati acele lucruri care se pot dovedi periculoase pentru voi si cei din jur. Fiecare trebuie sa contribuie la schimbarea mentalitatii ca motociclismul este atat de riscant pe cat este vazut astazi, poate ca pe buna dreptate.

Sa auzim de bine!

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri
  • 0

Foarte adevarat ... si este si o mare problema de atitudine pentu unii dintre noi, motociclistii, pentru ca de exemplu duminica seara, la unul din semafoarele din Piata Victoriei culoarea rosie nu a avut nici o semnificatie pentru 2 colegi de-ai nostrii motorizati care se tot plimbau prin zona si nu o data ci de 3 ori au trecut pe rosu in mod intentionat !

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri
  • 0

Tipic! "Motociclistul" cu "piesa" cu cracii goi in carca, ce are proiectia succesului deplin in propriul creier, nu poate respecta culoarea rosie a semaforului. Aia este pentru toti ceilalti, care il invidiaza pe el. Exact cum fac posesorii de masini mai scumpe sau exclusiviste chiar... Ei isi permit sa incalce legea si bunul simt in general, pentru simplul motiv ca isi permit masini de lux pe care ceilalti, majoritatea, nu si le permit. Ei nu au platit 100.000 pe o masina ca sa stea la semafor ca si Loganul de 4-5000 euro. Fiind retardati (unii, sa nu generalizam) nu isi dau seama ca actiunile lor tradeaza micimea gandirii si nivelului scazut de inteligenta.

Ma amuzam acum cateva zile, fiind in parc cu copilul, am nimerit langa un pusti care le povestea celor doua fete ceva de genul acesta: "Eu am de gand sa fac tot felul de chestii, pentru ca o sa-mi iau motor si... va dati seama si voi, e cam periculos!" Un moment am vrut chiar sa-i spun ca inainte de a veni in parc m-am dat jos de pe motocicleta si chestia asta nu este incompatibila cu intemeierea unei familii, cu responsabilitatea si maturitatea in trafic, in societate, nici cu altele, gen cultura, scoala, etc... Cand m-am uitat mai bine la el am renuntat. Nici nu aveam cu cine si probabil ca ar fi fost vreun raspuns ironic: Bla, bla ! El voia sa impresioneze gasculitele si atat! Am plecat punandu-mi speranta ca macar nu o sa aiba bani suficienti sa-si cumpere prea repede si poate ii mai vine mintea la cap. Probabil ca unii, cu posibilitati financiare mai mari si cu parinti ceva mai putin constienti, chiar pun in aplicare ceea ce gandesc.

Alteori aud prin fata blocului cate o motocicleta supraturata, care trece ca vantul de ti se ridica pielea pe spinare. Astept cateva secunde in care zic "Doamne ajuta-l !!!" cu frica ca voi auzi o tentativa de franare, o bufnitura sau vreo mamica tipand ingrozita dupa copilul ei...

Inconstienta! Ai chef sa-i dai gaz? Du-te pe o sosea libera, intr-un weekend si daca e libera cat vezi cu ochii, fa acolo ce vrei. Chiar daca nu e sigur nicaieri 100%, macar nu omori pe altcineva, in afara de tine eventual. Dar, ce folos, daca nu te vede lumea? Caci si mandria trebuie hranita cumva...

Pentru multi a fi motociclist inseamna a fi smecher, cool si altele de genul acesta. Eu prefer definitia de baza...

MOTOCICLÍST ~ști m. Persoană care conduce o motocicletă. /<fr. motocycliste

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri
  • 0

Saptamana trecuta m-am dat si eu juma 1 km in pantaloni scurti si tricou. Casca era pe cap. Cam naspa senzatia.

Echipamentul devine imposibil cand e foarte cald. Nu stiu daca trebuie sa dam cu pietre pt ca stim ce inseamna si la bine si la rau purtarea lui.

Constat pe zi ce trece ca mersul incet te scapa de belele. Asta desigur daca ai creier in cap si coaie sa pricepi ca faci buba :D

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri
  • 0

La mine mersul in tricou (rar ce-i drept) pentru ca flutura si se mai si ridica la spate ma face sa merg mult mai incet si mult mai prudent ... :))

Bineinteles ca atunci cand fac acest compromis afara sunt zeci de grade si te coci in orice echipament super ventilat ai avea daca il porti in oras.

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri
  • 0

Unul dintre primele posturi de pe Pro-Bike pe care le-am citit a fost acesta. Timp de 3 ani mi-a bantuit gandurile facandu-ma sa ma intreb daca nu cumva am gresit cand am facut scoala pentru A si mi-am cumparat motocicleta. La inceput il citeam cam o data pe saptamana si ma gandeam la el in orice clipa libera pe care o aveam. Pe langa simplitatea naratiunii, sfaturile dintre randuri sunt fantastice.

Am reusit sa "supravietuiesc" in oras 3 sezoane si cateva mii de km. La fiecare demaraj mai sportiv de la semafor, la fiecare curba atacata mai in forta din greseala cand frica de contactul cu asfaltul ma facea sa strang motorul fierbinte intre genunchi pana la durere, imi aminteam de vorbele lui "daddy". La fel cum zicea si K01LuN9 dupa fiecare "greseala" ma autoanalizez si incerc sa vad unde am gresit, ce pot sa fac sa nu mai repet aceleasi greseli. Si se pare ca a functionat. Sper ca va functiona si pe viitor.

Vinerea trecuta am fost prima data intr-un drum mai lung de 100 de km si anume la mare. 440 km mai exact. Au fost 440 de km fantastici. Sunt convins ca multi isi amintesc emotia primei calatorii mai lungi. M-am pregatit psihic vreo 3 saptamani inainte. Cu o seara inainte mi-am pregatit si echipamentul - bocanci inalti, pantaloni de piele groasa (peste o pereche de blugi care sa-mi ofere protectie suplimentara si sa absoarba eventuala transpiratie), geaca de piele, casca si manusi. Multi dintre cunoscutii mei au ras de cele doua perechi de pantaloni (la aproape 40 grade). Vreau sa va spun ca nu mi-a fost cald decat la opriri iar asta nu mi-a cauzat disccomfort. Din contra am avut un confort psihic. Nu am priceperea de a povesti a Viesparului si nici nu este locul potrivit pentru o asemenea poveste, ideea este ca datorita "pregatirilor" am avut un singur moment de ezitare intr-un viraj la stanga cand m-a furat peisajul si era sa ratez curba. Am reactionat, zic eu, foarte bine - nu m-am infipt in frane ci am facut frana de motor (mai ales ca in curba era criblura pe margine) am incetinit rapid, mi-am indreptat privirea catre iesirea din viraj si atunci s-a intamplat ceva grozav: motorul m-a ascultat, s-a inclinat parca singur si am scapat cu fata (si nu numai cu fata....) curata. Nu am oprit, am continuat sa merg ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Simteam doar inima batand puternic si gustul adrenalinei... Le-am multumit in gand tuturor celor care au scris despre siguranta, counter-stearing, reactie potrivita si viteza redusa de pe acest forum.

Duminica m-am intors acasa la sotie si doi copii si am ajuns la concluzia ca nu. Nu am facut o greseala cand am facut scoala de motociclisti. Nu am facut o greseala cand mi-am luat motocicleta. Nu as fi fost complet fara.

Multumesc Daddy Jeep.

Mutlumesc tuturor.

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri
  • 0

Am cateva luni A1 si am cautat un post de genul de cand m-am apucat de scoala. Old school esti un model ce ar trebui respectat de toti.

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri
  • 0

Anul trecut s-a aprins si in mine aceasta flacara ... desi am mers pe scutere ceva si chiar imi placea senzatia de 2 roti ,mereu am avut in mine acea teama de accidente ... anul trecut am avut norocul sa ajung fara sa stiu la un eveniment moto ce nu credeam ca poate exista pe pamant.Dupa primele 3 motoare trecute am vrut sa plec acasa (la hotelul unde stateam)..... nu credeam ca cineva pe PAMANT este atat de curajos incat sa faca asa ceva ... credetima ca senzatia live este "GROAZNICA".... numai la ce vedeam ma ingrozeam ... nici daca as avea MILIOANE de ani de experienta nu as putea face asa ceva...si experienta mea de sofer (categoria :cool: este destul de vasta (14 ani de sofat numai pe masini care au avut peste 200 hp in marea lor parte ... singura sub 200 a fost un 1.9 tdi de 150 hp .... acesta fiind si singurul diesel si motor sub 2000 condus de mine)... am participat si la nenumarate VTM`uri pt amatori (bugetul a fost motivul pt care nu am ajuns niciodata la profi), dar vazand acea cursa am fost constient ca niciodata sub nici o inprejurare nu as putea face asta ... poate multi dintre voi ati simtit atunci cand ati vazut ceva ca TU nu vei putea face asa ceva niciodata pt ca nu ai acele "bile" care sa te poata face sa faci acel lucru.

Dupa acea cursa am pierdut multe zile si multe nopti gandiduma la acei oameni, ce calitati si ce curaj trebuie sa ai sa faci asa ceva ... acum as fi vrut sa dau si eu de A (intentionam sa fac asta de ceva vreme) nu pt a ajunge sa fac asta ci pentru a-mi usura drumul la munca prin oras ...la scuter nu ma pot intoarce (sunt un tip destul de maricel pt asa ceva 1,87 si 96kg) asa ca ma gandeam la un motor mare ... ma gandeam la un R6 pt ca imi placea dar sincer ma ingrozeste puterea lui si nu stiu daca se poate face mai "moale" pentru ca eu asa as vrea ....

Cautand pe forum am dat de aceste postari si mi-am adus aminte de cursa respectiva ... senzatia de teama o mai simt si acum ... postarile "veteranilor" imi taie total din elan ... eu sunt un tip foarte calculat , nu am facut niciodata curse cu cineva in masina, nu am facut curse in trafic ,motorul sunt sigur ca daca ar fi el si de 500 de cai eu tot pt a ma deplasa din punctul A in punctul B as folosii maxim 10% din ei ... nu imi place viteza pe moto si asta sunt sigur pt ca desi am avut scutere si de 125 cm2 nu am ajuns niciodata nici la 80 km/h.... imi place la motor senzatia de libertate dar urasc viteza pe el ( si asta pt ca sunt FOARTE constient de consecinte ... experienta la volan mi-a aratat ca viteza nu te IARTA in nici un fel... si pentru ca cel mai important imi este frica sa merg tare,adica peste 80 km/h ,cu el).Nu sunt o persoana care sa mai poata fi influentat sa arate ce poate ... varsta si experienta de viata mau facut sa trec usor peste afirmatii de genul ... In fine ideea este urmatoarea .... nici o data nu m-am crezut a tot stiutor si tot timpul am ascultat de cei cu mai multa experienta ca mine asa ca vreau sa va cer un sfat (desi poate ca nu este topicul potrivit) ... sa imi cumpar acel R6 (an 2001) pt a ma deplasa incet cu el sau sa-mi vad de treaba ... inca nu am idee cat este de brutal in acceleratie ... si daca cineva stie cum il poti face sa se tureze mai putin si cursa sa fie mult mai lunga (la modul ca cursa normala care il tureaza pana in 16 mii sa il tureze maxim pana in 6000).

Si acum filmuletul cu evenimentul care ma ingrozit pe mine ...

Enjoy : http://www.youtube.com/watch?v=Ph0SjLC_lqk

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri
  • 0

Sunt sau nu sunt motociclist, aceasta-i întrebarea!

Rasfoiam un catalog ce conține produse legate de motociclism... de la caști de protecție, combinezoane, protecții, până la obiecte personale de tot felul, bineînțeles, pe aceeași tema... ceasuri, brelocuri și chiar pernuțe... Desigur, ca în orice catalog care se respectă, gasim nelipsitele imagini ce însoțesc produsele spre convingerea potențialului cumpărător. În ceea ce privește efectele comerciale urmărite, nu am nimic de comentat... tot respectul și toată libertatea... Însă am observat cateva aspecte, care în opinia mea au și efecte secundare nedorite și chiar nocive, aș zice... De fiecare dată întâlnesc în imagini genul de barbat dur, neînțeles, misterios... „motociclistul adevarat”, care privește cu satisfacție și zâmbind numai motocicleta sa ori partenera de drum, care arata impecabil, ați ghicit! În rest afișează o mina de sictir total catre toți cei care îl înconjoară... Pe mine acest gen de comportament ma duce cu gandul la copiii răsfățați, care au aceasta atitudine față de jucăriile preferate, ei având totuși o scuză, căci nu și-au format încă personalitatea și pot fi corectați prin educație. Deci, aceasta imagine falsă a barbatului motociclist, cu succes recunoscut pe plan mondial la femei, mie unuia nu mi se pare ca ar avea prea mare legatură. Cărei femei i-ar plăcea un înfumurat acru, ce nu da atentie decât unei biciclete cu motor? Și care se mai crede și centrul Universului când e călare... înțelegem de ce toate conservele trebuie să se dea la o parte din calea lui precum apa din calea lui Moise. Pâna aici, nu ar fi mari probleme, deoarece aceste lucruri țin de mintea acumulată în creierul motociclistului și au efecte în mare parte în comportamenul său social, fiind etichetat de multe ori ca papagal.

Să mergem mai departe cu catalogul... există două categorii de imagini... tolăneala și călăreala.

Tolăneala apare când ni se înfățișează un motociclist îmbrăcat impecabil, de multe ori în alb, parcă scos din cutie, tolănit într-un fan perfect aranjat, iarba, flori etc... cu un zambet tâmp pe față, admirand creația lui Dumnezeu, pe care dacă nu avea motocicleta ce l-a adus acolo, nu ar fi observat-o niciodată... Situație ce nu are legătură de multe ori cu realitatea. Motociclistul de multe ori ajunge la destinație murdar, nu are unde sa se așeze de praf și mizerie, e transpirat și pute ca un cățel plouat... de aici și relaxarea complet inexistenta...

Călăreala este reprezentată prin fotografii în care motocicliștii aleargă de nebuni pe serpentine... fotografii cu motocicletele înclinate la limita aderenței... Pai ce ni se induce involuntar de aici? Că barbatul motociclist de succes, plin de femei și invidiat de toți, este ăla de își ia motor, e mandru și sictirit și alearga pe șosele ca toți să vadă ce tare e el... ca e ca ăia din catalog... Dar ăia sunt profesioniști, echipați impecabil, cu motoare excelente, fotografiați în condiții perfecte (nu de lumină.... de drum) Și vine păcăliciul nostru, își ia o cazătură de motoretă cu 1000 euro (firește ca impecabilă, că așa a zis vânzătorul), își pune în cap și o cască second hand spartă și cu două numere mai mari, bermudele lui bunică-su’ și dă-i nene, blană pe drumuri cu gropi, prăfuite și cu balegă, ulei și ‘prieteni’ de trafic, cu anvelope tocite și tari ca piatra (vezi Sorcova vesela, versetul 5 parcă !!!) să fie și el șmecher, să facă o filmare și o poază pentru Facebook, sa-l vadă gagica pe care vrea să și-o tragă... Și în loc să-l vadă aia, să se umezească toată (de la ploaie), îl vad eu la stiri înfipt într-un copac sau sub vreun camion...

Revenind oarecum la realitate, știu că această abordare este exagerată, trasă de păr, însă tare mi-e frică să nu fie și ceva adevăr în ea.

Eu astazi, în drum spre serviciu cu motoreta, m-am întâlnit la semafor cu alt motociclist. Ne-am salutat și am pornit mai departe, domol... mai rapid decât mașinile, dar cu o viteză ce denotă responsabilitate și prudență. Ajunși la alt semafor, am schimbat o vorbă și ne-am continuat drumul apoi. Am rămas surprins caci motociclistul avea o vărstă apropiată de 50 ani. Nici eu nu sunt departe de 40. Deci, suntem un fel de veterani sau moșnegi, cum ne-ar numi cei ce pleacă pe o roată de multe ori de la semafor... frânează pe alta... și se mai opresc și sub altele din nefericire...

Ma gandeam că dacă toți am fi echipați corespunzător și pe corp și la minte, ar fi mult mai puține evenimente... și întorcându-mă la catalogul cu pricina, mi-am zis... Nu! Nu vreau sa fiu un motociclist de succes, vreau doar să ma plimb cu motocicleta, să beneficiez de avantajele ei și să rămân aceeași persoană, fie lângă motoretă, fie fără ea.

Sa fim sanatoși!

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri
  • 0
Oaspete sagrath

Nu! Nu vreau sa fiu un motociclist de succes, vreau doar să ma plimb cu motocicleta, să beneficiez de avantajele ei și să rămân aceeași persoană, fie lângă motoretă, fie fără ea.

Sa fim sanatoși!

Respect.

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri
  • 0

Sunt sau nu sunt motociclist, aceasta-i întrebarea!

Rasfoiam un catalog ce conține produse legate de motociclism... de la caști de protecție, combinezoane, protecții, până la obiecte personale de tot felul, bineînțeles, pe aceeași tema... ceasuri, brelocuri și chiar pernuțe... Desigur, ca în orice catalog care se respectă, gasim nelipsitele imagini ce însoțesc produsele spre convingerea potențialului cumpărător. În ceea ce privește efectele comerciale urmărite, nu am nimic de comentat... tot respectul și toată libertatea... Însă am observat cateva aspecte, care în opinia mea au și efecte secundare nedorite și chiar nocive, aș zice... De fiecare dată întâlnesc în imagini genul de barbat dur, neînțeles, misterios... „motociclistul adevarat”, care privește cu satisfacție și zâmbind numai motocicleta sa ori partenera de drum, care arata impecabil, ați ghicit! În rest afișează o mina de sictir total catre toți cei care îl înconjoară... Pe mine acest gen de comportament ma duce cu gandul la copiii răsfățați, care au aceasta atitudine față de jucăriile preferate, ei având totuși o scuză, căci nu și-au format încă personalitatea și pot fi corectați prin educație. Deci, aceasta imagine falsă a barbatului motociclist, cu succes recunoscut pe plan mondial la femei, mie unuia nu mi se pare ca ar avea prea mare legatură. Cărei femei i-ar plăcea un înfumurat acru, ce nu da atentie decât unei biciclete cu motor? Și care se mai crede și centrul Universului când e călare... înțelegem de ce toate conservele trebuie să se dea la o parte din calea lui precum apa din calea lui Moise. Pâna aici, nu ar fi mari probleme, deoarece aceste lucruri țin de mintea acumulată în creierul motociclistului și au efecte în mare parte în comportamenul său social, fiind etichetat de multe ori ca papagal.

Să mergem mai departe cu catalogul... există două categorii de imagini... tolăneala și călăreala.

Tolăneala apare când ni se înfățișează un motociclist îmbrăcat impecabil, de multe ori în alb, parcă scos din cutie, tolănit într-un fan perfect aranjat, iarba, flori etc... cu un zambet tâmp pe față, admirand creația lui Dumnezeu, pe care dacă nu avea motocicleta ce l-a adus acolo, nu ar fi observat-o niciodată... Situație ce nu are legătură de multe ori cu realitatea. Motociclistul de multe ori ajunge la destinație murdar, nu are unde sa se așeze de praf și mizerie, e transpirat și pute ca un cățel plouat... de aici și relaxarea complet inexistenta...

Călăreala este reprezentată prin fotografii în care motocicliștii aleargă de nebuni pe serpentine... fotografii cu motocicletele înclinate la limita aderenței... Pai ce ni se induce involuntar de aici? Că barbatul motociclist de succes, plin de femei și invidiat de toți, este ăla de își ia motor, e mandru și sictirit și alearga pe șosele ca toți să vadă ce tare e el... ca e ca ăia din catalog... Dar ăia sunt profesioniști, echipați impecabil, cu motoare excelente, fotografiați în condiții perfecte (nu de lumină.... de drum) Și vine păcăliciul nostru, își ia o cazătură de motoretă cu 1000 euro (firește ca impecabilă, că așa a zis vânzătorul), își pune în cap și o cască second hand spartă și cu două numere mai mari, bermudele lui bunică-su’ și dă-i nene, blană pe drumuri cu gropi, prăfuite și cu balegă, ulei și ‘prieteni’ de trafic, cu anvelope tocite și tari ca piatra (vezi Sorcova vesela, versetul 5 parcă !!!) să fie și el șmecher, să facă o filmare și o poază pentru Facebook, sa-l vadă gagica pe care vrea să și-o tragă... Și în loc să-l vadă aia, să se umezească toată (de la ploaie), îl vad eu la stiri înfipt într-un copac sau sub vreun camion...

Revenind oarecum la realitate, știu că această abordare este exagerată, trasă de păr, însă tare mi-e frică să nu fie și ceva adevăr în ea.

Eu astazi, în drum spre serviciu cu motoreta, m-am întâlnit la semafor cu alt motociclist. Ne-am salutat și am pornit mai departe, domol... mai rapid decât mașinile, dar cu o viteză ce denotă responsabilitate și prudență. Ajunși la alt semafor, am schimbat o vorbă și ne-am continuat drumul apoi. Am rămas surprins caci motociclistul avea o vărstă apropiată de 50 ani. Nici eu nu sunt departe de 40. Deci, suntem un fel de veterani sau moșnegi, cum ne-ar numi cei ce pleacă pe o roată de multe ori de la semafor... frânează pe alta... și se mai opresc și sub altele din nefericire...

Ma gandeam că dacă toți am fi echipați corespunzător și pe corp și la minte, ar fi mult mai puține evenimente... și întorcându-mă la catalogul cu pricina, mi-am zis... Nu! Nu vreau sa fiu un motociclist de succes, vreau doar să ma plimb cu motocicleta, să beneficiez de avantajele ei și să rămân aceeași persoană, fie lângă motoretă, fie fără ea.

Sa fim sanatoși!

Ce-ai vazut in catalogul ala vezi in orice reclama, numai "succes" adica.

Ce naiba si la guma orbit in reclama rade ala la una si gata, si-o trag :D

Cataloage de genul ala cred ca au cea mai mica influenta..mai degraba as "da vina" pe moto gp :)

Vina adevarata, fara ghilimele, apartine mintilor necoapte :) sa nu judecam prea aspru "copiii" pentru ca sunt niste copii. (mai grav e la aia care nu mai sunt copii dar se poarta ca unii..fiecare cu treaba lui! Cat timp nu ne deranjam nu dau 2 bani pe existenta lor )

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri
  • -1

Foarte bine zis Oresti! Multumim pt astfel de posturi. Cand mai ai timp...mai impartaseste-ne cate ceva din experienta ta.

Multumim Oresti ! Nu a mai fost prea mult timp... dar Oresti v-a ramane in inimile noastre mereu. Mult timp de acum incolo sfaturile tale vor fi urmarite si urmate de incepatori si nu numai. Odihneste-te in pace om bun!

Distribuie această postare


Link la postare
Distribuie pe alte site-uri

Creează un cont sau autentifică-te pentru a comenta

Trebuie să fii membru pentru a putea lăsa comentarii

Creează un cont

Înregistrează-te în comunitate. Este uşor!

Înregistrare

Autentifică-te

Ești deja membru? Autentifică-te aici.

Autentificare


  • Recent activi   0 membri

    Niciun utilizator înregistrat nu vizualizează pagina.

×